Adevěrul, noiembrie 1933 (Anul 47, nr. 15284-15308)
1933-11-02 / nr. 15284
Pagina 2-a Adevărul“ sportiv «... * • — Elveţia-România 24 La Berna, echipa României a făcut match nul cu Elveţia. Teamul reprezentativ a făcut o partidă bună, chiar mai bună decât se aşteptau toate cercurile româneşti. Nu am avut însă deloc şanse, căci arbitrul olandez Deckmănn ne-a persecutat.. A condus într’un chip lamentabil. A fluerat lucruri fanteziste şi ne oprea mereu în atac. La un moment dat fundaşul eleveţian Weiller a luat balonul în braţe şi arbitrul nu s’a obosit să fluere penaltyul care ar fi adus în mod indiscutabil victoria României. Dar neşansa noastră nu s’a oprit aci. După ce conduceam la pauză cu 1-0, Zombori a fost lovit grav şi a fost scos cu targa de pe teren. Pullock l-a înlocuit însă cu succes. România şi-a manifestat superioritatea jucând cu multă technică. A condus cu 2-0 a cedat la 2-1 şi dintr-un penalty imaginar, Elveţia a egalat. Am avut neşansă! Echipa, după cum am fost informaţi prin telefon, pierită toate elogiile, pentru că a purtat cu elan şi cinste tricolorul românesc. Bulgaria-România 4-2 Debutul echipei secunde a naţionalei noastre, s-a soldat cu o înfrângere suferită din partea vecinilor noştri de la Sud. Zece mii de persoane s-au deplasat ori pe stadionul O. N. E. F., spre a vedea cum se comportă „mânjii“ noştri contra jucătorilor bulgari cari au venit fermi decişi să obţină o reabilitare pentru acei 7-0 din Balcaniadă. Pe teren a învins echipa cea mai bună. Bulgarii, au prezentat o echipă bine pusă la punct în care figurau şase internaţionali vechi, jucători de valoare incontestabilă, iar restul a fost format din tinere speranţe care au fost descoperite de noul lor antrenor (ungur), special angajat pentru antrenarea echipei naţionale, România a prezentat o echipă bine alcătuită, căruia i-a lipsit însă omogenitatea. Nu putem scoate vinovat de înfrângerea suferită pe nici unul din jucători. Este adevărat că unii s’au comportat bine alţii slab. Drept este că am fost urmăriţi tot timpul de o neşansă mare. S’a tras nenumărate shoturi la poartă cari au greşit de puţin ţinta iar multe mingi au găsit bara. Un lucru care ne-a uimit a fost tăcerea galeriei noastre, care a fost prezentă în număr mare. De data aceasta n’a încurajat deloc echipierii noştri chiar atunci când reuşise să reducă handicapul la 2-3. Ciclo-cros» In regia V. C. R. G.-ului s’a alergat ori primul ciclo-cross al sezonului revenind ceferistului Radu Ioniţă. O cursă extrem de interesantă în care Radu Ioniţă şi Savanof au arătat că în afară de buni ciclişti au calităţi de excelenţi crossmeni. Tancu şi ştefănescu au făcut o cursă curagioasă terminând înaintea consacraţilor Andreescu şi Simionescu. Membrii T. R. C.-ului, au dat dovadă şi de data aceasta de complectă dezintersare, strălucind prin absenţă. Conducătorii V. C. R. G.-ului merită elogii pentru buna organizare a concursului. Motociclism din dimineaţă sa alergat pe velodromul societăţii „I. A. R.“ din Braşov câteva curse naţionale de motociclete, date în memoria lui Ilie Busse. Au asistat peste 3003 spectatori, care au aplaudat îndelung victoriile bucureştenilor. Cursa începătorilor a revenit lui Ion Şalaru (Bucureşti) dispunând de Theiss, Mărgineanu şi d-na Closs din Braşov. Cursa amatorilor a fost câştigată de Ion Tănase (Bucureşti) care a dispus uşor de braşoveanul Max Clompe. Cursa handicap între Cantacuzino, Ion Tănase şi Ion Şalaru a format „cioul“ zilei. Cantacuzino plecat scracht învinge la luptă pe Ion Tănase (250 m.) şi Ion Şalaru (680 m.) încercarea recordului pe tur a revenit atât lui Cantacuzino, cât şi lui Ionescu Cristea cu 30“ 8/10. Diverse România a contestat ultimul punct marcat de elveţieni, la Berna. * Şcoala Superioară de Comerț No. 1 a câștigat cupa „Realitatea Ilustrată“. La rugby, P. T. T. a învins T. C. R. cu 9-0, Sportul pe Viforul Dacia cu 11-5, Arsenal pe Avântul Sportiv cu 11-5 și Stadiul Român pe R. C. R. cu 8-5. * Crossul seniorilor de eri, a revenit lui Manea. PODGORENI! Pentru vânzarea VINULUI şi ŢUICEI Dvs. adresaţi-vă d-lui Mişu Holtzmann Bucureşti, calea Şerban Vodă 17 Telefon 343/53 prin care puteţi obţine cele mai bune preţuri, având legături cu cele mai reputate şi cinstite firme. Doamnelor! Sunt econom proprietar in vârstă de 36 ani, sunt cunoscut ca om cinstit, silitorşi economic. In lipsă de cunoştinţă corespunzătoare tai catit prin calea aceasta viitoarea mea consoartă. Aşi doni de soţie o doamnă, care nu caută viaţă zgomotoasă orăşănească, ci se mulţumeşte cu căminul familiar liniştit şi fericit. Averea, şi venitul meu asigură familiei mele viitoare un trai fără grijă. Răspunsul scris cu încredere şi cu adresa complectă transmite administraţia ziarului sub titlul „Zestrea secundară 124“. Scrisorile anonime, post-restante nu vor fi luate in considerare. DAMIAN STANOIU scriitorul de mare succes a tipărit în editura „,Cartea Românească“ noul său roman „Ucenicii Sfântului Antonie“ Se va pune în vânzare săptămâna viitoare. Congresul internaţional pentru lupta contra cancerului MADRID 30. (Rador). — Sub preşedinţia ministrului de interne congresul internaţional pentru lupta contra cancerului şi-a terminat azi lucrările. Congresul a votat în unanimitate o rezoluţie pentru crearea Uniunii Internaţionale pentru lupta contra cancerului.. Viitorul congres se va ţine în Italia. Manifestaţie maghiara la Sofia SOFIA, 30 (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară comunică: Uniunea corurilor ungare cari se află în vizită la Sofia, a dat aseară pe o piaţă publică un concert popular. Concertul a fost viu aplaudat de o numeroasă asistenţă. După concert coriştii unguri au părăsit Sofia, plecând la Budapesta. In gară au fost salutaţi de însărcinatul cu afaceri al Bulgariei la Budapesta şi de un numeros public. dezordii naziste LA ROMAN Cuziştii din nordul Moldovei s’au adunat eri într’un congres la Roman. După terminarea întrunirii, comgresiştii au defilat pe străzile oraşului. Cu acest prilej s’au produs mai multe incidente. Manifestanţii au atacat pe d. avocat Tâutu, fost maior, sfărâmând complect maşina în care se afla d-sa. Mulţi evrei au fost terorizaţi pe stradă precum şi mulţi clienţi din cafeneaua „Bursa Mare". Poliţiştii bari au intervenit au fost insultaţi şi bruscaţi. Toată ziua au circulat prin oraş patrule de jandarmi iar, la parchet a funcţionat un birou special de supravegheri Câţiva studenţi au fost arestaţi, lansându-se împotriva lor mandate de arestare. * SÂMBĂTĂ 11 NOEMBRIE APARE CUVÂNTUL LIBER Revistă săptămânală Cărţi-reviste A apărut: „Revista muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale“, organ de documentare sanitară şi îndrumare socială, anul II. 1, 15 Octombrie 1933. Semnează articole d-nii: D. R. Ioaniţescu, N. D. Chirculescu, Gr. L. Trancu-Iaşi, prof. Iacobovici, ing. T. Frcsinescu, conf. dr. State Dragonescu, Vintilă Pantazopol, I. Setlacec, ing. St. Cunescu, prof. dr. Emil Gheorghiu, I. Mirescu, conf. dr. Ion Jianu, dr. Sabin Manuila, C. Titel Petrescu, G. Vlădescu-Răcoasa, ing. S. Dulfu, Horia Robeanu, Cristea Gheorghiu, A. Relea. De vânzare la principalele librării. Redacţia şi administraţia, Bucureşti, strada Gogu Cantacuzino 26. »r . A venit însă romantismul, ca o a doua tinereţe artistică şi a luat totul da capo, ştergând cu buretele peste tot ce a produs trecutul, în ultimul stadiu într’adevăr de anchiloză şi scleroză spirituale. Cam în această stare de spirit, virginală şi novatoare, se situiază mentalitata artistică a d-lui Tudor Arghezi. „Vrei să spui, poate, că nimic nu e nou şi că nu poate să fe nou, te înşeli grozav, totul e nou, ca şi cum nici una din frumuseţile lui nu s’ar fi cheltuit în câteva mii de ani până azi. Suprema datorie, bagă de seamă, este să fii desangrenat şi desaderent şi să fii unic. Asta nu pentru vanitatea dumitale, urât ţi-ar sta! Aşa cântă Pan. La naiul lui cu şapte ţevi, fiecare dansator, dacă vrea să danseze şi să nu doarmă, trebue să vie cu figura unei mişcări proprii, întrucât Pan detestează horele, valsurile şi cadrilul şi este cântăreţul dansului individual, cu sine însuţi. Va să zică, numai născocire. Iţi lipseşte motivul, îl născoceşti. Născoceşti cuvintele, născoceşti culoarea. Şi născoceşti şi genul”. D. Tudor Argehzi se vădeşte a fi protagonistul individualistului în artă, prin urmare al invenţiei, al născocirii integrale. Printr’o intuiţie artistică fără greş, ie numeşte strămoşul primordial in visul mitologic şi fabulos al lui Pan. De la acesta coboară direct Dionysos şi duhul dioniziac, spiritul freneziei şi al delirului, permanente. • Desigur nu trebue înţeles spiritul dioniziac în sensul unei beţii obscurantiste, al unei titulaţii dezordonate şi dezaxate, lipsite de principiu interior ,organizator. In categoria dioniziacă a artei, participă însă precumpănitor simţurile, sensaţiile, cari se substituie ca principiu creator, raţiuni rigide a clasicismului, puse sub semnul seninătăţii apolonice. Dacă ar fi să cercetăm prin ce se justifică manifestul artistic al d-lui Arghezi, nu sub raportul valabilităţii obiective a ideilor, care nu poate fi uşor tranşată într’un singur sens, deoarece amâdouă tendinţele au drept de cetate deopotrivă. Ci din punctul de vedere al aportului personal, am răspunde desigur că d. Tudor Arghezi corespunde din prisos cerinţelor sale celor mai exigente. Intr’adevăr literatura argheziană este prin esenţă subiectivă şi personală. Prin alte cuvinte ea nu urmăreşte stabilirea unor raporturi obiective, ci extrage din lăuntrul în afară materialul viziunii sale. Lumea exterioară nu există, ca factor real, interesant in sine. Ea comunică numai sensaţii cari se convertesc până la nerecunoaştere. Factorul determinant al transformării este conformaţia simţurilor şi acuitatea lor. In ordine crescândă, sensaţiile argheziene de pipăit, odorat şi mai ales vizual denaturează treptat obiectele, pentru a le face să renască la ordinea artistică, după ce au fost îndepărtate de la ordinea firească. S’ar spune că în miezul creaţiei sale este o protestare contra determinismului natural, o inacceptare a datelor naturale. Pe de o parte, neinpăcarea cu orânduirea cantitativă a lucrurilor — de unde decurg răsturnarea adesea absurdă a raporturilor numerice şi de măsurătoare, pe de altă parte nesocotirea rânduelii calitative, alterarea obiectul material sau a subiectului moral. Toate simţurile concură pentru răstălmăcirea universului. Crearea acelor efecte sensaţionale de incongruitate, fantastică sau caricaturală, rezultă tocmai din structura specifică argheziană. Numească-se negativ inacenţă a realului sau pozitiv conformaţie idealistă: „lumea este reprezentarea mea”, şi una şi cealaltă stare, complementară, îşi corespund şi colaborează la elaborarea subiectivă a sensaţiilor, imaginilor şi făpturilor maestrului. Pentru a încheia considerentele generale expuse mai sus, vom accentua încă odată că funcţiunea cea mai activă a creaţiei argheziene este viziunea nouă, optica, întîi diformatoare, apoi constructivistă, care proectează după legi lăuntrice fatale, modalităţi noi de existenţă şi fiinţă. ★ Similitudinea dintre „Ţara de Kuty” şi „Scrisorile persane” ale lui Montesquieu sau „Guliver” al lui Swift a fost remarcată până în prezent. O socotesc însă numai de obiect, nu şi structurală. Ilustrul francez şi nu mai puţin faimosul englez din secolul al XVIII-lea şi-au descris ţara lor cu o ficţiune de roman (care lipseşte în cartea d-lui Arghezi) într’un cadru exotic, fals exotic sau superficial exotic, dăinuitor şi în „Ţara de Kuty”. Numai că ambele cărţi epocale au un caracter politic şi social tendenţios, câtă vreme filmele discontinue ale d-lui T. Arghezi nu implică o concepţie socială cristalizată. Apoi sumbrul clergyman care a fost Swift a transmis unul din marile mesaje de disperare din câte sunt, printre rândurile povestirei sale de călătorie satirică şi filosofică. D. Tudor Arghezi nu şi-a propus decât să vadă, aşa cum vede d-sa, în linii frânte şi pe suprafeţe multiple, fără finalitate şi fără sistem rotunjit. Aceasta nu înseamnă că nu s-ar putea extrage un indice social din indicele optic al viziunii argheziene. Mi-ar fi dimpotrivă mai greu să găsesc un corespondent de dioptrie acesteia din urmă, o raportare cifrată la facultatea vizuală normală, pentru că d. Tudor Arghezi se sustrage oricărei măsurători exacte, prin delirul și frenezia, lucidă la d-sa, dirijate, de cari am pomenit. Sub lentila obiectivului său, dacă se poate spune, după ce am arătat cât este de subiectiv acest „obiectiv”, defilează diverse dezarticulaţi, ca o procesiune de marionete, în Carnaval, politicienii, oamenii de Stat, oamenii fiscali, femeile, feministele, femeile băeţoi, savantul în ..ceva cumva”, învăţătorii preistoriei, exploratorii, juriştii, esteticianul Mya Lak, inventatorii, boxeurul, Don Juanul, cerşetorul, copiii, etc. Unitatea structurală stă în subiect, în autor în modul intuiţiei sale, nu în materialul exterior al viziunii, oarecum indiferent, fără trepte sau nuanţe de simpatie (cu excepţia totuşi a copiilor, ca de obiceei irizaţi prin rouă cristalină a simpatiei şi a cerşetorilor, redresaţi printr’un îndemn de demnitate). Se poate oare vorbi, când este vorba de d. Tudor Arghezi, despre un gând dindărăt, social? Sau de misoginism, întrucât anumite trăsături aspre şi brutale se învecinesc cu cărbunele dezamăgit al aceluiaşi Swift, contempor al femeii? In ceace priveşte latura socială, liniile de perspectivă ale d-lui Arghezi nu cruţă în scara obştească pe nimeni, de la cifra anonimă a massei, până la nula pretenţioasă de pe treapta de sus. Raţiunea tratamentului egal este automatismul fără deosebire, mecanica socială strict determinată, in care nu isbuteşte să intervină, liberator, gestul de desfacere din ritmul general. Din moment ce totul se leagă inextricabil în societate, totul este supus aceleiaşi secţionări implacabile, în liniile răsfrânte ale poliedrului său vizual. Cât dspre atitudinea aparent misogina din „Ţara de Kuty”, isbitoare mai ales prin Enumerarea cumulatoare de date din fiziologică inferioară a femeii, să nu se uite care este atitudinea obişnuită a poetului Arghezi înaintea iubirii: ferment al visului (Stihuri, cuvinte potrivite), al visului care nu durează (Inscripţii pe un portret), femeea nu are o semnificaţie autonomă, dar totuşi se valorifică prin „chinul dulce, dat de Dumnezeu (Jignire)” şi „în care stă sănătatea zoologiei şi a plantei (p. 61 Ţara de Kuty)” * Umorul d-lui Arghezi seamănă cu humour-ul englezesc, prin răceala ironiei încordate, care nu-şi permite destinderea francă şi deschisă, şi mai apoi, cu umorul americănesc, strict logic, folosindu-se de reducerea la absurd în mod permanent. Natura acestui umor, atât de străin de umorul românesc, — coborîtor din Caragiale, realist şi local, — e salvată de imputarea livrescului, a împrumutului, prin îmbucarea perfectă în sistemul optic arghezian Mai departe, acest umor abstract se susţine prin inventivitatea verbală bine cunoscută a d-lui Tudor Arghezi, care alătură cuvântului abstract sau neologismului, termenul românesc nou, plastic şi planturos, gras şi reavăn. Nimic nu e ocolit pentru îmbogăţirea neîncetată a capitalului lexical. Neologismul e încetăţenit ca atare, direct, prin anexare, poate uneori discutabil, ca ..antorsa (p. 98)”, sau „lunete (în sens de ochelari, p. 32)”, alteori uşor şlefuit pe margini, ca „Europei (in loc de Europeni, p. 36)” sau „retardari (pentru retardatari, p., 139)”, sau prin derivare de la etimologia latină: „levitaţiune (uşurare, p. 143)”, cu un simţ desăvîrşit de propietate şi absolut personal împerechiat. Fie însă că forţează nuanţa cuvântului românesc sau a neologismului, sau că abundă în metafore (una singură mi s’a părut deadreptul detestabilă, fiindcă este o perifrază pretenţioasă: „colacul de lemn al maşinii de fugit”, p. 137—138, în loc de volanul automobilului, — iar un neologism întrebuinţat impropriu: „benzen”, p. 138, în loc de benzină, dar benzenul e un compus chimic organic şi cu totul altceva), d. Tudor Arghezi continuă să fecundeze limba românească şi să-i pompeze nebănuite energii. Prin această calitate neistovită, prin nenumăratele frumuseţi de expresie, sau de portretură abstractă şiplastică, prin umorul de înaltă calitate intelectuală, deşi subiacent Intelectuală, deoarece nu este altceva decât proectarea unei viziuni interioare, „Ţara de Kuty” se realizează, din fragmente discontinue şi anti- epice, ca o imagine admirabilă a societăţii noastre, admirabilă pentru că se răsfrânge prin cel mai scump cristal de Baccara. Sertara Ciociutescu M LEVEKÜLT CALEIDOSCOPUL VIETH INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ r 1 --—" —'^i^—' Un dicţionar ebraic-român D. Mendel P. Mendel din Piatra Neamţ, care mai are la activul său un dicţionar complect român-ebraic a publicat zilele trecute partea a doua a lucrării sale, şi anume un dicţionar ebraic-român. In epoca de faţă, studiul limbii ebraice prezintă pentru foarte mulţi nu numai interesul ştiinţific al unei discipline de ordin filologic sau istoric. Preocuparea cu studiul acestei limbi are la bază şi interesul viu al învâţărei unui idiom necesar în practica zilnică într-o ţară, cu care România întreţine intense şi foarte importante relaţii cii comerciale, face ca un dicţionar ebraicromân să fie o lucrare mai mult decât bine venită. Se vor putea folosi de această lucrare studioşii universitari, cari urbitrăresc limba ebraică în cadrul învăţământului orientalistic, iar pe de altă parte miile de tineri, cari se pregătesc fiziceşte şi sufleteşte, pentru emigrare şi stabilire în Palestina. Dicţionarul ebraic-român al d-lui Mendel P. Mendel, întregit cu o gramatică rezumativă este o lucrare meritorie atât din punctul de vedere al materialului linguistic, modern, antic şi medieval, de care s’a servit autorul, cât şi din acela al metodei ştiinţifice dela baza acestei opere. D. Mendel a întreprins şi înfăptuult, primul în ţara românească, o lucrare complectă de acest gen. Filologia română a fost astfel îmbogăţită cu dublul dicţionar româno-ebraic si ebraic-român al d-lui Mendel, lucrări cari, ambele, se pot prezenta in mod demn în rândul operilor bune de acest gen din ţară. La editarea acestui dicţionar, ca şi la acea a dicţionarului românoebraic, Asociaţia culturală a femeilor evree a dat o darnică mână de ajutor, făcând posibilă editarea şi publicarea cărţii. Urăm acestei opere interesante să-şi facă repede drum pe calea literilor şi a ştiinţei filologice din România. DR. A. MIRASHAN Regele şi teatrul din Craiova La serbările dela Craiova regele s’a interesat de mersul Teatrului Naţional. Pentru a se informa exact de situaţiunea de-acolo, suveranul a chemat pe d. A. de Herz cu care s’a întreţinut îndelung. Directorul Teatrului Naţional din Capitala Olteniei a expus regelui activitatea sa împiedicată de o bucată de vreme prin reducerea d a patru milioane din subvenţia acordată de minister. Regele şi-a exprimat dorinţa să se ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei. Seara de reprezentaţia de gală, regele a aplaudat piesa „Aripi frânte“ şi pe artiştii care au interpretat rolurile D. Vaida, preşedintele consiliului, d. D. Gusti ministrul artelor care a şi primit o delegaţie de artişti ascultându-le doleanţele, şi d. Virgil Potârcă au făgăduit cel mai larg sprijin pentru a satisface dorinţa exprimată de suveran. »Premiul celor şapte“ In urma numeroaselor solicitări, comitetul care va decerne cele şapte premii de 20.000 lei, instituite de ministerul instrucţiunii pentru a încuraja pe autorii tineri, needitaţi, a hotârît ca termenul de prezentare a manuscriselor să fie prelungit până la 15 Noembrie. Hotărîrea va fi dată la 5 Decembrie. Comisiunea a fost definitiv stabilită în modul următor: președinte: d. Tudor Vianu. Membri: d-nii Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Romulus Dianu, Petru Comarnescu, Şerban Cioculescu, Ion Cantacuzino. Se reaminteşte că vor fi două premii pentru volume de poezie, două pentru studii filozofico-ştiinţifice şi trei pentru esseuri. Criteriul în alegerea acestor genuri fiind tocmai dicultăţile mai mari de editare şi rurisitatea de a încuraja şi alte genuri decât cele favorizate de public, roman sau nuvelă. Comisiunea îşi rezervă dreptul de a schimba, numărul de premii rezervate fiecarui gen după numârul şi valoarea manuscriselor. Manuscrisele se vor trimite pe adresa d-lui Ion Cantacuzino, strada Vasile Pârvan 12, Bucureşti. Cântec de sirenă Autorul romanului de succes Măscărici, d. N. Pora lucrează la un nou volum pe care-l va scoate imediat după Crăciun. Cartea se intitulează: Cântec de sirenă, „Oraşele inecate“ Aşa se intitulează romanul fantastic pe care-l anunţă d. F. Aderca. Acţiunea romanului se petrece după răcirea pământului. „Eroii îşi duc viaţa in fundul mărilor, in oraşe de sticlă, având coadă de peşte şi o nouă mentalitate“. Aşa anunţă „Viaţa literară“ — intr’o formulă sintetică — viitoarea carte a d-lui F. Aderca. O aşteptăm cu legitimă curiozitate... „Mesia poate să aştepte“ In cursul lunii Noembrie a. c. va apare un volum de note palestiniene intitulat: „Mesia poate să aştepte...Cu maşina pe urmele profeţilor“) de I. Ludo. „Ucenicii sfântului Antonie“ D. Damian Stănoiu lucrează la un nou roman care — probabil — va produce un nou scandal în lumea eclesiastică. El se intitulează: Ucenicii Sfântului Antonie și va apărea în curând. D. A. de HERZ „Viaţa Românească bilunară Abia apărut numărul de vară al „Vieţii Româneşti“, in care se făgăduia apariţia ei pe curând de două ori pe lună şi un chip regulat, — şi iată că numărul pentru sfârşitul acestei luni se şi află pe piaţă. Evident, nu mai e vorba de un volum ipresionant între 200—250 pagini — volum care dealtfel avea darul mai mult să înspăimânte pe cititor. Ci e vorba de o revistă de nouăzeci de pagini în formatul cunoscut şi care nu mai costă atât de scump cât numerile triple şi quadruple de mai inainte. Cu numărul acesta, într’adevăr „Viaţa Românească“ este Înviorată şi se pune la îndemâna marei masse a publicului cititor. Ca un fel de bună vestire în articolul din fruntea revistei poetul N. Davidescu ne vorbeşte despre Cum se face o polemică, aşa cum la „Miscellanea“ polemica vioaie şi tinerească, a început să-şi facă loc. D. Mihai Sevastos publică aci un fragment din aşteptatul d-sale roman „Aventurile din strada grădinilor“. Fragmentul se intitulează Caliopia Constandache. De asemenea, d. Mihail Cellarianu îşi deslănţue humorul şi observaţia psihologică în fragmentul de roman Polca pe furate. Un nume nou în paginile „Vieţii Româneşti“ este acela al d-lui liane Voronca cu o poezie: Oraşul fără nume. Precum nou cu totul este numele d-lui Emil Coliu care semnează o admirabilă schiţă intitulată Epave. D. G. Călinescu continuă publicarea unor fragmente din cartea d-sale despre „Opera lui Mihai Eminescu“. Articolul din numărul acesta se cheamă: Anti-Hegelianismul lui Eminescu. Partea de cronică se arată acum mult mai vie şi mai apropiată de actualitate. Aşa cum se înfăţişează numărul acesta de sfârşit de octombrie, dovedeşte că „Viaţa Românească“ n’avea de ce să moară şi că mai are încă un rost. CRONICAR ■ O decoperire ar heologică BUDAPESTA. 29. (Rador). — Cercetările arheologice începute în apropiere de localitatea Fuezesabony şi conduse de dr. Tompa, directorulconservator al muzeului naţional din Budapesta, au dus la descoperirea unor interesante obiecte din epoca de bronz. Colonia care a fost descoperită ar data din anul 1000 sau 1100 înainte de Christos. In afară de uneltele confecţionate din os, din piatră sau din bronz, s’au găsit şi numeroase obiecte de ceramică, perfect păstrate şi artistic Împodobite. Printre obiectele descoperite în şantierul d-lui Tompa sunt şi jucării pentru copii şi chiar veselă pentru bucătărie in miniatură. Ca o raritate trebuie semnalat un clopoţel în formă de pasăre, bogat împodobită, cu cap, aripi, coadă şi picioare, care face parte din cele mai strălucite monumente ale micii plastici din epoca de bronz, din câte sunt cunoscute. Opinii străine asupra şcolii române din Roma Ziarul „Tribuna“ din Roma publică intr’unul din numerele sale recente o serie de întrevederi ale unui ziarist argentinian cu diferite personalităţi din lumea ştiinţifică italiană, în legătură cu crearea unui institut de studii superioare al Argentinei la Roma. Dintre opiniile exprimate în aceste intervievări relevăm pe aceea a senatorului Corradorici, directorul institutului archeologic italian din Roma, care referindu-se la organizarea viitorului institut al republicei argentine, sfătueşte să se ia ca model organizarea actuală a şcoalei române din Roma, care s’a dovedit a fi unul dintre institutele cele mai bine organizate şi mai active. Opinia exprimată de d. Corradorici nu e fără importanţă pentru noi, dată find marea autoritate ştiinţifică şi de organizator de care senatorul Rici se bucură atât în Italia cât şi în străinătate. Conferinţe Cercul Medical ţine şedinţă ştiinţifică in seara de Vineri 3 Noembrie 1933, orele 9, cu următoarea ordine de zi: d. I. Iacobovici, profesor de clinică chirurgicală la Facultatea de medicină din București, despre „Anesteziile de bază“. INFORMAŢIUNI D. Mihai Popovici, ministrul justiţiei, însoţit de d. Radu Emilian, şef de cabinet, s-a înapoiat ori din călătoria de inspecţii făcută instanţelor judiciare din Ardeal. In cursul călătoriei sale, ministrul justiţiei a inspectat Curtea de apel şi Trib. din Timişoara, Trib. din Arad, Curtea de apel şi Trib. din Oradea-Mare, Trib. din Satu Mare, Curtea de apel, Trib. şi penitenciarul din Cluj, precum şi alte instanţe judiciare din Ardeal. Cu acest prilej de ministru Mihai Popovici s-a interesat de mersul proceselor, de activitatea magistraţilor, cât şi de starea localurilor. Deasemeni d. Mihai Popovici a avut conferinţe cu magistraţii, discutând chestiunile în legătură cu unificarea legislativă şi recomandăndu-le o cât mai intensă supraveghere la aplicarea codurilor unificate. „Adevărul Literar“ recent apărut, continuă publicarea admirabilelor note de călătorie in Africa, semnate de doctorul Gh. T. Duminică 12 Noembrie are loc la Galaţi, congresul funcţionarilor particulari. Desvelirea monumentului lui Aurel Vlaicu ridicat de către Asociaţia Aeronautică Română „Aurel Vlaicu“ va avea loc în ziua de Duminică 12 Noembrie 1933 în comuna sa natală Binţiţi, acum Aurel Vlaicu. Festivităţile desvelirei acestui monument se vor face sub patronajul d-lui Radu Irimescu, subsecretar de stat al aerului. Bustul este opera cunoscutului profesor-sculptor Dimitriu-Bârlad. Citiţi în „Adevărul literar şi artistic“ cronica literară în care d. G. Călinescu face o sintetică analiză a volumului „Ţara de Kuty“ al d-lui T. Arghezi. Pentru timpul de la 15 Ianuarie până la 11 Februarie 1934, se organizează o excursiune cu opriri: Istanbul, Pireu, Atena, Beirut, Haifa, Jafa, Tel-Aviv, Ierusalim, Cairo, Menphis, Asuan, Luxor, Karank, Teba, Valea Regilor şi Alexandria, înscrieri şi prospecte zilnic la cinematograful Marconi, calea Griviţei No. 137, Bucureşti II. La Timişoara a avut loc al treilea congres anual al cluburilor „Rotary“ din România. Şedinţa solemnă s-a ţinut in palatul Camerei de comerţ, sub preşedinţia d-lui Gr. Gafencu, subsecretar de stat la industrie şi comerţ şi la ea au participat numeroşi membri ai cluburilor locale din ţară şi din străinătate. D. ing. dr. C. Miklósi, preşedintele secţiei Banat a salutat pe oaspeţi. D. ing. Buşilă proclamat preşedinte al rotaryştilor a rostit o frumoasă cuvântare, arătând rostul acestei instituţii. . D. Gafencu a scos şi d-sa în relief idealurile nobile de cari sunt călăuziţi membrii cluburilor „Rotary“. S-au făcut apoi diverse comunicări, după care a urmat un banchet. După parafarea protocolului pentru închiderea tratativelor relative la acordul comercial româno-cehoslovac, delegaţii cehoslovaci au părăsit ţara. Azi sau mâine va avea loc la ministerul afacerilor străine o întrevedere între d-nii Titulescu şi Jan Şeba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti după care va urma semnarea acordului, de către d. Titulescu din partea României şi d. Şeba din partea Cehoslovaciei. Acordul va intra in vigoare imediat după semnarea lui. Aniversarea naşterii d-lui Goebbels BERLIN, 30 (Rador)— Cu ocazia aniversării d-lui Goebbels, Municipalitatea din Berlin a oferit d-lui Goebbels un bronz cu următoarea inscripţie: „Cuceritorul Berlinului, Capitala Reichului recunoscătoare”. Bugetul Poloniei pe 1934-35 VARŞOVIA, 30 (Rador).— Proiectul de buget pe exerciţiul 1934-35 prevede la cheltueli 2165 milioane zloţi, iar la încaări 2118 milioane. Deficitul de 47 milioane va fi acoperit prin rezervele Tezaurului şi operaţiuni de credit. -------------| - ------------- Generali senatori in italia ROMA, 30 (Rador). — După propunerea d-lui Mussolini regele a numit senatori 11 generali. Printre nouii senatori este și fostul ministru de război, Gazzera. Staţia încordată in Palestina IERUSALIM, 30 (Rador). — Trei dintre arabii răniţi în încăerărie d© eri au murit din cauza rănilor. In toată ţara situaţia se menţin© extrem de încordată. IERUSALIM, 30 (Rador). — Magazinele sunt închise. Personalul din întreprinderile d© transport au declarat grevă. Aceiaşi situaţie este la Haiffa. Comitetul executiv arab a decis să adreseze un protest Societăţii Naţiunilor în chestiunea incidentelor de la Iaffa. * IERUSALIM, 30. (Rador). — Poliţia a interzis circulaţia pe străzi, după ora 18. Măsura a fost luată pentru a se evita producerea de noui tulburări. Câteva puncte de program Expuse de d. Goga la După întrunirea de Duminică, ţinută de partidul naţional agrar din Craiova, în aceiaşi seară s-a dat un banchet la care au participat fruntaşii acestei grupări. La sfârşit d. Octavian Goga a luat cuvântul şi după ce a arătat ce învăţăminte a tras din cele ce a văzut in Italia şi Germania, a expus apoi în câteva linii următoarele puncte din program : La noi în ţară, ideia de autoritate a suferit o prăvălire. Cel dintâi rău provine din felul cum a fost realizat parlamentarismul. Mă întreb cum ar fi primit la Cameră, astăzi, Maiorescu, dacă ar încerca să vorbească. Nu l-ar dai voie Căpăţâneanu şi 40 de haidăi s’ar repezi la el cu strigăte. Nu vreau să distrug parlamentarismul dar o modificare a sistemului se impune. In al doilea rând, libertăţile individuale trebuie îngrădite pentru a fi mântuită ideia colectivă Al treilea, legea administrativă actuală va trebui să fie schimbată, desfiinţându-se autonomia dizolvantă şi înlăturându-se concepţia electivă. Statul român există numai în năsura în care face să se afirme mijloacele de constrângere pentru a fi respectat. Mussolini a şters o veche autonomie orăşenească, întemeiată pe vechi tradiţii, pentru a face să triumfe unitatea, statului. Dar la noi, unde oraşele din toate provinciile alipite sunt rezultanta unui spirit străin, îndreptat împotriva noastră? Noi să consfinţim mai departe această stare de lucruri? banchetul de la Craiova In fine, pe tărâmul economic suntem în raza de influenţă a intereselor străine. Un om politic român nu poate să dea carta lui de vizită pentru a acoperi aceste interese. Capitalul în această ţară trebuie să fie românesc şi munca, deasemeni românească. Altfel, nu se poate răspunde de siguranţa acestui stat. Iată pe ce drum mă găsesc eu. Aceste adevăruri le voiu urma, fie că voiu veni la guvern, fie că voiu rămânea în opoziţie. Numai metoda de înfăptuireva fi alta. Sau veţi fi în stare să vă transformaţi în luptători pentru aceste idei şi veţi birui sau îmi va fi dat să las numai testamentul meu, ca să se ştie că a fost un om care a văzut adevărul şi a arătat calea dreaptă. De la Facultatea de farmacie D. profesor dr. Th. Solacolu va deschide cursul de „Botanica generală“ cu studenţii anului I de curs, Joi 2 Noembrie a. c. ora 11 a. m. — D. conf. dr. M. Brândza,va deschide cursul de „Sistematică Vegetală“ cu studenţii anului II de curs, Vineri 3 Noembrie a. c. ora 9 a. m. — D. conf. C. Kollo va deschide cursul de „Farmacognozie" cu studenţii anului III, Sâmbătă 4 Noembrie a. c. ora 8 jumătate a. m. Prelegerile se vor ţine in sala de cursuri a laboratorului din Calea Victoriei 135.