Adevěrul, octombrie 1946 (Anul 59, nr. 16677-16704)

1946-10-01 / nr. 16677

r Patg^rîss £« |B?láBS5S'! ®?sraäas TEATRUL ODEON «®ÜHBä G-OUL TAUE lO.X'ESOl) t# V Marți ÎS Oetomb­il« — desein­doret» »».fîunni 0e3 ol ueiaurhioacaa, m ră * lai W- Ite-tecBpc&tg pasi ta *p*n£­­1* Ion SahihJatt 1 ' fntr’o tUstribi­țio *3CCCp.îaiv.U Magico de Mmnd.Jad­in Uanuldt Băiete­le!*| D»nWH Sărată 15 Deschiderea g ag unii eu Sb­letele pentru premieri l‘aa pu iu rfiuufP Im pus» leutni lut ft Ai«i'.U* & U jSperiuita** 'fe. K V. VALEN­TIN EANXT A. POP MARTIAN eu a BULI'INSKI *1 MARJA a OT­ A C.F.H. Pfc. u.y.B. λ«IÎ,CFIPE SERSA CONFERINȚELOR EXPERS. «MENTALE ALE ISTORIE] Și ESTEE8CI! MUZICII WERTHEIMER Str. Vasîfe Losssar, 26. Iî. 8. 1 e.efcîi 1.16.72 înscrieri intre orele II-14 A*tflscarâ ta Venus C« Dcmitrescu—Ch. Axicli pentru titltrl n^t^onal semi.tjrea Arena Tenns va găzdui a.c tus«arS k ora 10. 1 o interesantă reuniune profesionistă. NATIONAL (Sf. sava): Na*tr»Hu Regea. STUDIO: Fort und In Olimp. NOSTRU­­ Abracadabra. COMEDIA' Strigoi VICTORIEI: Domnii s unt gelosi, ATLANTIC*­ A?a vrea Cupidon. ALHAMBRA: Printesa circului. COLORADO: Domnul­e!«!* ora 1.­­ ATENEULUI­: Dragoste cetite de aur (pre­SAVOY: Doua Inimi tntr'un valf MIC* R­O S MODERN Pap* te lustruesteu BARASE­UM: Am ucis. COLOS (gradina): Trio toseflrif. FANTASIO: Copiii capnanulul Grant CENTRAL: Nimic nu ma), cad«*'. EXCELSIOR: pâdurea tndrAgoâtitUor1. GRADINA PROGRESUL: 4 fetr UidrâgoStlt* j FEMINA: Uouâ imn» fî o dragoat^. REGAL: 3o»mu] blestemat. OMNIA: Nopţi marocane revliftl CASA NORA: Divorţul. SELECT: Sora mea Elena» ARPA- Un «trlgii Tn nmirlA. FRANKLIN: Sergentul York­, VICTORIA: Biruinţa (lragosfeî ». CORSOî T fete fndrfitoetfta. i„t NISSA• Când dragostea inflorefta. OALI.ES: O uiimA nu coaj bate. AIDA- Franc*'!» Villon. AMANTA: O ungă Din AMERICAN; ZorPe pegr«. BARCELONA: Mascatul «urii­­* CARMEN-RYLVA: Aventurierul gentilom­ei revistă, DACIA: Eu am ucî* Ol­ana Omul cu ma»ca alarm­i), ELDORADO: Azilul de Noapte, FLORIDA: Ultimul zbor, GLORIA: Stigmatizat* ILEANA: între noi fetele I. IA: La răspântie, Marconi: Acel» sare primeşte palme. MIOJUTA: Focul sacru MU,ANO: Traiurafirul Alb,­­ MARNA: Sfaţiile mele. LA­­ CCTOP)13111E (Urmare din pag. 1­a) ! A urmat o învălmăşeală şi o I­teia ? Nuanţele dintre mor?,­ şi Imo­ral se şterg la jocul de cărţi. Şi nu oda­tă, gazda nu mai găseşte a doua zi dimineaţa m­ibrul brodat de pe scrip sau un st lou uitat pe masă, ori o linguriţă ,de argint. Care dintre nobilele doamne şi-a rătăcit mâna? Gazda nu cercetează nîciodată. Aşa e jocul. Câştigi şi pierzi. Pierzi, dar etiştigi. Mereu eş!l tn PafP'bă, dar mereu te „rajtra. perl”. E încurcată e^P’b­aHn? Nuna] pentxnt cei care nu joacă. Alice Gi­brielescu Cloloi Carmen—IT A S2er5sy.MÎ efr.ji®i se distiufâ a:i (a Arad Etan, cincea a Diviziei A. / programeazf pe». . • ' ........... ■ j ni sinceWLU*,, L. *ru i.iSzl un »Îndur match In provincia, ref­ . mierâ SâmbStâ­­tul urmând ca »« joace mâine. Prima w dispui) la Aiud Intra Carmru sl I. T. A. Est« d-altfel cea utat tare psrtnlâ a rtzpel. ,1«o»rr,e |w I«,,«) (autul f4 »zrt.l!, *» bune formntlî «llu Uri si «eSgftsesc !lî oftnfi rursfl iKuitru titlu, Nnf vrrl­nj câflfigftfor «l matchulul del* A- pe ITA. Duminei’S dispută în prmrlnet« rfsîu] ■T“i match uri: tz* O’nf, ,.U‘* ▼» trehuf­t»fi gren pen­tru V învinge t»e Libert­at«*. f PR fTlmlsoarwl are • •wtrMnfl r­H 030«rfi Jnc.ind mt tr­ren pmnrin cn Dernvngant. fu Caracal, t* duby-ul coduşiîor* rfinl F C Cralex»*, , Fay.nHtî Jh|1. w*“,p**­jJidhte in Splai si CriuleŞti meritul numirii, în cl. l-a cu coe­_ . : înmulţit cu 1, adică va fi egal cu Feror joaca cu Prahova jmimimul de existență 2. încadrat [nwt ^rcju^rupArti d«,a Po-^ , p11, bacalaureat este e?li cAte «u»imeni dintre Fenti " u uri 10' P* ie"ulu -• iva fi; minimul trcuu: vp-j» i J î e |U»|*I»U«1. u .«Uliul «le campionat dela început la Clara 7-a, CU COvfi­, li Prahova * loara asia*i duci ; dientul 1,30, deci salariul de bază la 18, pe lervuul bucureitean, a. ____• •___. , ... va n. minimul de ex:s­ență în­ Capita,® ▼* mâine dup* amiaiâ doua InteresMuie partide ed­iiâi.d nn.iru couigiut«*­­Ini pi'uudi divizii al« țârii. Juventus—dioutuul Is« te i^eu ui Venu* ae Joacfi derby-ul bu­­pur«* loan: Ciocanul — Juveulua, Partida va­i foari* eetâiUbrutA, ed doi ad- Hei»ati prezentând formalii echilibrai«, lati „U*’-k ve vor fi «Uniate pe teren: CIOCANUL: Lflzftreanu. reodoreanu, Negr«­­beu. d­orwath, JUVENTUS: Negru. Tfm­â­ scscu, (hcă Andrei. N­spolea. Petreacu. Bftrbulincu. Fâtu, lordfcchv; Jplamaropol. GavrUescu |l Virgil, Partida loeepe t& tu n» 15.30. I r C.F.R___4/.D.R« în Giuleşti, O.PR.-ul v» întâlni formaţia teşiţanâ. UDR După frumoase« rezultat«* rea­lizat« In nvuteburile cu Carmen fl l. t. A.f U D. R.-ui ut« «»leplal eu un deosebit In­teres. ' P*n,ra Iată formali« ee »* «ItnU C.F R.-ul! | *,i‘' «'uminical, Sadovvky CtK.),.«»n. ChlurUen. Urerhlatn. - re» T,.color )oacS In Obor cu C. K. R. (Arad). ca’ari.t Hr. havi- mini Favorit *] tntăhitm se InsUlearS (Jn. Tn- _ , , d cd sd aaU Qe oaza. mim­­color. Man, IfihflltaAcu, Umnau. Murait, R. P,oH«n Fi lot 1 ft Bogri «in. Oaspeţii vor *o*i tn Capita Ifi in «ursul «Hei de azi, iar mAi pe «1 vor «linia format!» care Dumineca trecută « terminal la egalitate cu X. T. JL mul de existenţă înmulţit cu coc Un festival m­tsstîc pentru ficientul 1.25. Bacalaureatul va fi Victoria (Ch?j) jîn clasa 12-a cu salariul de bază, nc buni actori bucuretteai. mi-IWaisrje fa BaRfiasa llindtraiMirila limitate nu sunt |! tel, nial npr.rrlt­­­i . Proaranndl blue «'oahili cuprinde trei mat- populate, majoritatea roilor Kind rondonmati , 2 Se CalCUla Salariul fe' ehuri pn.t.wmnlsta din cara » remarcă tatăl-­­•' «ren­tă|lj* miri, pentru care lipsesc călăre|l ab­il aHUITie toate funcţiunile de Ilire, dintre O. Dumitreacu »I Oh Aalutl pen. »eceptablll. stat afară de Cele noiîtlee to tm­tm titlul da campion a, B..n..hitel la un premiu! Hera-toilu. peosramal p. ISM I naP* tn se . . *m ria »cm­ grea. «lol putfi'ltti «u fficuf ample *"• **• N.. tiu Intâ’nfrn nn «Ingur con­rurrnt* ' ^ 1 ^ ^ CatUgOril# Qu­pâ lITipOr* pregătiri, ambit Wind bol fr Ui *A pArflaeuacA capnh:'l «A termine «Anătu* par«ar»uL Cam lor. Astfe] la Cft^gOHa 1*8 .ringlii fn pusesi« ««ntur«t. IatA prngrtitmtJ­­*omp,ftct *t fiacit Prtre Scrhfine^u (PUiifliu) — Ion (Tir), S reprim« * 3 «limit«. Constantin fGâ^î) —­ Marin Nico­la« fSp. N. », 3 rcj‘rlr* «ar fi minut«. Ti*u SSrbfitoare — Amirel Valentin, 10 r& pr\r+ « S minute. Petre Hrătes**« — F.orea Stanonitr, 10 re­prize a 3 minute. Constantin Dumitresru (rimplon) — fîheor- j gh« Aslodl (chnlfengfr. lî reprim ■ S minute I p«nt;ni eemplonatul României k mlegork ierni-grea. Tnml ttomAnei Astăzi etaprs Cluj—Oradea Putr 8 rtap» T*. Mnnti — Citii, rtvlls'il uar­­hdljiantl tn Turul R..mtnl«l, au fos t catitinat) In Capita.« Ard­ealului, nud« .‘»a odihnit limp de 24 ore. AsIAzI dimineat* »'« dat ptre.rr« in etapa *-» P« distanta Cluj — Cra­ira (ISO km.). Da remarca­­ri din cel Ti ciclisti cari au luat pireare, tn aterizare, după et„p. Tg. Mu­rea — Cluj. vor continua cura» doar 42, resun, abandonând. ael.la dialantA pentru elna» performerilor na. nu există decât UIÎ siblgUr fel de­­ salariaţi şi anunţe băeşil, rămaşi izol'aţi. Ceilalţi mici salariaţi cu 4 clase primare: aprod, ora de servi­ciu, portar etc. fac parte din cate- Favorlfll nrstrl sunt; Pr. nACIESTI; J«b, n .u de «al. gpffc| Pr. lîKltASTRAUi DoNIhr. Vlktoriaaer, iur. pa'1st; Pr. VFI.l Ti Brownln», Sondart Pr. PFi ti/i'ft crajd Ge«rre«en, d­ae», p.nr S0,Ia II; bacalaureatul numit im- Pr. cmrsoAiA, Glorias, Onh'du, Mari»- piegat stagiar ejxecut la categoria ,0pr. ostrani srrb»„i„. f.nmini»a I ?• P^^sorul secundar definitiv e pr. tribunelor: Cristi, Hahai*,», Rose- 'a categoria 15, fn cea mai înaltă — Ne-ar strica­t jocu­l. nebu­niile. Tocmai nvcam carte. Și jocul continuă. Rummy, po. frunţile *e descreţesc, înde?) prea urilor Se tnnu»,. fiocj» sume «falele să mai Și vorbeas-, myr^ să.{ia trUfIeati­că, să mai dea repirea la glume, 1 Cine pierde, câştigă... temui de Finanţe cerandu-i apro­barea. Ceea ce nu­­ s’a dat nici atunci şi nici până in ziua de azî. Prin urm­are suntem itondam­naţi să rămânem mereu cu zeci de m­* de guşaţi, intre care câtova mîl Idioţi. r pentru că nimeni nu vrea să rSfi im h^ihnt nil „no»., ri ntn! imint:ea. I tru salvarea lor, dar mai aies pen n,!.»s „ r.J„..­ vint t* In Pa««, cftt se înşeală foamea tru a se evita ivtrea de noi cazuri od«a »rrios eu o feme,. Mel U „ , |8 ,, c„ un , •m lucru aşa de „no, ca jocul de|plre ^ 0 p.lcă cărți. i zită din vis. Întreabă: N . ereded că d­u'i s'. apucat, _ i" ff,i? W,, po;l,a,n»r .oî mai .*m ea,, r o ou,a un,le pcul era t» toi i c.l-lotr- ndică din umeri. Doi necunoscuți au stinat la "să r. , . . n . . și au dat buzna în vestibul. „Del TMnd. dragă «Oamnc.^cft ziua cindere!”. Se va spune că fiind vorba de o chestiune de sănătate publică, este datoria ministerului Sănătăţii să dea fondurile necesare. Dar acest minister nu este o In­stituţie de jecmăneală a populaţiei. Ca să dea aces­te fonduri, ministe­rul sănătăţii ar trebui să ia pâinea treCe aga de repede.» Haide cine de la trura bolnavilor din spita'e. să dă cărțile? Joncă toate ceva mai! reducă din medicamentele pentru ! nervoase. Farsa cu descinderea j coml­aterea sifilisului sau ma ariei • 0, 1 nervoase, farsa cu neftcmcierpa1 w ^ ^ spaimă d» ngdev­ns. Sa stîn* •. tnfint „ n .i moti ^ Fqp renunțe la câteva dispensare sau lampa, s’aiu ascuns cărții^ pe sub a - -1' ■ . . re.. .'!»ă facă alte sacrificii de acest fel. saltele, s’au azvârlit Lanjl Cu gră. * rc, C.Va raU că‘S1 iuU banii u”a a1' 1 . hn schimb C. A. M. a bea de cu­ma.la tn vasul d­e noapte din d­o. Spt. Cei cil descinderea au făcut lumină și au pufnit de râs. Cel cu fursa l-a scuzat, vina era a Iul şi nici pe acesta gazda n» l-a puh« da afară cum merita, căci era chiar sn­u] ei. Voia, ci­că, sâ Ie,de« o lecţie ca să te desbare de „viciul fiînest”. Au rAs toate, dar fără chef. TEATRE RiPÎSM ADEVERUL tammiwaw— *-. $S, »Si,' V |j| $**t. '^^***•7' S DUPĂ UNUL STĂTUT Cum se vor calcula in viitor salariile functonsrilor publici Teatral «ARIAFILOrTull“' d*‘“,r*telul to **«vor fi salarizaţi. Să lămurim puţin lucrurile. Exstă in total 35 de clase de sal a uzare. Fiecăreia ii corespunde un coeficient de salarizare şi anu- ime: coeficientul 1 la clasa I, 1.05 este: generalul de armată, primul prec­edte 1.80. Deci salariul de bază edinte al Curţii de Casaţie. Fiecărei categorii ii corespunde un coeficient de funcţiune. Astfel 100 000X1.80=180.000 lei. Ca impiegat, el­fana pano din categoria 7, la care coeficientul de­­funcţiune este 1.60. Deci salariul categoria VII este ,60, la catego­­ria. Va fi: 160.000X1.600 288.000 lei. La care se adaugă contribuţia la casa de pensii, impozitul, prim­a de asigurare, indemnizaţia de chi­­rie, indemnizaţia de copii, eventu­al şi alte indemnizaţii. Dacă locu­­eşte în provincie va avea cu 10 sau 20 la sută mai puţin, apropia de 100.000 lunar, sau a fa­­miliei, cu un bogat a­variat cu prtea.­te va ajunge chiar acea­stă sumă. La minimul de existenţă de­­ficientul 1, deci salariul său de fbază va fi minimul de existenţă Funcţionarii publici au aşteptat cu nerăbdare promulgarea statu­tului pentru că se ştia că prin ei se vor urca salaril­e. In realitate, statutul nu arată la categoria I coeficientul este de­s decât modul de calculare a salari- 1.10, la categoria II este 1,15 la ului, care este extrem de com­­­­­plicat. Mu­ţi funcţionari ne-au ispus că studiând statutul n'au pu­rta 15 este 2,40, la categoria XX este 2,00. înmulţind salariul de bază cu acest coeficient avem salariul real Prin urmare acesta este legat cu: minimul de existenţă înmulţit cu coeficientul de salarizare înmul­ţit cu coeficientul de funcţiune. Acest salariu urmează să fie ila cl. II, 1,10 la clasa Ill-a şi aşa­­ realmente primit de funcţionar nu i mai departe până la 2,70 la clasa­­mână. Ca atare, la el se adauga 35-a. Salariu! de bază se socoteşte­­ contribuţia la casa de pensii, pn­­j având in vedere un minim de extsjma de asigurări şi impozitul pe stenţă, care va fi stabilit ulterior salarii, şi care se înmulţeşte cu coefici­entul de salarizare corespunzător clasei. Prin urmare un apred cu 4 cla­se primare este încadrat, în mod î­­n felul acesta se calculează sa­lariul pentru Capitală. Pentru cei din provincie se fac anumite scă­deri. Oraşele de categoria I pri­mesc salariul integral, cele de ca­tegoria III primesc numai 90 la sută, localităţile de categoria 111 primesc numai 80 la sută din sa­lariul stabilit mai sus. Dar cu aceasta nu s’a terminat. In afară de salarii, au drept la in­demnizaţii de chirie (12 la sută pentru necăsătorţi, 17 la sută pen­tru căsătoriţi, 20 la sută pentru chimie, numit asistent la faculta-’ • , , .. ,, existență pentru fiecare copil) și ....---- ----------- ------------ S.T.B»­SsOCae i, . . . cAuliuLa ueuuu iiitaie tupi.j și Srallovici. Wornicuvikj, Pop», Births I t» ora 14.3», se dispută, ««, pe ter«nu, din 16« 06 Ştiinţe, ÎȘI V3 începe CP ne- a: th. Hoefliui, Mulsese» «i N.ctu. iot. Stefan e.ei " -«tehui de uivahit B jra cu (jiasa 10-a de salarizare adi-1^ 1 . 16 , T* r* “ , dintre h..cec »1 s. T. a. L» , cam­ mai importantă este cea de Partid» est. «/......»îs. «i dot »dvcnntri jcf va avea ca satar de bază Iniți-! aprovizionare, prudentând erhipe hin« puse la punct. !&1, minimul dtr eXtStGHtU înmulțit i ^r* « * t M y .» Depanve b»n»fir«sl d» avantajul terenului ! ^ i 45 ' H | Care Va fi pe Viitor SalinUl s. T. a »« uistaieaz« favorit. j * *. ] funcționarilor nu se poate ști, cât iJHaliie (//.ifliftfflfa îti Obor ! Uiterior fiecare salarizat avan- timp nu se cunoaște minimul de Uzarea T * * --------------------------------- Ji“ J-; *“ 'ricolor—C.F.R. , ’ea/-5 automat din doi In doi ani existență. Acesta va stabilit prin­­(Ar&cf) |®u c_at® ° c­ asa de salari/.are. De I tr’un jurnal al consiliului de mi­«omp-rtara» programnihi foot-iwii­: d­upa »0 ani de serviciu, aprodul nistri i­ai, mâine „ra ii. Uni.: va fi în clasa 6*a de salarizare și nr.1 A.» P. AtASffi­rmul de existenţă înmulţit cu 1 70 ' este­­. In douăzeci de ani a avansat Acest salar de bază serveşte cu 10 clase, deci este în clasa 17, al cărei coeficient de salarizare categorie, a 20-a sunt patriarhul. “ *1 « FURTUNA IN OLIMP» LA STUDIO-KATIGHAL Astazi Sâmbătă to writs 8 seara­­» repirezintă la Studio Naţional, pen­tru a şasea oară marele succes al stagiunii acesteia "Furtună In Olim­p" de d. Tudor Şoimaru. Presa este unanimă In a releva catităţile dramatice şi literare ale acestei lucrări originale, iar publi­cul aplaudă la scenă deschisă de re­plicile de haz sau momentele patetice pe car! "Furtună la Otimp” le con­ţine. Interpretarea d-lor Costache Ant­o­­niu dn Jupitert. Ion Manu. Al Ghi­­berlion. N. Prancomtr N. Ciprian ţi I a d-nelor Nelly Do­­dea- Raltt. tt ! firescu Ca­rnert Stănescu. L)':ll Teo­­florescu­. Mara Isaia. V. Coreiov lu­dpa Bre'tin dă spectacolului o stră­lucire d.bj'vb tă. care Întrunește su­fragili* publîcului. w»** • »^»«Mr«^-- &$■£?&: ■ ■’*’" V .4 GRSHÎCA LITERARA F« J» z.p ,« ^ 5 «îe SERBAN CSOCULESCU l­. MihsaS Sadoveanu și lom Hemke en adevărat mentalitatea de castă a. m^e­ ^ etins prlntre ateJC „ aceluia pe care-l numește mereu I din ^ lui Neculce £ . ma s^-u! meu o, .8 purteadB »« ! criminate de d. Mihail Sadoveanu. reab­­darea domn­­orilor ponegrit După ^ arati­mul intâiull­i meu şi să-l mustre blând pe cel­­ mai scump dintre m­atotasft săi­ stud­ii. prilejul care m'a îndemnat literari. Nu ştiu când şi unde au apărut cele două articole ale d­'ui Mihail­­ Sadoveanu. întâia oară fie mulţi. Iată o frază cuprinzătoare din „Istoria itieratur« române^ti, intro­­diucere sintetică“ (BucurestiJ* Pavut auto. iiiZU), de N. lorga...Ut Moldovea aui ion itocuLoe nj ac­uuăţişează. te pi una vedere un doer de ţară, un iei de rizeş. fără cultură şi fărâ orizont dar având cu toate acestea un temperament foarte puternic si o urmă m iegătură. cu iau na — dacă se poate înUebumța cuvântul a­­cesta — cu inima obștească a po­­pa pe porului ron'.ân ssa cum *e tnrăU­­Judeeâ- ?oaz-â «1 01 Moldova, deci un ropidO­­. I vean de treabă si sfătos un mare umile retușăn retusari nia dinjo­fUicâ a etonicerului. In aite scrieri mai vechi N. Iorga a susţinut cu elocvenţă şi căldură, desăvârşit neportinire necuiciană. Cel mai minuţios dintre Istoricii li­In rfiporita carte a d-lui Mihail Sa- după Mima «a b’no *fihc »s tioveatui se subimiază două momente ur. prer/on al d,n letopisețul iu, Ion Neeujce ta tor ‘ ,T ! 8 in care i­i-n­ecătorul cronicar s a inant- !mentetor. Dreptatea «te*triâ dr ^! Î^vcstas“ Urmează uneai (. at nearepl cu doi domn «tari ai tea d-lui Mihail Sadoveanu. ale acest«­ por «ret aaxuent, jtu.u 5rini*cuzlno. 1,1 Fie-mi îngăduit a aminti cu «mai cam au mod. ii că tuvacu Nicolae Mavrocordat hlind­j pentru că arătau o grije nouă fată de ţără­nime, cu nesocotirea Intereselor boe­­reşti. Foarte interesantă mi s'a pă- t rut Intervenţia autorului contem­po- i iul "tP-cului" (Reviste ran care-şî dojeneşm­ dulce .mas-­­ Resale Oetomirr... mas a aminti, cu acest prilej că nu am Intăbiul în constatări cu d-sa, fără sa­­ la cunosc, dacă cumva au fost răspândite tnaiitea cercetărilor mese: „La bicentenarul Fundattitor . , „ pag. 331 literaturii noastre vechi N. Crrtojan, la lucrarea mai sus numită, apre­ciază cronica lui Neculice ca o „în­făţişare vie dar sen­sâ, a faptelor, nedeformate de aburii patimei“. Este însă picant de însemnat că, tocmai cu privire la conducerea nedreaptă a domniei lui Dumitraşcu-Vodă Can­­tacuzino reabilitată de d. Mihail Sadoveanu, cu sprij­inul echitabilelor observaţii ale lui Nicolae Cos­tin . N. Cartojan face acrastâ apropiere dintre „maistrul" şi ilustrul său bună seamă însă ele sunt oarecum: mu­tă­toare am­nir,ec letopiseţul şi „O urmaş dîn zilele noastre: „Alteori •«•rente. Integrându-se tn ««noscute'e „lvinte“, iar înainte dc a- m»! sufletul său sub reemnp3Ti*'i Jurnalistice $1 dc con­enm­­rtm întreprins« după ?-3 August " 1P­4. Conţinutul articolelor, cu privire 1» teo*arismul luî Neculce ar rvitca trezi nedumeriri nr:ntre cititorii 'den-nsi se-1 eo.Ts’dcre pe cronicar sa reexaminez situaţia lui Neculce a fost data convenita a morţii croni­carului de pe care se împlineau două sute de ani. l-am recitit a­şa dar cu seamă de cuvinte“, iar înainte de a- m­ limpezi impresfils şi de a formula nn­­cheeri nord, am finut să revăd şi judecăţile b­toricilor literari autori­zaţi despre Neculce. Cu toţîi îi lău­­daseră senină­­tea şi nepri»ţnîrea dela N. Iorga la N. Cartoan l­a­sufletul său sub povara aminttrtor. îndurerat de decăderea Me­do­rei sale se revarsă tntr'un lirism miş­cător, care ne prevesteşte ceva din aria lui Sadoveanu“ Urmează dia­tribele lui Neculce împotriva lui Du­­mitraşcu Cantacuzino. Spaţiul nu-mi permite să-mi de? euiCa din urmă în ’w­ toma fasciculă __ III d’n „Istoria literaturii române volt cum s’ar cuveni tem­elurile carfe *) M. Sadoveanu: Caleidoscop. Sdî-i vechi“ *iFondaţîa Reghne M'ha! I m’au îndemnat să-l prezint pe Ne­­tura de Stat 194R. arti-o’dle: Pro­, 10451; nie' unul nu sovă'se să-l pre- culce ca pe un cron'car departe Ce £­ j_ z/—tc ca P® un vrednic boer de țară a corespunde imaguit ideale de martor ţi prieten cald fi aprig *1 celor »epm-toutor și sento al vremurilor lor în tip­ut şi Dreptatea lui mitraşcu Vodă, sale. Am pu­s în lumină câteva ele­mente trecute cu vederea: spiritul de castă, dispreţul faţă de „prostime“ aşa cum era numit poporul în secolele trecute şi ura nestinsă împotriva tn deosebi a Cantacuzineştilor, care eu sgândărit patim­le ascunse aie lul Neculce. Cum se manifestă spiritul de castă, până în zilei* noastre aerelevat? i prin apărarea înt’emnintă a privile­giilor boerești fi prin combaterea tot etât de înverşunată a spi­ritului fiscal nou, prin care u­­nii dintre domnitori 51 tocmai aceștia cei mai urâţi lui Neculce, întâia oară pun pe boeri pe aceiaşi treaptă cu ţăranii, impunându-le ve-­­ niturile proporţional. Nici unul din- t tre cronicarii noştri nu arată un ul­teren pe departe atât de viu şa a­­ceia ai lui Neculce pentru inovaţiile fiscale; nici unul nu urmăreşte ca dânsul, de la o domnie la alta cu a­­tâta amănunţime sistemul impuneri­lor; ba mai mul­tocă, Neculce îşi făcuse o asemenea faimă de cunos­cător al problemelor fiscale, cu tot caracterul inedit a cronicei lui, care era însă măcar că fragmentar cunoscu­tă încât Constantin Mavrocordat li co­mandă, cum s’ar spune astăzi un me­moriu asupra evoluţiei birurlcori in decursul U­ecutului Moldovei. Pe de altă parte, când Dimitrie Cantemir inchee tratatul de alianţă cu ţarul ierni cel Mare. Neputee­ intim sfă­tuitor al voevodului, musaip dom­nesc cum îşi spunea obţine pentru casta boerească raporturile cele mai avantajoase, de tip feudal, faţă de domnitor precum şi respectarea pri­virilor boereşti de altădată, încăl­cate de către predecesorii lui Dmi­tri Cantem­ir. In acest fel, tratatul de alianţă cuprinde, alături de stipulaţiile diploraatice freşti, şi un fel de cons­tituţie internă, cu un pronunţat ca­ract­er cona­vator, Io foţosul boer­ilor. Spiritul de castă al lui Neculce se mai afirmă prin dre­ctul faţă de ,,prosfinul»“ care începe a prinde obraz şi faţă de boerimea m­ică şi mijlocie, de câte ori se alege din sânul ei câte un domn, ca bunăoară Constantin Cantemir in Moldova sau Antonie din Popeşti (Popescul) In Ţara Românea­scă. De mirare! însuşi Neculce dins­pre partea tatălui, grămătic, apndeea era de extracţie modestă. Mama lui era insă de neam împărătesc, fiica lui lordachi Can­tăcu­zi­no. Prin Ganfu­­­coziniaşti, Neculce era ner­uptăţit să simtă ca un feudal. Numai că, prin­­tr'un paradox nelămurit, croncarul tel ascundea cu grijă această mare ascendenţă urmărind cu cea mai ve­ninoasă patimă pe toţi Cantacuzi­­neştii din amândouă principatele! Am Încercat să dau o explicare acestei duşmănii (adulmecată 51 de Iorga­­ţii tn cauzele lui, dar niciodată urmărite în cauzele ei), prin ipoteza că Necul­ce, orfan de tată re­fugiat cu familia lui, ca adolescent, dincoace de Milcov, nu găseşte la nudele lui Cantacuzi­­neşti, primirea aşteptată, nu este tri­mis la studii înalte tn strâtomate. Iar mai târziu, nu este ajutat în niciuna din cele două ramuri ale puternicu­lui neam dom­nese. Prin alte cuvinte privit ca o rudă săracă nu irită, nu iartă şi girrt'« târziu, la bătrâneţe (când se apucă să-şi scrie letoprsetull prin lucrarea complexului de inferio­­1­ritate, de care suferise totdeauna fată­­ de Cantacuzineşti nevoia nestăpânită­­ a răsbunării. Neculce nu se mulţume­şti» să caute cu lumânarea punctele nevralgice din frea şi dorurile înal­telor lui rude, cî le Incalcă cu tot felul de crime, pe care le născoceşte când­­ nu se bucură numai să le colporteze. Un astfel de ca Dricar nu se mai poate bucura de renumeie unui om al lui Dumnezeu cu bătrâneţi sem­ne care vede trecutul cu sufletul tmnăcat. aşa b­una ai Fa prezentat lorga, în­tr’un admirabil portret tot atât de conven­ţional pe cât de tramva, de bună sea­mă Neculce nu a fost un cronicar a­­filiat, ca Stoica Ludescu şi Radu Po­­pescu care şi-au redactat letopisetic din poruncă domnească. Ca fost­ sfet­nic al lul Antioh şi Dimitrie Cantemir, el a îmbrăţ­iat ura Cantemireştilor împotriva Cantacuzineştilor, această ură s'a amplificat insă de bună seamă şi a rămas nestinsă, din motivele su­biective pe ca­­e le-am proj­us ca ex­plicare a unul capitol obscur din via­ţa Iul Neculce, până astăzi cu totul necercetat. Am u.a. arăta* Insă­ *n cercetările mele, că Neculce a judecat pe toţi domnitoriî moldoveni contemporinii din letopiseţul său cu caracter me­­morial­istic, sub prisma Intereselor luî, lăudând pe cel ce l-au ..miluit“ cu dregătorii şi defăimând pe cei ce sau tnconjurat cu duşmanii Iul. ca Ituseteşiiî şi Pana­otachi Morona. şi pe cei ce prin politica tor fiscal ă, l-au atins în interesele lui de lati­fundiar. Două sunt aşa dar, crite­riile ,obiectiva“ ale cronicarului ves­tit până nu zîr&ie noas‘re ca nepărti­nitor: Interesul personal, pe de o parte. Iar pe de alt* Intercede eagtei feudale, căreia aparţinea prin sânge, rang şi­­‘vere. Letopisețul său, fără a fi deci o cronică de c*sâ. In in­­velesuluîîmuntenesc aminti* rebue pri­vit ca o cronică de castă șl totodată ca recepta „­olul urilor tot neogoite Mal mult decât oricare d’ntre cro­nicile mo­­doveneș'l ea *rebue tvîa dar consultate de aci înainte cu ne­sfârşită precauţie. Dacă până la zi­lele noastre nimeni nu şi-a dat sea­ma de primejdia folosirii ei încreză­toare, tocrul se datoreşte următoa­relor cons'deren*»: farmecului l’mb’t din care s'a dedus prea lesne bună­tatea martorului, atitudine teateala a boerului ..de tară“, denunţătorului aşa z'ş’lor împilatori greci, din di­­van sau dopt »»nunul domnesc global . Încredinţaţi odluluî posterităţii, deţi I mulţi dîntr'LtşIl s’au »râtat maî blinzi cu poporul dwâl conaţionali, boori şi domnitori. Iubirii fă ţări­te faţă de pipor, când to toată cronica glăsueşte tare Int­­esul de castă »i desconsiderare. ..prostimii“, smere­­ni­ei cu car®, anticipând asupra luî Ion Creangă, se infăţişează cu un om cu ..ndritea proastă“, fâia ascunzişu­rile complexităţii psihologice. Neculce şi-a câştigat procesul în faţa tuturor generaţiilor care au ur­in31 totefel tipăriri a iul m­­. Itogălut­­rec-nu, prin prestigiul marelui său talent Uterar şi prin pato­ism­ul xe­nofob- Interprete* ca patriotism şi ca dem­ofilie. O adevărată orbire s cir­­turarîlor tovâtoiţi tu­eburai de cofiţă al prefăcătoriei lui Neculee, a mijlo­­cit prin*r‘un proces simpatetic, fai­­m­* da pepârtinire * maiorul scrii­tor. Necule a fost astfel şi este tocă­­cel mai admirat­or iubit dintre cro­nicarii nobiri. Admiraţi* din punc­tul de vedere liter*r este pe deplin îndreptăţită deoarece se cuvine să recunoaştem to Neculce pe creatorul stilului artistic poporan- atât c* po­­vestitor cât şi ca meşter al prozei colorate şi emotive întâmpinările d-lui Mihail Sadovea­­nu, cu totul Îndreptăţite, s­au limi­tat numai 1* două constatări, ca să nu spunem ..cazuri“. La lurauna cercetării pe care am Întreprins-o cu gândul să o adâncesc cândva * cerceterdl de acum Înainte la tndem­ân* cetor avertizaţi croni­carul nu va apărea numai ca un mar­tor oc*zîo:i*î nedrep*, ci to ch p sta­tornic dubios Indiferent de excep­ţionala valoare literară a letopiseţu­lui său Fără a confund® a'.a dar pla­nurile păstrându-mi nestinsă admira­ţie faţă de marel povestitor şi ar­­tist, am ţinu să confirm dreptatea mustrărilor gingaşe ale d-tot Mi­hal­ Sadoveanu şi să-mi rezum câteva din tochecrile trase în articolele din Oc­tombrie Anul trecut. MIUOGRARS . Ian Selmanu. Ion VlinCr­g­­a­ il­. Desene: Mircea Aliian.ll, Edina, Go­don și Gh. Labîn. 8 pagini lel 1000 1 i fl i O. Problema pâinii ©­e o f­ormare din pagina t­a) \ voci, ca pa­ronii să suporte dî­ferenţele. Foarte simplu şi tn apa­renţă logic 51 drept. Dar da!.â unii patroni vor putea, iparie umă mai bună ş! unde realităţii® ne obligă să renunţăm la ea — câmpiile devia sterpe şi tezau­cxocden­ului de la pâinea albă şi din creşterea deficitului dda pâi­ne« neagră? In bun român, veţi gândi: sta- ”“,w ,nu vojl pul,Ci!- Ia !d­r^a/ui tu.! Dar stabd de unic să ,« bani?, f Ăi Veţi răspunde cu conul l'oonida:! ^lar^0r­ nu s’ar recurg« reaba lui, că de aia a stat Dar ,a aceas‘a» care­ ,nas­culănil SuU având experienţa cea n?ai re­mal târziu, devine inevitabilă, dată fiind cres cribi continuă a e­cesitâ, veţi gândi că ce Importă? u V „ , . " " , . Sfi ia Cj.ln Banca Naţională. A*1« ii’lhaK ’'.' „'rlt .ninM Inna e mal uşor de 2lâ decât atn, '^7.f Sî înr­iit ih ultima ci­nstie cenu- ^ ^ ' ■ că so,..t a cea a simplă ar fi ca cei cu dare de mână să plătească pen ru cel îăcut. In ultima si naţie săptâ mânală a Băncii noastre de emi­siune, constatăm că s’a emis ia­răşi o sută zece miliarde. Şi dacă mai săraci, soluţie care a fost de ar i,'’«zaT„r« sa“^A- *»«“ £%* rt* tul între preţul grâului s| cel al Doii ac-asta e a SMm­e la până ,a pâinii, ar avea nevoie, așa ni s’a spus când s’a hotârit fabricarea pâ’nii albe, da m­uite sute de mi­­ilarde. A unei, cei de făcut? Căci, da­că nu expunerea mea se simte o simplism Odată Inlă urată, care ar fi criteriul pentru discrimina­­rea ceior cu dare de mână, de ce­ săriici? Cum se putea face ca pentru aceiaşi pâine să se înca­seze preţuri deosebite? Şi cum s’ar pu­ea evita ca Icftînătatea notă de amar humor, acesta-], pâini] să devie Indirect un Izvor faimosul haz de necaz. Căci atâ-i de scumpire generală?... Cât d«s­­ta e cert, că dacă nu se poa e av pre măsurile draconice contra sigura tuturor raţia de pâine de-' speculanţilor, le cunoaştem soar­­cât renunţând la fabricare», pâi-jia şi să fim jenaţi, dacă gro­aV nji albe, nu poate fi discuţie că­ ne îndoim de escacit­atea lor. Tot suprimarea aces­tia se Impun®, sărmana liberia!« • In cele din Dar golul financiar ce se creiază as fel, trebue umplut. Cum? Deo­camdată au(or]ta ea oblăduitoa­­re cugetă. Din cercuHle partide­lor guvernamentale chiar, se aud1 a*— rele goafs, j • B- Stănișteanu 1 CUM PACATUESTE BIROCRAŢIA (filmare din pagi­na 1-n) A. M. a refuzat să fierfecteze co­manda, cerând ca Ministerul de Finanţe să acorde suntee necesare pentru procurarea instalaţiei, ceea ce ministerul a refuzat. C. A. M. s'a adresat atunci M­inisteruld Sânătă-A apărut nr. 2 din publicaţia săptămâ. Aosta a rShT'ms că fiind vor-După toate aparențele el se va na â Mondial-Magazmn - gazeta fa. l­ d & «n.-taial,i J p rlvî„d exploatarea v . ... . * . — ... .1 —... ----1„. ntonopolu ai săi « C. A M. trebue sâ le procure tvl'n m’iloacele sale & prourti. Ceea ce Casa Autonomă a I Monoitolurî or a refuzat. Iar regiu-100.000 Iei, un impiegat, bacalau- A «părut ..Contemporanul* Nr 2. cu |lîle bântuite de gușă endemică au reat, cu 20 de ani de serviciu, ar. l Preoteas.. ai Vum. ra"**» lot TM *'nto!a­, âVeST­­ phide; Ilya Ehrenburg; G. Macovescu; ! In IQ42 Ministerul Sănătăţii a Clasa de salarizare în momen- Ieronim şerbu; ion calugăru; m. ores- făcut o nouă intervenţie pe lângă tul numirii, el fiind bacalaureat.' la*u Horte Liman; c. Constantin; Tra. C. A. M. De astă dată această in­stitutie a căsît mijlocul de a se el* chîva. Intre timp se Interzisese C. A. M.-ului de a face orice investi­ţie, nepermiţând­u-i-s­e decât cheltaelîle obişnuite de exploatare Ca atare, C. A M. nu mai ţinea face comanda şi s’a adresat Mlnîs­tnijeşti foTidurîle necesare in parte pen­tru salvarea lor, dar mai ales pen­rând s’a lăudat prin presă că a avut in ultimul an financiar un excedent de 137 miliarde. Oricărei întreprin­deri particulare, de Interes public i se cere să facă sacrificii pentru igiena publică, i se cere să furnize­ze produsele sub forma cea mai potrivită pentru interesul general. Fiind vorba de salvat zeci de m­ii de oameni . A. M.-ul trebue să-şi facă instalaţiile aşa cum pretinde Ministerul Sănătăţii, chiar dacă ar trebui să avanseze câteva zeci sau chiar câteva sute de mi­ioane. Suma necesară ar părea impor­tantă. In 104.2, cele trei instalaţii Ministerul, Educaţiei Naţionale comunică umatoarele: Faţă de unele ft­ri eronate sau cu caracter tendenţios apărate in unele z­are, ministerul Educaţiei Naţionale dă cea mai categorică desminţire cu privire la obligativi­tatea din partea tuturor părinţilor, au fost oferite cu 127.000 fr. elve­­jde a confecţiona uniforme şcolare tieid; faţă de scumpirea cu aprox»- jelevilor de curs primar şi sepri­­m­atîv 10 la sută a mărfurilor elve- 'dar. ticne, ele ar trebui deci sa coste azi Vre-o uo.ooo de franci Peti'ru transport montat, puisietea b» func­ţie s’a calculat atunci că ar fi nevoe de două milioane lei. A’l ar fi dec! necesare o sută de milioane, poate mai mult.­­ Dar Ministerul de Finanţe nu trebue neapărat să nu le amăna­­te tot excedet­iul de 137 de­­ miliarde al C. A. M.-ului. Se pixite Vnu'tun­î şi cu 136. Iar dacă nu vrea cu n'cî un preţ să renunţe la această niţel diferenţă, n’are decât să dispuie ca C. A M.-ul să facă un im­priutut, p­ânza­ pe care să-l amortizeze prhi­va­rea sării. Repetăm E vorba de salvarea zeci de miî de oameni, de sporirea­­ capitalului biologic al naţiunii, o operă al că­rei crust s’ar acoperi de a sine. Comisariatul general al pre­­turilor nu se va opune, stiel, la tre­cerea acesteî cheltueli in calcularea preţului sărit. D-na dr. Florica Bagdasar isi începe acum cariera de ministru al Sănătăţii. D-sa, prin specia'ît.rea pe care a profesat-o în medJcmAo^ cunoaşte ma! bine decât noi starea^^, copiilor cret'iiî. Salvarea lor,e cu siguranţă mal aproape de Inima el, de cât de a noastră Print,o femee ministru are prilejul să-şi inaugu­reze activitatea cu o faptă mare. Să intervie cu toată energia pe lân­gă colegii el din guvern in special pe lângă cel de la departamentul Finanţelor ca C. A. M -ul să-şi facă elementari datorie de a co­manda aparatele necesare, pentru ca in toate cesiunile cu guşă ende­mică să se poată distribui sarea sal­vatoare.­­ Dr. Gr. Graur UNIFORMELE ŞCOLARE NU SUNT OBLIGATORII

Next