Adevěrul, martie 1933 (Anul 47, nr. 15079-15104)
1933-03-02 / nr. 15079
.’■'A . ... - ' ■"*, T Pagina 2«a ü ,■ , ; Poporul român să fie liber de iobăgie. Nobilime să nu mai fie, iar nobilii să plătească dări întocmai ca şi poporul ţăran. Pământul nobililor să se împartă la ţărani. Aceste puncte au fost expuse în mod foarte clar în ultimatum-ul pe care l-a adresat Horia în ziua de 11 Noembrie 1784 nobilimii din judeţul Hunedoara. .. . Revoluţia a fost însă de scurtă durată şi a fost reprimată în modul cel mai sălbatic. Nobilimea maghiară neputând să fie piept singură moţilor, ei au ştiut să înduplece pe Habsburgi, ca să le dea ajutor militar. Şi astfel în decurs de trei luni revoluţia a fost desfiinţată. A urmat apoi una din acele îngrozitoare răzbunări de clasă, prin felul cum au fost schingiuiţi şi executaţi cei trei conducători ai ţăranilor. Horia şi Cloşca au fost prinşi în ziua de 27 Decembrie 1784 într’o pădure, unde aşteptau tocmai nişte bani din partea satelor, pentru ca să poată pleca din nou la Viena şi să ceară dreptate împăratului. Prinderea lor s’a făcut prin trădare. Şapte ţărani români, plătiţi de locotenent colonelul Kray, comandantul oştilor împărăteşti, i-au descoperit pe cei doi căpitani în pădurea dela Scorăcel şi i-au legat, predându-i detaşamentului militar. Crişan a fost prins la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare. Complotul a fost pus la cale de preotul Popa Moise din Cărpeniş şi de un alt preot din Lupşa, ajutaţi de alţi 9 ţărani, plătiţi tot de comandanţii armatei austriace. Reţinem acest capitol dureros al vremurilor de atunci. Căci dacă nu se găseau aceşti trădători era probabil că cei trei fruntaşi ţărani să ajungă iarăşi la Viena şi atunci poate că într'adevăr s’ar fi putut schimba cursul istoriei. Au fost întemniţaţi în cetatea dela Alba Iulia, unde au avut loc celebrele interogatorii inchizitoriale. Tribunalul era prezidat de contele Iancovici, care a redactat şi groaznica sentinţă. Horia şi Cloşca au fost condamnaţi la moarte şi anume: , Au să fie duşi pentru crimele lor la locul îndatinat pentru supliciu şi acolo să li se frângă cu roata toate membrele corpului, începând de jos in sus, anume mai întâi lui Ion Cloşca, apoi lui Horia, numit altmintrelea şi Ursu Nicola, şi în modul acesta să fie trecuţi din viaţă la moarte, iar corpurile lor să se despice şi tac în patru bucăţi, capul şi părţile corpului să se pună pe roate pe lângă diferite drumuri şi anume în comunele unde au comis cruzimile cele mai scelerate, iar inimile şi intestinele lor să se îngroape aici la focul supliciului’’. Sentinţa a fost executată în faţa unei mulţimi de şase mii de ţărani, adunaţi de autorităţi de prin comunele româneşti, ca să-i înspăimânte. După declaraţia unui martor ocular, păstrată în arhivele judeţului Alba, i s-au dat lui Cloşca peste 20 de lovituri de ciomag, până şi-a dat sufletul. Iar Horia a trebuitsă asiste la acest supliciu. Gheorghe Crişan, după cum afirma raportul contelui Iancovici către împărat, „a prevenit sentinţa fâcăndu-şi singur o moarte violentă, uniune şi-a desfăcut o legătură dela opinci şi s’a sugrumat cu ea". Cu toate acestea sentinţa a fost executată asupra bietelor rămăşiţe pământeşti, aşa cum o redactase acest sălbatic reprezentant al mentalităţii clasei conducătoare: „Gâdele să-i fae capul, să-i despice corpul in patru bucăţi, capul să i se pună in ţeapă la domiciliul său din Cărpiniş, iar celelalte patru bucăţi să se pună pe roate şi anume partea de sus a corpului la Abrud, partea de jos la Bucium, a doua parte de sus la Brad şi a doua parte de sus la Mihăleni”. . Chinurile îndurate de Horia, Cloşca şi Crişan, oricât de crâncene au fost, n’au putut să oprească totuşi cursul istoriei. După 60 de ani a urmat revoluţia mai mare a lui Avram Janen, revoluţie cu caracter social şi naţional, până când în sfârşit puterile împilatorilor au fost înfrânte. Iar astăzi, când trăim într'o Românie mare, cu ţărani împroprietăriţi şi cu sufragiu universal, suntem datori să ne aducem aminte de cei trei căpitani neînfricaţi ai revoluţiei dela 1784, adevăraţi eroi ai mişcării de emancipare a ţărănimii româneşti. Liviu P. Nasta întrunirea iunianistă din Cernăuţi D. Grigore lunian revendică puterea Duminică a avut loc o populară Dacă vom restabili echilibrul rupt Întrunire la Cernăuţi a partidului ţărănesc radical, la care a participat şi d. Gr. lunian, şeful partidului. D-sa, vorbind despre criza economică, a ironizat pe d. Virgil Madgearu, care in 1929 declara că criza e pe sfârşite, iaracum a declarat că abia de data aceasta este pe sfârşite. In realitate, criza abia a început in 1929. Oratorul arată care erau veniturile ţării în acel an, precum şi de atunci încoace, pentru a conchide că exportul s’a redus la jumătate, agricultura, industria şi comerţul s'au prăbuşit şi n'au rămas în picioare decât... datoriile şi impozitele. CONTRA ACORDULUI CU GENEVA Pentru a găsi soluţii, ministerul de finanţe s’a dus să trateze in străinătate. Dar degeaba. Răul rezidă in faptul că a scăzut valoarea tuturor bunurilor. Banul s’a ridicat insă semeţ, mărindu-şi puterea de cumpărare. Banul nu e insa o marfă, ci e un mijloc de trai prin schimb. El trebue păstrat ca omăsurătoare a diferitelor bunuri. S’a, format la noi in ţară o clasa restrânsă de capitalişti care profită, întreaga clasă producătoare munceşte pentru mărirea puterii de cumpărare a celor ce au strâns bani său care au dat bani cu împrumut. Greşala cea mare s’a făcut In anul 1929, când leul a fost fixat la o valoare mai mare decât puterea lui de cumpărare în ţară. De atunci situaţia ţării întregi a mers din ce în ce mai rău. O ţară întreagă nu poate să piară din cauza intereselor creditorilor externi sau de dragul teoriilor ministrului de finanţe. DEVALORIZAREA D. Gr. Iunian vorbeşte apoi despre «stabilizare şi compară situaţia de la noi cu cea din Anglia. Spune că şi in America a început să-şi facă drum ideia devalorizării. Vorbeşte apoi împotriva controlorilor străini. Nu putem accepta o viaţă, de sclavie. Toată problema este ridicarea valorii bunurilor. In 1929, readucând banul la valoarea lui dinainte, oamenii vor putea plăti din nou. Este singura soluţie posibilă. Mai departe oratorul s’a ocupat de simplificarea aparatului nostru de stat, despre minorităţi, preconizând o politică de libertate a drepturilor tuturor. SUCCESIUNEA LA PUTERE Ca incheere d. lunian spune: Nu suntem doritori de a guverna cu orice preţ. Noi ne-am scuturat de guvernare, căci nu ne puteam lua răspunderea unei guvernări vinovate faţă de ţară. Nu suntem nici obosiţi de oboziţie. Nu înţelegem să guvernăm, decât dacă se îndeplinesc gândurile noastre. Numai pentru realizarea acestui program, primim guvernarea. Câştigând încrederea opiniei publice oom primi guvernul. Căci un partid nu poate guverna în condiţii folositoare pentru ţară decât atunci când se bucură de încrederea opiniei publice şi a Coloanei. In cursul după amiezii d. Gr. Iunian a avut consfătuiri cu membri comitetului şi a primit diverse delegaţii orăşeneşti şi ţărăneşti. chet de flori. Trebue să ne mulţumim cu această politeţă. D-ra Nina Arbore face figură de Înaintaş. Portretele sale — şi cel propriu, şi celalt —, florile, desenurile, sunt pagini de vroită simplitate, în care se exprimă cât mai neted, cât mai firesc, o discretă sensibilitate. D. A. Hrandt aduce dimpotrivă o notă de pitoresc şi de curiozitate. Peisagiile sale au atmosferă. Tehnica lor a căpătat o notă mai strânsă şi mai personală. Putem însemna, fără îndoială, un pas înainte. * Am păstrat pentru incheere, dintre pictori, numele d-lui Vasile Popescu. Atât în sala Ileana, cât şi în expoziţia proprie (calea Victoriei, subt Automobil Club), d. Popescu se afirmă ca un talent care iese din comun. Interiorurile sale, unele peisagii, unele naturi moarte, se fixează în amintire printr’un mănunchi de calităţi care nu se întâlnesc la fiecare pas. Asistăm de două decenii la formarea unei şcoli de pictură naţională, care prinde tot mai mult consistenţă şi figură proprie. Plastica noastră colorată a depăşit faza idilică şi literară. Ea se desvoltă astăzi temeinic în cadrul unui realism sănătos, corespunzător cu înclinările noastre fireşti, şi pe care nu-l stinghe Citiţi „Cinema“ ieste nici un fel de parti-pris doctrinar. Avem o pictură vie, sensitivă, care nu se lasă dezorientată de ideologii pretenţioase. Acei dintre pictorii noştri cari pot ceva, ne dau cu tot mai multă îndemânare, ceia ce văd şi ceia ce simt. Opera lor de transpunere se desfăşură în limitele unor interpretări inteligibile. Silinţele d-lui Vasile Popescu îi câştigă un loc de cinste în această mişcare artistică. Pânzele sale evoacă, fără efort aparent, ambianţe şi atmosfere pe care alţii le urmăresc cu repetată trudă. Aşteptăm de aceia cu viu interes ceia ce suntem în drept să nădăjduim de la d-sa. „Grupul nostru” numără şi câţiva sculptori de talent. D-na Miliţa Pătraşcu, de care am avut prilejul să ne ocupăm altă dată mai stăruitor, ne dă acum un mic relief in granit şi un studiu în pământ ars, fără multă greutate. In basoreliefurile d-lui Baraschi, găsim tot ce ne-a dat decenii de-a rândul favoarea academică: complezenţă faţă de obiect, execuţie moale, efecte ieftine. Dar ciopliturile în lemn, pline de caracter, pe care le semnează d. Borgo-Prund, ne aduc o fericită compensaţie. : Eugen Crăciun N LUMEA DREPTĂŢII de Al. Brătescu-Voineşti Cine nu a citit in viaţa sa Puiul sau Moartea lui Castor, cuprinse şi în cărţile de citire ! Totuşi deschizând volumul, le citeşti din nou cu aceeaşi bătae de inimă ca şi oricând. Stilul ca fetele de briliant; preciziunea aproape ştiinţifică; alegerea momentului psihic zguduitor, fac din cele 17 nuvele şi schiţe (310 pag.) bucăţi neîntrecute încă in literatura noastră. Cartea Românească, lei 90 A PEWERuf Situaţia basarabenilor in partidul naţional-ţărănesc v " mm * mm — — Parlamentarii transpruteni in războiţi cu guvernul Vaida 1 —i———I — De la redacţia noastră din Chişinău — CHISINAU, 27. — Politica făcută în ultima vreme de guvernul Vaida şi în legătură cu aceasta, demisia din cabinet a d-lui Pan Halippa, au provocat vii şi adânci nemulţumiri în rândurile naţional-ţărăniştilor basarabeni. PAN HALIPPA Aceste nemulţumiri se situează pe două planuri: programatic şi re- ] gional. " Din punct de vedere programa-,tic, sau dacă preferaţi, doctrinar, se ştie că basarabenii au de multă vreme părerea că guvernele naţional-ţărăneşti nu practică, o politică democratică, corespunzătoare programului şi statutelor partidului, iar pe de altă parte, basarabenii sunt hotărît potrivnici ultimelor măsuri luate de guvern, pe care le consideră ca reacţionare. De altfel basarabenii şi-au manifestat făţiş aceste păreri votând împotriva legei prin care se introduceau măsurile excepţionale şi aprobând fără rezerve demisia demonstrativă a d-lui Pan Halippa. ( Cei dept au intervenit ulterior unele manifestări cari au dat impresia că basarabenii bat in retra-i gere. •*.■ De pildă, congresul provinicol extraordinar din Chişinău, la care s’a cerut ca d. Halippa să rămână în guvern, sau chiar declaraţiile de loialitate făcute de d. Halippa însuşi , in şedinţa comitetului executiv al partidului naţional-ţărănesc, care a avut loc joia trecută la Bucureşti. Ne credem însă îndreptăţiţi să afirmăm, că aceste manifestări au fost prilejuite numai de dorinţa basarabenilor de a arăta că înţeleg să , se menţină încă în cadrul unitar al partidului şi a nu îngădui ca nemulţumiri de ordin doctrinar şi de aplicarea programului să fie exploatate de unele tabere din partid, cari se luptă pe chestii de persoane, şi nu de idei In acest sens şi numai în acest sens trebuesc interpretate declaraţiile împăciuitoare ale basarabenilor. Rămâne insă de văzut cât timp majoritarii transpruteni vor passtra această atitudine, pentru ca in afară de nemulţumirile de ordin doctrinar sunt şi cele de ordin provincial. DESCONSIDERAREA BASARABIEI Basarabia cu multe şi de mult nesatisfăcute nevoi, n’a avut nici un folos de pe urma guvernărilor naţional-ţârănite şi mai cu seamă de pe urma ultimei guvernări.. Provincia dintre Prut şi Nistru este astăzi tot atât de desconsiderată de către guvern, pe cât a fost un trecut de celelalte guverne, combătute cu înverşunare de naţional-ţărănişti pe temeiul acestei consideraţiuni. Ceva mai mult, basarabenii au impresia că de când au luat cunoscuta atitudine in chestia măsurrilor excepţionale, sunt şi mai persecutaţi şi mai obidiţi. Astfel e suficient să arătăm că demisia d-lui Halippa deşi dată de aproape trei săptămâni, a rămas încă nerezolvat, şi nimeni, nici chiar d. Vaida, n’ar putea afirma astăzi dacă d. Halippa mai e sau nu, reprezentantul Basarabiei în guvern. Un parlamentar basarabean remarcă în această privinţă, că primul ministru a primit acum câteva zile o scrisoare din partea primarului din Cluj, prin care acesta protesta împotriva proectatei desfiinţări a Operei de acolo, la care d. Vaida a răspuns telegrafic, asigurându-l că va interveni pentru menţinerea Operei. Nu răspunsul in sine, spunea parlamentarul basarabean, are vre-o importanţă, ci faptul că d. Vaida care a găsit timp pentru a răspunde telegrafic unui primar care protesta într’o chestiune oarecare, încă n’a soluţionat demisia d-lui Halippa care prin motivele ce au determinat-o, interesează întreaga ţară şi mai cu seamă Basarabia. Basarabia care in împrejurările de astăzi — mai mult ca oricând — nu vrea să fie lipsită de un reprezentant al ei in guvern. In acelaș sens, parlamentarii basarabeni se plâng, că în special de la demisia d-lui Halippa încoace, centrul manifestă o adevărată vitregie față de provincia transpruteană. Astfel, s’au pus la cale cu nemi- fiuta, desfiinţări de şcoli, desfiinţări de judecătorii, de spitale, desfiinţarea Teatrului Naţional din Chişinău. Pe de altă parte se pun în cale dificultăţi insurmontabile pentru proectata transferare a facultăţii de agronomie de la Iaşi la Chişinău şi în genere, miniştrii refuză a satisface orice doleanţă basarabeană, fără nici un motiv aparent. Toate acestea au avut darul de a provoca o enervare fără precedent în rândurile majoritarilor basarabeni, cari se consideră astăzi în război făţiş cu guvernul Vaida. CE VOR CERE BASARABENII După informaţiile noastre, Marţi sau Miercuri, parlamentarii basarabeni se vor întruni la Bucureşti vor examina situaţia şi apoi se vor prezenta în corpore d-lui Vaida cerându-i: 1. Convocarea de urgenţă a congresului care să fixeze viitoarea linie de conduită a partidului naţional-ţărănist, 2. Rezolvarea imediată, intriun sens sau altul, a demisiei d-lui Halippa (rămânând a se decide ulterior asupra acţiunei de urmat în cazul când demisia d-lui Halippa va fi primită). 3. Se va cere intervenţia personală a primului ministru, pe lângă şefii de departamente, pentru ca aceştia să arate mai multă înţelegere faţă de nevoile basarabene şi în tot cazul să înceteze cu desfiinţările în diferite domenii, cari ameninţă Basarabia să fie aruncată cu 59 de ani în urmă pe scara civilizaţiei. Evident, iniţiatorii acestei intervenţii pe lângă primul ministru, cred că d.Vaida va ceda şi va satisface în foarte mare parte doleanţele basarabenilor. Nu este însă cu desăvârşire exclus, ca d. Vaida să nu accepte propunerile ce i se vor prezenta. Ce se va întâmpla in acest caz? Credem a nu greşi dacă afirmăm, că ţinând seama de starea de spirit care domneşte azi in rândurile basarabenilor majoritari lucrurile vor lua o turnură foarte gravă, basarabenii nemulţumindu-se să mai aştepte problematicul congresal partidului, spre a se răfui acolo, cu membrii guvernului de astăzi, ci vor păşi imediat la o acţiune energică care se va traduce in fapt prin trecerea în opoziţie şi poate — ideia se şi ventilează — prin demisii colective din parlament, spre a se provoca noui alegeri. Va fi un desnodământ a cărui D. AL. VAI DA - VO EV O O gravitate nu va scăpa nimănui şi care ar avea consecinţe incalculabile asupra situaţiei partidului naţional-ţăranesc, A. Gândea Patru ani de primariat ai d-lui Dem. Dobrescu pancnetul oferit aseara primarului Capitalei Duminică a avut loc în saloanele Cercului Militar, un banchet in onoarea d-lui Dem. Dobrescu primarul Capitalei care împlinește patru ani de primariat. Au participat, dintre membrii guvernului, d-nnii: prim-ministru Al. Vaida-Voevod, Guşti, ministrul instrucţiunei, Virgil Madgearu, ministrul finanţelor, Radu Irimescu, subsecretar de stat la navigaţia aeriană. La şampanie, au luat cuvântul d-nii: prof. univ. Rădulescu-Morii, Vaida Voevod, Liviu Rebreanu, in numele Societăţii scriitorilor români, I. Minulescu in numele Socie^ţii^utonlo^^i^paricipro^sor dr. G. Severeanu, avocat Bimberg, d-na Ortansa Satmary, d. Naumescu, preşedintele Uniunii avocaţilor, d-na Pop-Craiova, d. Roman Căpăţână In numele industriaşilor şi artistul Puiu Iancovescu. A răspuns tuturora d. Dem. Dobrescu vorbind despre lucrările edilitare executate sub primariatul d-sale în Capitală. Urbanizarea unui oraş nu înseamnă cheltuială, ci din potrivă bogăţie. Căci s'au deschis noui izvoare de viaţă şi s’au ridicat valorile străvechiului București. Trebue să se dea țării o Capitală. Nu poate fi o Românie Mare fără o capitală mare. Monsignorul Doici a părăsit Capitala Monsignorul Angelo Mario Doici, fostul nunţiu papal la Bucureşti, fiind ridicat la rangul de cardinal, a părăsit Capitala noastră, aseară la orele 8, cu acceleratul de Timişoara, — la care s’a ataşat un vagon special —, spre a se duce la Roma. Pe peronul gării de Nord, Msg. Doici a fost salutat de numeroşi înalţi demnitari români şi străini printre cari d-nii: G. G. Mironescu, ministru de interne; D. Gusti, ministrul instrucţiei publice; Savel Rădulescu, subsecretar de Stat la externe; baron Stârcea, mare maestru de ceremonie, delegat din partea Suveranului; Filalitti, secretarul general al ministerului de externe; Grigorcea, directorul protocolului; Soopkesz, senator; d-na Elena Bacalogiu. D-nii miniştri străini: Gabriel Puaux (Franţa); Ugo Sola (Italia); Ciolae Antici (Jugoslavia); Jan Seba (Cehoslovacia); Collas (Grecia); Poklewsky-Koziel; Brederode (Portugalia); Arrigoni, însărcinatul de afaceri al Italiei; Costa, ataşat de presă, precum şi Msg. Alexandru T. Cisar; episcopii catolici şi griepuniţi: Maillat, Fiedler (Oradia Mare); Pacha (Timişoara); Hossu (Gherla); Franţiu (Oradia Mare); Robu (Iaşi) etc. In acelaş vagon special a luat loc şi episcopul Pacha, de Timişoara, care-l însoţeşte pe Msg. Doici până la frontieră. ÎNTRUNIREA partidului „UNIUNEA AGRARĂ“ Cuvântarea d-lui Const. Argetoianu a avut loc in casele d-lui Mişu Cohen, întrunirea membrilor sectorului de r Galben al partidului „Uniunea Agrară“. Au luat parte la această întrunire pe lângă membrii culorii diferiţi fruntaşi ai partidului cari au ţinut prin prezen- fţa lor să demonstreze zelul pe care-1 a depun intru organizarea cât mai temeinică a partidului. r CUVÂNTĂRILE D. GRIGORE NICULESCU, şeful y sectorului de Galben Într’o însufleţită y cuvântare a arătat greutăţile cu care y are de luptat in organizarea sectorului d-sale. D. col. OBEDEANU spune că milita- y rii nu trebue să ştie numai să coman- r de dar să şi asculte. D . D-sa va da ascultare până la capăt d-lui Argetoianu care reprezintă astăzi r însăşi porunca vremii. Apoi ia cuvântul d. col. SAVIAN BĂDULESCU, secretarul general al parti- dului care într'o judicioasă analiză, lămureşte de ce programul Uniunii Agrare a câştigat teren în massele ţărăneşti şi-l socoate ca singurul capabil să scoată ţara din greul impas în care se găseşte. . D-sa relevă o sumă de fapte întâmplate cu ocazia vizitelor făcute diferitelor organizaţii provinciale şi conchide că partidul se află in asentimentul masselor care-şi aşteaptă prin dânsul, salvarea. ■ D. TRAIAN ALEXANDRESCU pre-i şedinţele organizaţiei Capitalei, se a- 1dresează adunării, pentru a-i arăta , care este drumul izbânzii pentru pro- , gramul şi partidul căruia îi aparţine. I CUVÂNTAREA D-LUI CONST. AR- GETOIANU I D. CONST. ARGETOIANU îşi începe ' . cuvântul prin a spune că deşi partidul ] este nou, d-sa nu este un om nou. ( ’ A cunoscut problemele guvernării de cu mult înaintea războiului. 1 Zodia oamenilor la modă a trecut. : . Situaţia ţării nu se mai reduce acum ; • la simple neajunsuri economice. Ceeace este acut in momentul de faţă este tocmai o criză politică, mai mult decât una economică. .! Sistemul de guvernare al partidelor 1 j cari s’au succedat după război ne-au făcut să ajungem a avea un organism ’‘de stat compromis. Dacă în faţa greutăţilor economice ne-am găsit cu cea mai fericită formulă, ea n’ar fi suficientă, dat fiind lipsa unui organism serios care s’o aplice. Alunecăm spre anarhie şi trebue să facem toate eforturile ca să redresăm autoritatea. Vă veţi întreba de ce aşa de târziu mi-am organizat un partid. Dacă până azi era suficient pentru a guverna să ai un program, azi ai nevoie şi cine să-l aplice. De aceea şi vreau ca prietenii mei să fie la înălţime, căci despre adversari ştiu de mult că nu sunt. Dacă în alegerile cele mai apropiate vom fi în opoziţie, atunci vom avea cel mai bun prilej să verificăm şi să dovedim tăria organizaţiilor noastre. Noi suntem ultima rezervă a autorităţii în acest Stat. Ori cum ar fi — şi-a terminat d-sa cuvântarea — statul şi regele se pot oricând bizui pe noi. Reuniunea a luat sfârșit la ora 7 d. a. întrunirea georgistă din Brăila Organizaţia liberal-georgista din Brăila a ţinut Duminică dim o întrunire cu delegaţi din toate judeţele limitrofe. f). Gheorghe Brătianu înând civântul a rostit câteva cuvinte omagiate pentru Dimitrie Sturza de la a cărui naştere s-au serbat 100 de ani ocupându-se de situaţia politică şi economică, a criticat guvernul pentru activitatea sa şi a expus punctele principale din programul partidului georgist. S-a votat apoi o moţiune cerându-se demiterea guvernului şi încredinţarea sucesiunii d-lui Gheorghe Brătianu. . Cercetările in jurul incidentelor dela atelierele Griviţa La cabinetul 8 instrucţie al consiliului de război, continuă cercetările in jurul incidentelor dela atelierele c. f. r. Griviţa. Titularul acestui cabinet, d. căp. Bardescu a lucrat în tot cursul zilei de eri la trnarea lucrătorilor menţinuţi arestaţi la consiliul de război şi la prefectura de poliţie. Cei 31 lucrători depuşi la consiliul de război — rămaşi din grupul de 670 — au fost trimişi la Jilava sub o puternică escortă, în urma probelor de vinovăţie pe care magistraţii militari le-au găsit in sarcina lor. La prefectura de poliţie se mai găsesc arestaţi 50 lucrători, dintre cari unul va fi trimes la Jilava, în cursul zilei de azi. Azi e probabil să mai fie eliberaţi câţiva lucrători, în urma nouii tineri ce se va face. Totodată magistraţii militari studiază chestiunea calificării penale ce urmează a se da infracţiunilor săvârşite de lucrătorii găsiţi vinovaţi. In cursul zilei de eri, d. lt.-col. Hotineanu comisar regal, a avut o consfătuire, cu d. Cezar Mereuţă, director general, în vederea chestiunei deschiderii atelierelor c. f. r. Griviţa. Consfătuirea a avut loc în localul direcţiei atelierelor şi au luat parte la discuţii toţi ceilalţi directori şi ingineri-şefi. Parchetul militar a ordonat ori confiscarea ziarului „Drum nou” de sub direcţia d-lui prof. Forţu. Această măsură e justificată de parchetul militar, ca o consecinţă a apariţiei unui articol cu caracter tendenţios în suscitatul ziar. MIŞCARE IN MAGISTRATURĂ Lucrările Consiliului superior Consiliul superior al magistraturii a ţinut ieri două şedinţe una dimineaţa iar alta seara, ambele sub preşidenţia d-lui ministru de justiţie Mih. Popovici, în vederea recomandărilor pentru ocuparea locurilor vacante ivite în ultimul timp in magistratură. In urma recomandărilor făcute s’au decis următoarele avansări şi mutări. D. Dobrotescu, consilier la Curtea de Apel din Timişoara a fost mutat in acelaş grad la Curtea de Apel din Craiova in locul vacant. D. Doboş, prim preşedinte al trib. Bihor a fost avansat consilier la Curtea de Apel din Oradia Mare. D. Popiştiu, prim preşed. la trib. din Lugoj a fost avansat consilier la Curtea de Apel din Timişoara. D. Safirescu, procuror la Curtea de Apel din Timişoara, a fost trecut consilier la acea Curte. D. Athanasiu, preşedinte de secţie la trib. Bihor, a fost înaintat prim preşedinte la acel tribunal iar d- Liviu Popovici, judecător de şedinţă la secţia II, a fost înaintat preşedinte de secţie. D. Motoc, preşed. de secţie la trib. Lugoj a fost înaintat prim-preşedinte al acelui tribunal. D. V. Hopârtan, magistrat asistent la Casaţie cu grad de judecător de trib, a fost înaintat preşedinte la trib. Târnava Mică. D. Dumitriu, preşedinte la trib. Suceava S. H. a fost avansat prim preşedinte al acelui tribunal. D. Eusebie Sârbu, judecător la Cernăuţi a fost avansat preşedinte la trib. Suceava, s. N. „ Consiliul superior mai ţine şedinţe atât azi cât şi mâine, când se va ocupa cu complectarea celorlalte locuri vacante. E probabil că în şedinţa de azi se va discuta şi complectarea locului vacant la Curtea de Casaţie secţia II-a. D. ministru de justiţie a prezentat consilului in şedinţa de ori proectul de lege pentru organizarea ministerului de justiţie şi proectul pentru modificarea legii de organizare judecătorească. S’a distribuit membrilor consiliului textele celor două proecte, pentru a le studia, şi a-şi spune, părerea într’o şedinţă ce se va ţine, după ce se vor termina lucrările de recomandare ale consiliului. Dineuri la Legaţia română din Berlin Ministrul României la Berlin şi d-na Comnen, ajutaţi de fiica lor d-ra Comnen, au dat o serie de dineuri in localul legaţiei, la care au luat parte intre alţii: Vice-cancelarul Reichului,baronul von Papen cu d-na, fostul cancelar, dr. Luther, ministrul Afacerilor Străine, baronul von Neurath şi d-na; fostul vice-cancelar, Dietrich; secretarul de Stat, von Buelow; secretarul de Stat, Meissner şi d-na; secretarul de stat Zarden şi d-na; nunţiul papal, Orsenigo; ambasadorul Italiei şi d-na Cerutti; contesa Bismark-Bohlen; d-na Stresemann; ministrul plenipotenţiar, Solf şi d-na; ministrul plenipotenţiar, contele von Bassewitz; ministrul tică, a ştiinţei şi artelor, plenipotenţiar Hummel şi d-na; ministrul Poloniei şi d-na Wysoska; ministrul Cubei şi d-na d’Aguero ministrul Iugoslaviei; ministrul Olandei şi d-na Limburg-Sthuim; ministrul Belgiei şi d-na Kekorw de Denterghen; ministrul Argentinei şi d-na Labougle; ministrul Elveţiei şi d-na Dinichert; ministru Portugaliei; ministrul Finlandei şi d-na Woulijoki; ministrul Estoniei şi d-na Meaning; ministrul Greciei şi d-na Politis; baronul şi baroneasa von Baumbach; baroneasa von Camap; baroneasa von der Heyden-Rynch; baroneasa Ostmann von der Lage, precum şi alte numeroase personalităţi din lumea politică, diploma »FORMAŢIUNI Ministerul de finanţe de acord cu Banca Naţională, a decis prelungirea termenului de preschimbare a monetei metalice de 20 lei cu efigia Marelui Voevod Mihai, care expiră la 1 Martie a. c., până la 1 Aprilie 1933. Monetele de metal de 5 lei, cu aceeaş efigie, vor circula insă mai departe alături de celelalte monete de metal ale statului. Citiţi toţi azi: CUM SE NĂSCU UN OM cel mai înalt mister al vieţii tratat de cel mai mare scriitor rus MAXIM GORKI. Complect in „LECTURA“, floarea literaturilor străine“ Lei 5. La cloşcari şi librari. Societatea „Amicii teatrului”, de sub preşidenţia d-lui Mayer Mandel, organizează pentru seara zilei de 9 Martie, in saloanele „Comunităţii” evreilor, din Tecuci, un grandios bal mascat şi costumat. Funcţionarul poştal Alexandru Fazecaş din Zalău a fost arestat pentru ca a sustras conţinutul mai multor scrisori de valoare sosite din străinătate. Marinarii români grupaţi în sindicatul „Orizontul” s-au întrunit şi au cerut să li se acorde şi lor reducerea de preţ la călătoria pe c.f.r. ------- - Studenţii din Cluj au manifestat pe străzile oraşului împotriva intenţiei guvernului de a desfiinţa „Opera Română” din capitala Ardealului din motive de economie. Studenţii sunt hotărâţi să organizeze şi un meeting popular in acelaş scop. Pe de altă parte artiştii instituţiei s-au prezentat autorităţilor din Bucureşti şi au intervenit ca „Opera Română” din Cluj să nu fie suprimată.S’a răspuns artiştilor că dacă se va găsi o formulă care să permită comprimarea cheltuelilor, instituţia nu va fi desfiinţată. Ministerul de agricultură a hotârît ca anul acesta serbarea pomului să se facă in toate comunele rurale cu concursul specialiştilor,agronomi şi silvicultori şi cu sprijinul material al prefecturilor şi camerilor de agricultură. S’a cerut şi concursul preoţilor şi învăţătorilor. Serbarea pomului se va face cu tot fastul necesar în a doua jumătate a lunei Martie. La Constanţa s’au operat noui arestări de comunişti. Printre cei arestaţi se află şi 20 de marinari civili. Tânărul Vifor Chiruleseu din Cernavodă şi-a tras un glonte de revolver in abdomen. Starea sinucigaşului e disperată. S-a stabilit că el a încercat să-şi pună capăt zilelor pentru ca tatăl său i-a refuzat o sumă de bani, de care avea nevoie pentru a urma un curs de pictură. Protestul învăţătorilor din jud. Brăila BRAILA, 27. — Asociaţia învăţătorilor din oraşul şi judeţul nostru s’a întrunit sub preşedinţia d-lui Dobre Stanciu. După ce au vorbit d-nii Teodor Marin, d-na Demetru Popescu, Stroe Postelnicu şi alţii, s’a votat o moţiune prin care se protestează împotriva reducerii salariilor şi contra intenţiei guvernului de a reduce numărul şcolilor. Petrolierele române la Paris Astra Română 63,75 Steaua Română 49 Concordia 40 Petrol Blok necotat Redevenţa necotat Noul decan al Baroului Ilfov A fost proclamat de Radu D. Rosetti Se notarise precum se știe alegerea unui nou decan al baroului de Ilfov, în locul d-lui Traian Alexandrescu demisionat in împrejurările cunoscute. Data alegerii fusese fixată pentru ziua de 5 Martie, iar termenul de depunere a candidaturilor expira în seara de Sâmbătă 25 Februarie. Prin procesul verbal încheiat in acea seară de către biroul electoral central desemnat de Consiliul de disciplină, s‘a constatat că nu s‘a depus nici o candidatură alta decât aceea a d-lui Radu D. Rosetti, față de care în ultimele sale manifestări corpul avocaţilor de Ilfov şi-a exprimat încrederea şi simpatia. Consiliul de disciplină a baroului s-a întrunit ori şedinţă plenară şi examinând situaţia, a găsit că formalitatea alegerii fixată pentru 5 Martie ar deveni inutilă, votanţii neputând acorda voturile lor decât d-lui Radu Rosetti singurul candidat, căruia nimeni nu a găsit că i s-ar putea opune un contracandidat. In consecință, Consiliul în unanimitate a declarat ales decan al baroului de Mov pe d. Radau Rosetti.