Adevěrul, ianuarie 1947 (Anul 60, nr. 16754-16776)
1947-01-03 / nr. 16754
ANUL LITERAR «£* ȘERBAN CieClSLESClî ;• ' „ iot „Plantaţii”, ca un poet din stirpea nobilă a lui Rimbaud. Vom menţiona cu placheta „Isobare”, apărată în curmi acestui an literar, pe d. Mircea Popoviei, care-şi manifestă preferinţa pentru poiesia energiei motrice şi a oraşului metropolă. Creiat din iniţiativa pioasă a d-nei Claudia Million, premiul de poezie „Ion Minulescu” a fost decernat d-lui A. Lungu, student medicinist, iar volumul d-cale afirmă o sensibilitate nouă de poet citadin şi un suflu liric excepţional în tânăra generaţie (Prometeu). Poezia socială este unul din gemirile literare recrudescente, după 23 August, atrăgând şi pe câţiva dintre poeţii ermetişti ai generaţiei celor de 35 ani, ca d-nii Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu şi Aurel Ba* Dorogând dsîa obişnuinţa perio* Regală pen u Literatură şi Artă, a'c-tăţii epic® anuale, d. Ionel Teo* fiu promoţia d-lui Comtant Toucgardoreenu şi*a strâns în volumul .ru, cel mai puternic temperament al ...Masa umbrelor” (Forum), pagini ultimei generaţii lirice, afirmateu le de evocare lirică a cercului literar ieşean din jurul lui G. Ibrăilea- Tux şi al „Vieţii Româneşti” şi altele, de aceeaşi esenţă), consacrate amintirii bunicilor. Masivul roman „Conacul blestemelor” (Ulysse), al d-lui C. Coravu, un debutant, covârşit tip procedeele epicemie lui Liviu Rebreanu şi ale d-lui Cezar Petrescu, nu este emancipat de atmosfera literaturii rămână*toriste. Poezia se strecoară cu greu, în plachete sfioase, printre preocupările lucrative ale editorilor. Totuși editura Forum, condusa de d. Ocreanu, a luat iniîiativa selectării pe valea concursului, a unui număr de manuscrise lirice, care s’au urcat până urmă, la cifra impunătoare şi fatidică de şapte, inspirând d-lui Perpeaaielus, calificativul de neaşteptată resonanţă clasică „Pleiada dela Fosumi”. Laureat,i au fost d-nii Ion Frunzetti, Ion Caraion, Ion Lucrun din toate sectoarele vieţii sociale şi economce, dări de seamă atente asupra fenomenului literar şi de la noi Fostul ministru al Artelor, d. Octav Livezeanu, deşi provenit din gazetărie, a înţeles să-şi arat© solicitudinea pentru literatură, distingând pe poetul G. Bacovia, cu prilejul împlinirii vârstei de 65 ani, cu un premiu de petre milioane lei şi acordându-î titlul de consilier literar ministerial. In cursul anului, s-a sărbătorit în coloanele ziarelor, jubileul de cincizeci de ani de activitate literară a d-lor Tudor Arghezi şî Gala Gala®tion, care au debutat în paginile ziarului „Liga ortodoxă”, corului de Al. Macedonski şi în acelea ale „Adevămînt” de Duminică, mai târziu „Adevărul literar şi artistic”. Au încetat din viaţă, în 1946, scriitorii Gh. D. Mugur, Victor Ion Popa, Mircea Dean, Rădulescu, Pompiliu Constantinescu şi Em. Bucuţa. Cel dintâi, militând pe o poziţie învecinată sămănătorismului, a desfăşurat în ultimii douăzeci de ani o activitate intensă la Societatea Română de Radio-Difuziune, propagând cu pasiune frumuseţile etnografice. Un mare etnograf a fost Emanoil Bucuţa, superior înzestrat literar aceşte, delicat poet intimist al , w „ ' „ , paternităţii, romancier colorat al Ti- 1 oUrt' „Manifest, liric”) şi d-şoara Margareta Dorian, veniaminul promoţiei Iova, Mihail Coama, Victor Tory-1fabule” de d* Marcel Bresliska, a nonei şi poetul Ben. Cornachi (cum cărui „Cântarea Cântărilor” părea X -- - *1)’ 9 ranga, care gravitează de curând în 1 volume, a operei dramatici?, datorită jurul tehnice! v/îutmaniene, pi intreg d-lui Cărin Petrescu, durul de Cră arcanele elocinţei. Menţionăm ca o interesantă încire a genului: „Nişte ^Dintre poeţii distinşi de Fundaţi» ‘spiritului ^igj^l ^ istoI ^precum ti bhuUte|mlu0er; maj fo ^ 4*. se de filologie şi fiîosofie, concepute mocui şi al Dobrogei noui, drua-1 situa printre marile nădejdi ale liricei noastre. In noua sa ipostază, de poet se* ntegral centului moloh, mai nesăţios decât Muzele care se hrănesc cu ..zur. toate resursele talentului d-tale. Ţara luminii” (Fundata Regală) de Magda Isanos, a reactualizat numele celei mai talentate dintre poetele tinerei generaţii, prea curând dispăruta, înainte da a-şi fi dat întreaga măsură a făgăduelilor sale excepţionale. Într’o nouă ipostază apare, în aceeaşi editură, d ns Sanda Movilă, cu „Călătmai”; depăşind avatarul graţios al debuturilor, se propune atenţiei publice cu un registru şi o amploare, amândouă surprinzătoare. „Revista Fimndaţiilor Regale” a venit cu o inovaţie scumpă tuturor preţuitorilor de poezie şi mai ales de experimente lirice tinereşti, prin trimestrialul „Caet de poezie”, în care alături de nume glorioase ca acela al d-lui Tudor Arghezi, sunt primiţi începători, îndemnaţi să încerce şi să se realizeze. Teatrul nu încape în cadrul acestui „an literal’”. Vom face însă excepţie cu o publicaţie considerabila ca aceasta, a strângerii în trei mori chin al Fundaţiei Regale, care ne pune la îndemână, în texte definitive, ,,stimma” teatrală a autorului, într'adevăr excepţională prin jenantea intelectuală şi problematica înaltă. Prilej fericit, pentru critica română, de a situa definitiv centrucâteva opere foarte meritorii, in cuprinsul anului literar. In fruntea ei se situează desigur lucrarea de cinteză a d-lui Mihail Ralea, „Explicarea omului” (Cartea Românească), care stabileşte criterii filui, ca recit al ideii de obstacol sau de auto-obstacol, pentru interpretarea funcţiei creatoare. D. Tudor Vianu a publicat „Transformările ideii de om” (Tradiţia), „Idei şi fonne literare” (Casa Şcoalelor), studii estetice fundamentale, şi a încheiat cu volumul IV. (Fundaţia Regală) cuprinzând sectorul teoretic al operei mad Monskiene, editarea marelui poet, atâta vreme urgisit, pe care l-a repus în drepturile sale. „Concepţia Dnului activ” (Bucovîn ) se intitulează interesanta lucrare a d-şoarei Nina Faton, cuprinzând cercetări care pleacă de la gândirea Renaşterii italiene ca să ajungă la concepţiile moderne ale lui Bergson. Bazil Muntert nu şi-a adunat sub titlul Permanenţe franceze” (Fundaţia Regală), câteva substanţiale eseuri despre marii „moralişti’ francezi. Impresii asupra literaturii spaniole” de d. G. Călinescu (în aceeași editura), stabilesc într’un spirit remarcabil de sinteză, coordonatele geniului iberic, desvaluind o rară a mai fost. Vri să zici s’a fost in competență de critic comparatist, care cuprinde cu o limpede privire, ■Mjjfflllllll WMMpMWBMMWMBHMHMawESI virile asupra societăţii noastre, cu oănătăţii, pe lângă realităţile noastre sensibilitate atât de plastică? „Moralistul”, în sensul galic al cuvântului, se afirmă pe o poziţie conservatoare răspicată, carel situează încă odată alături de Mihai Eminescu, singurul său înaintaş de dimensiuni similare. Numeroase edituri noui, întemeiate parcă în ciuda conjuncturii economice, activează de zor. Printre ele se cade să remarcăm în primul rând „Editura de Stat”, pusă sub conducerea poetului A. Toma, care îşi propune să pună la îndemâna publicului mare, tipărituri îngrijite şi ieftine, atât din operele clasicilor, cât 1 5 dintr’ale scriitorilor contemporani, ca d. Tudor Arghezi („101 Poezii”). „Cartea Rusă” îşi continuă impunătoarea activitate binevenită, destinată apropierii culturale cu marea noastră vecină şi aliată de la Răsărit. Câte an periodic, respirat de intenţii similare, ca săptămânalul „Veac Nou”, consacră rubrici regulate vieţii artistice şi literare din U. R. S. S. Organul societăţii „Amicii Statelor Unite”, Revista Româno Americană oferă de asemenea, alături de studii sociale, politice şi economice, un spaţiu generos tălmăcirilor din literatura U. S. A. Iubitorii culturii italiene, scuturată de falsele direcţii fasciste, găsesc în recelta s părului organ „Saggi di fitologia e Ampullai !M curentelor literare filosofia” (Bucovina), studii sericaeuropene, pitorească” a zilelor noastre. Cu Victor Ion Popa s’a stins un pluriliterator foarte dotat, romancier, dramaturg şi biograf, dublat cu artistic un rar caricaturist şi animator de teatre. Capodopera sa epică, „Valerian şi Velei- Doamne”, este un admirabil roman ţărănesc şi poliţist, amintind, dar nu într’un spirit de imitaţie, „Baltagul” de d. Mihail Sadoveanui. Laureat al premiului naţional pentru teatru, Mircea Dean. Raduleţscu a cunoscut un moment literar de glorie, pa timpul neutralităţii (1914- 1916), când Barbu Delavrancea a atrasluarea aminte a opiniei publice asupra poemelor lui eroice. Critica noastră literara a suferit o grea pierdere prin stingerea neaşteptată a lui Pompiliu Constantinescu, in care E. Lovinescu își recunoscuse continuatorul Critic de perfectă onestitate profesională, de nedesmînţită obiectivitate, de mare curaj intelectual şi de absolută independenţă, cucerit metodei de topografie literară, thibaatletiană, Pompiliu Constantinescu a susţinut cu o forţă de caracter dintre Cele mai rare, principiul de autonomie a artei şi de primat, al frumosului, împotriva forţelor obscurantiste oficioase, contribuind în risipirea confuziei,Ionului dinte® cele două nytri răi hmw- ------ - FEMEIA Şl CĂTUŞELE El este tiflm romojiuluî apSrut de curând al d nei Sarina Casvan şî destre care pitosa apun®: „E o frescă admirabil r&a'-izată, din care se detae I ;eaaâ orolî- romanului pentru a trăi a®vca o viaţă adevărată gj foarte variată'8. I Romanul începe tn lumea atât de interes cmf.S. a teatrului, trece printr’un rkediu de snobi, distonând prin atitudinea lor, în cadrul rural in care ii plasează autorca, dând loc la conflicte dramatice şi evoluând in actualitatea plină de evenimente, ale căror transparenţă lasă să se întrevadă oameni şi lucruri trăite sub ochii noștri, într'un moment când realitatea se ia la întrecere cu fantasticul și net,revăzutul.' b. inii.... \mmma M ,©=0 'Piroga americană despre Marcel Cerdan. (trata un match etni’mi, între «oernaţi® «d£N MAOUSSftRDf IN LUPTĂ Ci* LN FASORT5!«. ® formație ron-wmt. AU VAZUT REPiETERH A&eeWANI VINCE. MAW MINI», O VICTIMĂ SIGURA. A LUI CERDAX” aducă Marcel Ca unbatts a matchuluî susţinut în compen:a lui George Abrams, ziarele americane continui si elogii fooEcurului european, Cerdan. Iată ce scru ele: „Evening Post“: „Am văzut în Cernan pe b uquisarzii frateezi in eu fasciștii. In matchul sg.*, cu Georgie Abrams, Cerdan ne-a dat o nouă razie să vedem tenacitatea boxeurilor vechiului continent“ „New Yecn Times": „Marcel Ceran este cel mai bun reprezentant, trimis de Europa în noul continent american”. „Sunday«. ■ JDupa matchul cu Adams, Marcel Cerdan va boxa Vince Rawkins. Dacă va lupta aceeași tenacitate ca în matchul cu . .brains, Cerdan va câștiga -nainte A» imită“, în acelaş timp zatele da specialiste l-'anseze caută ni scoată în evidenţă victoria lui Cerdan in Amarica „Sports": „Victoria lui Goldan asupra lui Abrams a evidenţiat din nou sportul european şi a făcut ca Tony Sale să capete un nou chalenger pentru titlul da campion mondial mijlociu“. D-sa. a cerut intervenţia d-lui Rouss secre-Etul federaţiei engleze de football, pentru angajarea unui match la Lendra sau Bucureşti. Se pare că va fi vorba, de C.F.R. din Bucureşti sau ITA, al cărui renume e de citit de munt graniţele noastre^ ^ H. C. U5«©fc.nMÎ st envijus IMtrea'CKT’j® ©î**e «as J—3 S—©3 I—&P S—3 l MIERCUREA CÎUC. 2, ~ En /Oj iueat tn localitate matcrni ue noikoy dîr.tro forma-tia bucur^toit.iiS. H. C. CiooMEilsi Cîubul Sportiv Mîerrcurea Ciift. Victoria a revenit budurestenilor cu sptîoruî de 2—3 (3—0, 1—a —. Pubsctale a f fost Înscrise de: Flamarope! (3), Raclut Floriian (2) ao- Rira.fi Fl. Popescu penteu oaspeţi şi Szenke, Cizar şi Szabó pentni gazde. Astăzi se joacă revanşa dintre Ciocanul şi Miercurea Ciuc. .. P13'1íto©'T3*&51 Venus, a f&st »staKSstra* erî Eri după amiaza, s-a făcut toanguranaa patinoarului Venus. In prezenţa d-Lui Gh. Vântu, ministrul lucrărilor publice iî preşedintele F. R. H. G.-ului, începând de «zi patanoamu va fi pus la dispoziţia publicului toată ziua, iar dimineata o parte a lui va fi rezervată formaţiilor de hockey pentru antrenament. De remarcat, ca patinoarul va putea fi folosit și noaptea, întrucât la marginea ghietei vor fi instalate reficfat,care, „Ce goii“. „Declararea lui Cerdan chalenger la titlul de campion mondial mijlociu, aflat în posesia lui Tony Zale înscrie o nouă pagină victorioasă în anuarul pugilîsmului francez“. : _ In drwn spre titlu... : Ete R'Sfefcteaaia naste! Ste ness» fcoxeasă cu Petre BrătSesst Este cunoscută sportivilor noştri, dorinţa, pugiikitpiul bucure? tean C«?dlăti nescu, de a boxa cu Petre Brâtescu, pentru titlul de campion naţional al ca- I tegoriei uş oară. Împrejurările eu dat A-j ocazia ca de Bobotează să se dispute cu I acest mach fără. Insă, a fi in Joc titlul cu [.atât de mult dorit. Touşi i n caz de victorie sau — cel puţin — de match Egal, Stănescu devine chailerger oficial al acel3*ei centuri. Programul complet al galei este următorul: Gh. Cojocaru — C. Dumitrescu (3X3) St. Stănescu •— Ion Sfetcu (8X3) B. Adadia — Gr. Jelesneac (10X3) C. Stănescu — P. Crăiescu (10X3) CHELSEA, vavos» cm o echipa ftomână D. Birell, managerul formaţiei engleze Chelsea, şi-a exprimat dorința de a ODERA: teme NATION’. SL Sf. Sara îsrt.s Aderi«»: smtî. Promet *u. STUDIO: mnt.: Mitică Popesc«. Mtara: Ne* potul rt'.l Giurgiu. COMEDIA: Racheta spre lună. ODEON: Ane Karenina. MUNICIPAL.' A 8-a aetaastS a în!3ar8a Albastră. ALHAMBRA: (on 4): Trei erai dels Colobstis (ora 8): Prințesă circului. . , ATLANTIC: Birbatul nostru STUDIO BAR A ASUM: Sutehrita. SAVOT: (ora 4,30): Via. Maia, fora ( SC): Crista! Rar. COLORADO: Fetit» tk MIC: M'r.eraban. M. FILOTTI: ora 10,SO: teg«« divortuîat; ora 3 30 si S. Caravana. NOSTRU. De'ta fi estete ti MODERN: ora 4: Haimmnano fcuterardu in t: ora 8: Nasa, VICTORIA: ora 11: Nunta cu repet*!«; or» 4 St 8: Tineretea unei tegtoo. ATENEULUI: Nana. ' t^r®: WÎJ N'vasta psntofaro în S. C. F. R. (G'nîejli)!HitviMUNCITORESC: MUNCITORESC rorul i i PALLADIUM: Specticolo ânserie. LIRIC: VSiîura veselă. BARAS&UM Clei. SP30S): O letîtS on neme TEATRUL DE PĂPUȘI ŢĂNDĂRICĂ,«al* Caravansl: Tambric* î® circ. DALLES: Moiisto. ___" !* CI NEiSATSWîRAFE ARO: La tentatlon de Barfclron. SELECT: Mon amour est pri* de toi «3 Tisa Bnţsl. LUXOR: Cocoțatul. SCALA: Femela pierdeHU X CAPITOL: Ultima m*n»e. 1 *r' ORFEU: Simfonia fantasticaf EXCEI.STOR: Stan şi Bran studenţi la Chiotâ TIVOLI: Şoapte de .'abrie. TRIANON: Fetiţa cu păm! de aur. REGAL: Beţia simţurilor. ARTA *: VICTORIA: Om”! fir« Mr* *9 Stan si Bran. ,s. . RD. PALAS: Pădure. IndrSsostiţiîon F FANTASIO: Cei septe viteji.i. FEMINA: Fantom* din castel, *'4^#' Marele actor de cinema e^g'ez, Laurence Oliver se găseşte actualmente la Paris, «unde dă şase re»prezentaţii cts „Richard ITI”, îa Comedia franceză, Laurence Oliver va începe turnarea unui film regizat de Jean Delannoy, după «o scenariu al lui Jean-Paul Sartre. Publicul peetrui a avut încă prilejul să-l vadă, dar l-a auzit în dese rânduri la radio, pe omul care înebunește America, Frank Sinatra. Acest cântăreţ cu o voce caldă, maleabilă, care rivalizează cu bine cunoscutul Bris' Crosby, este Ido- lul femeilor din lumea nouă şi motivul de scandal principal intre] soţi. Astfel acum vre-o doî ani, of tânără şi-a luat doctoratul In me-jdicină cu teza întitulată „Cum am leşinat când l-am văzut pe Frank Sinatra’', m ■ Celălalt „mare” cântăreţ al Americii, B’ng Crosby — al cărui nume l-am auzît pronuntat odată îa radio București,, Bing Croshy— este cel mai bogat rotor din America. Eleste proprietarul celor mai vestite herghelii de rai de curse si al unu! nou studio cinematografic, Wtj In primele ane sie !tm*î îeruarie »0 la haugnns cel mai modern si elegant teatru «la Capitali, „TEATRUL ARMATEI” pe Calea 13 Septembrie ÎS, cu grandios«! cpacîa' col muzical ..Izbânda vieţi:'* de Valeria Câmpianu, Bogdan Cruţ «! Pani Mteail ?■*• nescu, cu muzica de Florin Corniţei ţi B ' ihéwíiiiwihii ii...iii jir■" 1 i-ii'T-n-f'—» înainte sa de primiţi sub cupola Academie!, ‘rei din minteşiî scrierii româneşti, dar nu numai făuritori de Umbă — expresia s'a banalizat —ci făuritori de simţire românească, au fon primiţi şi sărbătoriţi în biroul de lucru al ministrului artelor^ Onesre celor cari au luat iniţiativă sărbătoririi d -loi Gala Galaction şi Tudor Arghez. Ne îngăduim însă să sugerăm acestor bine gânditori, presupunând că propunerea noastră nu e tardivă, să întindă raza de acţiune, invitând sub cupola departamentului oblăduit al artelor şi pe artiştii de altă c&istorie. Alcătuitorul acestei rubrici propune să fie sărbătorit* da pilda, un artist dramatic. Și pen'rueă o. nevoie și de un nunul* rotund, pr» ei uitor al iârbătorUâi indicăm pe a. N. Sore®* n. care împlinesc *n anul ce v’rte cincizeci de ani de actîvitate teatrală. Fiftrs’a't'ÎR Ştim viaţa egrea si la teatru figurat: a e prost plătită: 7000 lei de spectacol. Totuşi conducătorii teatrelor trebue să se îngrijească si de acest accesoriu şi nu de frică însemnătate* al spectacolului* la o recentă r^uaii a unei piese i cărei acţiune se petrece in Oîimp. . figuraţi. care. dragă Doamne* înfăţisa pe nemuritorii Zei, s’a prezentat în teren med am spune mul pfe® pă' ţnftntesic: nebirbieiltă. căscând de pUctiseal ă. privitoare in F^’ă* dod neparticîpan'ă la acţiunea de pe scenă. Pentru muritorii din a«!?, efectul a fost lamentabil Acum e adevărat că noi i*u știm ZAHĂR, FÄRÄ C&RTELÄ NU SE GĂSEŞTE! îl» ».8NSA EiiLETE REVISTA MICIRE rO FETIŢĂ CU NOROC», SE OBŢIN LA CASSAl TEATTStBLAfl BARASEUMŞI LA AGENTIA •SCALA”» SALA BALLES t • t ,, ■ ■ faipsossl scaaeatoy si «xci:pi;oBtlli sSS asistenţi j ♦rivarfă to programul no» pe, care-l prezintă Ordinea spectacolelors ZOI: Matiné« la ora 3,45 Ssaf* la ora 8,15 țttletele la „ORFEU‘* și la cassa teatrului Botiz, fiind 'interpretat de an numero« am* .»rabla compus din 300 persoane. Pup3 „Izbânda vieţii”, rt trec« te «P«nl "Teatrului Armatei”, "Noaptea de aur” de Valeriu Câmpianu, care se va reprezenta alternativ cu prima pies*. Ambele lucrări vor fi puse *» »een* de d. Engi Bobesc:«. Șezătoarea Ateneului popular Judor VladimirgSan Duminică *29 Decembrie te amfiteatrul liceului Lazăr, etajul II, la ora 5 d. a., a avut loc şezătoarea obişnuită a Ateneului popular Tudor Madimirescu. Şezătoarea e început cu porferireta ţinută de d-na Gemă Petrovici din FDFR care a tratat problema ajutorarei copiilor din Moldova lovită de secetă. A urmat un bogat program artistic la care şi-au dat concursul d-ra Fedora Smokovschi soprană lirico-dramatică- rare cu o frumoasă, voce a cântat arii din Tosca, Madame Buterfly, Aida şi romanţe româneşti de Cavadia. Corul FDFR-ului a delectat publicul cu colinde şi diferite cântece populare. D. avocat Radu Streitman a ţinut acompaniamentul la piano executând finalul sonatei patetice de Beethoven şi la Turca de Mozart fiind mult aplaudat Şezătoarea s’a Încheiat cu recitări ale ansamblului talentat al d-lui profesor Baltazin de la Conservatorul Abravării unei fuziuni plină de nădejdi, a fost ceea ce se numeşte cu un oarecare echivoc, în cercurile catolice, ’’Libertatea Invătamântului‘‘, Libertatie ~~ Înţelege stânga — înseamnă dreptul de a-ţi trimite copiii la orice şcoală doreşti, fie ea a Statului sau a Congregaţiilor, fiste deci o noţiune cu mult mai larg cuprinzătoare decât fostul principiu radiical-socialist, pe vremea inimoaselor desbinări din societatea franceză, când Republica IlI-a cu îndemnul lui Combes expulsa congregaţiile şi le închidea şcolile, înţelege totuşi ca Statul să rămână laic, socotind religia ca pe o pornire de conştiinţă ce îşi găseşte soluţiile în educaţia familială. Cine vrea să ducă mai departe această înclinare sufletească, să contribuie la întreţinerea şcolilor confesionale. Interpretarea catolicismului est alta: pentru el libertatea se află in prezenţa ambelor şcoli, amândouă susţinute de Stat în aceeaş măsură, lăsând p° seama familiilor facultatea de a-şi alege pentru copii, una sau alta. Argumentul principal este că marea massă nu poate renunţa la învăţământul gratuit. Deci Statul este dator să intervină în egală proporţie lăsând câmpul uber „alegerii fără control“, zălog al libertăţii de spirit şi al apărării adevărului. Acest punct de vedere a fost cu atât mai combătut de tabăra adversă, cu cât ar fi prelungit un sistem instalat în actualitate de mareşalul Petain. Opoziţia a fost deci la largul ei pentru a repudia în ansamblu ideologia detestată Teatrul evidîeresc c*fr. 0» sărbători Teatru! Muncitoresc OVB a prezentat „Revizorul” da Gogol. Se vor mai juca numai zece spectacole după încheierea ciclului de reprezentaţii pe care Teatrul ItPopchrului"'' I 3 Vft .3&, pe dela Ciuleşti, începând de Mieto.tri Ianuarie cu „Tache, lanche 41 Kadâr*". 18 Ianuarie Teatrul CFR ’în prezente, a treia premieră a stegiunei: comedia muzicală „Afsort, Importante“. La Teatrul Muncitoresc CFR, a poposit Duminică dimineaţa ansamblul „Sartifi Cot”, care a prezentat micuţilor spre lateri «toi eartenu Griviţa: „Paivjila Cotiţilor”. PECTACOLELE ZILEI 5 AZI MAREA PREÎVSJERĂ SBffomttironti :j \ BARRAULT&eM£e Sc^c^CVR -- Sur» ~iz& At 1947 — premieră celebră fremcez* SELECT mm AMOOR EST PRES DE TOI - GAMTECUL VIEŢII ANNIE FRANCS -MELETINO ROSSI inaugurarea Teatrului Armatei (Urmare din pagina I-a) o............................. atasatite cu ficţiuni efemere, Irouile concepţii Nuanţate la Ministerul Economiei "^".ionale cu prilejul declaraţiilor joi-lor miniştri Gheorghiu-Dej şi Mauffer deschid pentru anul 1947 perspectivele unui regim economic sincer, ancorat în realităţile economice ale momentului de faţă. Comerţul în 1946 a fost scremetonat din cauza imobilizării sale economice de către industria indigenă, cooperaţia şi fiscalitatea. Buget al Statului, forţamente deficitar, a marcat totuşi o sforţare fiscală remarcabilă care a redus coeficient proporţional al finanţării Băncii Naţionale din totalul gestiunii publice, în comparare cu anul 1945, deşi, în cifre absolute, valorile au fost bine înţels mai importante. Dar oricât de atinsă ar fi moneta noastră, ca, dealtfel aproa* pe tete valutele continentale — Direcţia generală a tetrrio»r, peacă nrt par justificate acele mane* care o vedem ca un centru nu numai a re speculative în jurul „medaliei de supraveghere, ci si de indrumare a întrege* noastre vieţi teatrale are acuma o nouă conducere. I«tă un loc această direcţiune generală, în care s‘ar putea rpune că totul e da făcut. $i penîrucă sunt »tâ'ea de înfâp tujt ar trebui început cu lucrurile cele TnFÂ simple Care_ ssr în ochii cer lor care urmăresc viaţa noastră teatrală, să nu se mai de^ două-'reî premiere în aceiași zî să nu se re prezinte aceiari dramatizare îa dour teatee în «cela? timp: să nu ss mai falsifice textele originale* de către iei de fel de adaptatori, localîzatori; să nu se prezhite ne scenă, dându'se drept artta 3 sau arti st or?-'» nteh'*mat sau orice doamnă pălită ds sp’een; -ă nu mal fi® lăsate, n-ovinei» la dhersmul imprevîzatorilor de turnee* Şi pe urmă, dună înfăptuirea acestor lucruri elementare, să păşim nas* departe, la îmbunătăţirea reper orjilor fcatrelor noastre. iî)oare, din trecut confurrdându-se In mulţimea opînanţilor. Crainicii îşi schimba aspectul, ziarele de dreapta rămânând pe poziţii perimate iar Principii Bisericii galioane figurează in mişcare deavalma cu clerul mirean. Aşa fusese şi la rezistenţă: 490 de eclesiastici încarceraţi, 359 deportaţi, 206 impăşcaţi, sunt cofrete cu care se înscrie de IT-1 tn jertfele liberaţiunii. Acţiunea d-lui Bidault ca preşedinte al Consiliului Naţional al rezistenţei, fusese să menţină cu statornicie legătura dintre toţi rezistenţii indiferent de ideologie sau de credinţă. TEATRE la« TMTRtiL Şl OÂNEHII Ilii ss.m PERSPECTIVE (Urmare ajtt* pocgínu l-a) .anulai, — an o tangura pauză tn. hu.........—— .................................- mile. de vara. — au mers din urea« -UU a fost abandonată, din nefericire, | re in urcare, pentru a degenera itt vechea practică administrativă ca recursul lunei Decembrie într’o acte rtfuaă eâ privească realităţile aţavirată psichoza colectivă de isterie, mim sunt, confundându-le adeseori curmata numai prin nouile legi financiare. Trebuie să tragem oare dia această recapitulare destul de sumbră a anului economic 1946, concluziuni prea pesimiste pentru viitorul imediat? Lucrul acesta nu ne este îngăduit nu numai din consideraţiuni istorice caii ne învaţă punodicitatea ciclică a evoluţiei economice, dar şi dintr’im motiv foarte real. In preajma semnării tratatului de pace, putem spera că după consultarea acestui eveniment, şi redobândirea locului nostru în rândul Naţiunilor Unite, multe posibilităţi de îndreptare ni se vor deschide în mod concret, deşi ar fi fundamental greşit al presupunem că, prin încheerea păcii, ne vom regăsi intr’o lume normală sau echilibrată. Ne este deasemenea îngăduit să împăr* tăşim nădejdea că, după doi ani de secetă consecutivă, Vom avea fi noi part® în 1947 de a recolta cel puţin normala, dacă nu chiar bună, SO de îsr*B da teafis®» decât cu aproximaţie turn *e SnfStt*. $«u locuitorii Olknpului* Totes!, în orice caz tradiţia ni-i arată mândrii conştienţi de puerea lor. IţăposaiUi nare actor Nottara avea o vorbă, pe care o spunea elevilor săi dela Coaserzator: „Măi băeţi, nimeni dîntre noi n’a văzut vreun sultan, dar toţi nu ne putem închipui un sultan, decât gras- cu barbă şi turban”. Maréi® om de teatru care a fost Max Reinhardt, socotea figuraţia ca element de primă însemnătate înaltă'.piesa spectacolului M Aceasta pe drept cuvânt-Să mărim lefurile figuranţilor'. pentru fed mai desprinde, cât de cât, de ticăloasele preocupări cotdiene, franţa de azi Impusă d€ Vichy. La alegeri, M. R. P. a plătit costisitoarea concesiune făcută în Constituantă. Catolicismul nu l-a urmat categoric, Increzându-se in forţele sale reînoite, in contactul său cu masseie, ilustrat cu acţiunea Misiunilor reîntoarse la biserica primitivă şi la viaţa alături de mulţimile mizere, precum şi alte manifestări cum a fost de pildă uriaşul pelerinaj de la Lourdes în ziua de Sfânta Mărie când sut de mii de foşti deportaţi au reconstituit în faţa Grotei mistice, lagărele morţii, din Germania, cdebrându-şi întoarcerea cu spovedanii şi împărtăşanii comune. Cele câteva zeci de mii de voiTripartismul a ____________ _____ fost o încercare de a menţine per-Wi ce ar fi fost neoMare neo-Cfmanenţa scopurilor comune, stabi tolicismului de partid litero programul acestui comitet rămâne primul partid ^ _î *0 .„_*_ vemământ, i-au lipsit spre a de. gudatorită_ in parte abdicării pe chestiunea şcolilor de Stat Idee, şi pe de altă parte poliţiei luate de generalul de Gaulle la Kpinai împotriva conslîltuţiei. M* R. P.-Ul îşi avea rădăcinile prea adânc înfipte în Gauillem pentru ca^să nu fie dezorientaţi partizanii lui de luarea de atitudine a liberatorului. Astăzi noua formaţie se vede astfel implicată fără voia ei în acţiunea de opoziţie cu «actide de dreapta cu care stabic** gic n’are nimic comun — care ar fi Partidul Naţional al libertăţii (P.R.M.) sau Uniunea Găurilistă. Şi astfel, pornind între artere dela dreptul de a educa generaţiile după crezul părinţilor, în famiiie de pe toată întinderea Fumţei, fundamentale deosebiri de ideologii se statornicesc in traiul de toate zilele. Franţa sa deprins de mult cu manifestările alegerii fără control“. Are felul ei unic de a asimila asemenea desbinări şi de a izola suma intereselor comune ale naţiunii de libertatea de «gândire şi de viaţă a individului. Micsuna Cntargi :Q?a«ecfIî3 j|S'3*s«,a:Sât teîsirelos* îorun Pftecctf ■î» comemoiöUV©' sare, M— în tot cursul AmSrei FUinieo wa 4$A*ffr &7£hesb*ai Stöw® BERNARD css progranml SSÎfÎRtifesit