Adevěrul, noiembrie 1948 (Anul 61, nr. 17305-17329)

1948-11-02 / nr. 17305

Pagina 2-a_ urt, Cu ovaţia Săptămânii Prieteniei Sovieto- Rom­âne EDITURA DE STAT lanssaxăr ILIA EHRENBURG: Furtuna (Ro­­man). Premiul Stalin 1947; Turgheniev: Nuvele; Ilya Gruzdev: Viaţa lui Maxim Gorki; Leuşina Uşova: Pedagogia preşcolară; Locşin: Industria în URSS; D. D. Speranski: Bazele ex­perimentale pentru teoria medicinii; Vinogradov şi Straşin: Ocrotirea sănă­tăţii celor ce muncesc în URSS; Wil­liams: Agrotehnica; Documente şi Ma­teriale din ajunul celui de al doilea răz­boi mondial. IN COLECŢIA PROBLEME ACTUALE O. Kurganov: Americanii în Japonia. IN COLECTIA TEATRALA Maxim Gorki: Azilul de noapte; V. Kataev: O zi de odihnă. LITERATURA PENTRU COPII A. Anisimova: Teiul fermecat; Pavel Bajov: Floarea de piatră vol. I; V. Bianski: Notatiţa, Moş Gerilă şi Pri­măvara; Ana Dobrinskaia: Fetiţa din tundră; Vasili­­an: Corabia feniciană; B. Ju­kov: Mangusta; Mironova: Păţa­niile lui Urechilă; Nosov: Cioc-Cioc-Cioc; Mamin Su­biriac: Povestiri pentru Le­­onuţa; Lev Tolstoi: Povestiri pentru copii; N. Ustinovici: Viaţa în pădure. VWMMWMMMIMMIimiMMIIW Azi la PAX SOVROMFILM prezintă: »TADJIKISTAN'* Şi „GRADINIŢA DE COPII" Şl PE SCflUUS-7*9 Corespondenţă chr­ilor D-LUI I. GOLDSTEIN. — Pe viitor datoraţi ca chirie valoarea locativă din 1938 simplă, nu dublată, cu impozitul spe­­cial de 40 la sută, nu de 65 la sută. Cereţi proprietarului modificarea con­tractului, apoi proprietarul trebue să ceară fiscului scăderea impozitului pe baza ac­e«tor depuse. * D-LUI IOSIF GAL, Timişoara. — După «im arătaţi chiar Dv., textul jurnalului consiliului de miniştri este clar. Fiecare tfm­ chiriaşii care au plătit anticipat chi­ria un lei vechi, plăteşte şi suportă im­­alzîtul de 27 la sută pe timpul cât a plă­tit chiria anticipat. “­­ * R. (vechi şi devotat) Loco). — La ru­brica tribunalelor din ziare se citesc foarte des dări de seamă asupra unor procese împotriva proprietarilor recalci frânţi. Dacă proprietarul nu încălzeşte bala pentru că nu are mijloace, el poate fi înţeles; dacă o face ca măsură de perse­cuţie contra chiriaşului, el este supus ri­gorilor legii * P. ŢIŢEICA. — Puteţi închiria la­­­bera transacţie, dar chiria maximă pe care o puteţi pretinde este valoarea loca­­tivă stabiită la ultimul recensământ, a­­dică în ianuarie 1942, care poate fi ma mare decât valoarea locativă din 1936. Dr. I. C. Loco. — In contra unui chi­riaş neplatnic nu aveţi altă posibilitate decât acţiunea în justiţie, în care caz­ul poate plăti datoria oricând, până la primul termen. In ce priveşte întreţinerea, administra­ţia blocului e obligată să-l impute pe chi­riaş separat, deci datoria lui nu vă pri­veşte pe Dv. şi nu puteţi interveni îm­potriva toleranţei administraţiei decât in calitate de membru al asociaţiei locatari­lor, la adunarea generală. Legea nu vă dă nici o posibilitate de a cere eliberarea unei camere. D-LUI ION P. LACATUSU Loco.­­Conform art. 17 lit. h, din ultima lege a chiriilor, pensionarul public evacuat din­­tr-un imobil al statului pentru că nu mai are calitatea de funcţionar, îşi poate eva­cua chiriaşul, dar numai în cazul că acest chiriaş nu este funcţionar sau pensionar. Prin urmare pe baza situaţiei, aşa cum aţi expus-o, nu puteţi fi evacuat. . Refacerea potenţialului industrial german­ dustrială a Bizoniei atinge 67 la sută din nivelul anului 1936,­­ an în care Hitler şi-a început programul de înarmări. Acordurile internaţionale înche­iate între cele patru mari puteri [ în ultima fază a războiului ime­diat după capitularea Germaniei, stabiliseră liniile mari ale activi­(Urmare din pagina 1-a) Ceea ce nelinişteşte mai mult opinia publică franceză este con­statarea că producţia aceleiaş in­dustrii grele din Renania creşte în proporţii din ce în ce mai mari. Din August şi până în Septem­brie, producţia de oţel a crescut cu 11 la sută, iar acea de fier, cu 9 la sută. Producţia de oţel ca re s­taţii economice ce urma să fie în­comandă toate celelalte ramuri industriale, reprezentând în ace­­laş timp un enorm potenţial de privinţă şi consecinţele care ating găduită Germaniei învinse. Pute­rile vestice ,şi-au modificat însă războiu, a crescut în ultimele trei ■ tu] ,or de vedere in această luni, cu 135 la sută, in raport cu 1 . „T, perioada corespunzătoare a anii* nu numai susceptibi­ltat^a­­r Iui trecut. In total, producţia in­ 1 ţel, pot fi uşor constatate astăzi. Influenţa mondială a literaturii sovie­tce (Urmare din pagina f­a­­tism izvorit din încrederea în om, în puterile lui, în faptele lui, şi în realizările viitorului, totul pe fon­dul afirmărei demnităţii omeneşti acesta este aspectul literaturei so­vietice. Influenţa ei asupra literaturei mondiale, se poate prevedea mai puternică decât aceea pe care au avut-o clasicii ruşi, căci literatura sovietică răstoarnă total vechile concepţii estetice şi literare. Criticul englez Ralf Fox în volu­mul „Roman şi popor” subt in­fluenţa cunoaşterei literaturei so­vietice şi a concepţiei lui Lenin şi Stalin despre artă, pune problema destinului literaturei mondiale. Literatura viitorului de pretu­tindeni, nu va mai putea să se mărginească a reprezenta omul care critică şi luptă cu Societatea la care nu se adaptă, ci omul de acţiune, omul în stare să-şi stăpâ­nească destinul şi să creieze eroul timpului nostru. Noua literatură mondială, spune Ralf Fox, va trebui să părăsească problema descpr­punerei individua­lităţii omeneşti (Proust, Jolie) şi să o înlocuiască în tematica ei, cu problema afirmărei individuali­tăţii­ omeneşti. Romain Fioland singur exprima metaforic influenţa lui Gorki asupra operei sale atunci când spu­nea că rădăcinele lui s’au întâlnit cu rădăcinele lui Maxim Gorki. Influenţa mondială a literaturei sovietice este în mers. Prejudecâ-­­ ţile, sistemul de apărare al burghe-­­ ziei pe poziţiile ei pe care le simte ; fugind de subt picioare în faţa to-­­ rentului socialist, stânjenesc acea­stă influenţă. Cu toate aceste piedici draco­nice sigur este că subt influenţa concepţiei literaturei sovietice, în lumea întreagă se pune problema destinului literaturei mondiale, — cum se exprimă englezul Ralf Fox — problema eroului pozitiv, pro­blema părăsirei temelor maladive, problema izvoarelor literaturei din însăşi viaţa popoarelor, problema­­ dărâmării turnului de fildeş. Pe-alocuri rezistenţele sunt încă­­ puternice. Dar problemele ridicate­­ de literatura sovietică se pun în toată lumea şi o seamă de scriitori­­ progresişti din Franţa, din Amer­i­ica, de pretutindeni, scriu demult , subt influenţa lteraturei sovietice,­­ Demostene Botez I POŞTA REDACŢIEI D-lui M. M. ROŞIANU-Loco.­­ In cazul dv. nu există posibilitate legală pentru a obține alta cartelă. In Săptămâna Prieten­iei Româr­o-So­vi­etice La ,,CARTE­A RUSĂ” vor apare­­ cărţi distinse cu premiul „Stalin“ 1. VOZNESENSKI M.: Econom­ia de război a U. R. S. S. în pe­rioada Războiului pentru Apărarea Patriei 2. MIHAILOV M M.: Privind harta U.R.S.S. 3. POLEVOI B.: Povestea unui om adevărat 4. NEKRASOV V.: In tranşeele Stalingradului 5. PANOVA VERA: Tovarăşi de drum 6. GALIN B.: Intr’o localitate oa­recare Şi 7. TOLSTOI LEV: Război şi pa­ce voi. II 8. LERMONTOV M.: Demonul 9. DONA H.: Prietenia cu U. R. S. S. — garanţia independenţei R.P.R. 10. SAVIN TUDOR: Calea pros­periăţii şi a fericirii 11. NICU M.: Comsomolul 12. ŞAHIGHIAN M.: Pe căile planului cincinal 13. POLEANSKI I.: Justiţia sovietica 14. TEPLOV B. M. : Ştiinţa psihologie­ în U.R.S.S. 15. TOSCIAKOV M.: C­aroma In limba maghiară 1­1. DONA H.: Prietenia cu U.R. S.S. garanţia independenţei R.P.R 2. SAVIN TUDOR: Calea prosp­erităţii şî a fericirii 3. SAVIN TUDOR: U.R.S.S., ţa­ră în care nu există vrajbă Intre popoare. 4. SAVIN TUDOR: Prietenia no­astra cu U.R.S.S. — garanţia ri­dicării tineretului. 5. SAVIN TUDOR: 7 Noembrie şi ţărănimea 6. ILF ŞI PETROV : Tonia 7. OSEEVA V.: Cuvântul magic 8. NEMTOV V.: Al şaselea simț 9. MALINOVSKI A. A.: Structura corpului omenesc. KWNsar* Poziţia in­ternaţionii a Uniun Sovietice (Urmare din pagina l­a­­versitatea din Ohio — intitulată „Drumul spre Teheran" putem ce­ti acest fragment semnificativ: „Puterile ale căror obiective erau­­ pacea şi stabilitatea internaţională au înfruntat sfidarea agresorului. Uniunea Sovietică a luat iniţiativa cerând un Front comun al demo­craţiilor şi a făcut apel la acestea pentru că să susţină cu orice preţ securitatea colectivă. Dar conducă­torii conservatori ai acestor demo­craţii, par să fi văzut în comunism o ameninţare mai mare decât fas­cismul. Chamberlain şi Daladier au urmat tristul drum al împăciuirii, în timp ce Roosevelt, sub presiu­nea isolaţioniştilor, a subscris la un program de neutralitate provi­zorie. Naţiunile pacifice nu s’au putut astfel uni pentru apărarea comună a securităţii lor înainte ca răsboiul total să le fi adus dovada definitivă că pacea este indivizibi­lă“. Şi iată, ce scrie mai departe Foster Rhea Dulles: „Politica ur­mată de Uniunea Sovietică — deşi considerată atunci cu suspiciune — a fost complet logică. Ea era fon­dată pe un realism complet şi pe interesul naţional­ Având de efectu­at un program de reconstrucţie e­­conomică pe scadenţă lungă (pla­nurile cincinale) URSS, era, dintre toate naţiunile, acela pentru care pacea era cea mai esenţială cea mai necesară”... Acum, răsboiul cel de al doilea, a trecut. El s’a purtat chiar pe teritoriul Uniunii Sovietice. Rănile nu au fost pansa­te. Oraşe întregi trebuesc recon­struite — unele au şi fost — indus­tria repusă pe picioare, economia reîntregită. Este natural deci, ca în 1948 — Uniunea Sovietică să so­cotească pacea „ca un element e­­senţial“ al politicii ei. Şi nu este de mirare că acum, în Organizaţia Naţiunilor Unite, dele­gaţii Uniunii Sovietice propun din nou — ca în urmă cu nouă ani — o desarm­are, măcar parţială şi ae­­tr­ugerea armelor care ar putea­ sdruncina din nou fundamentele păcii. Tudor Şoimaru ADEVERUL «Uniunea Sovetică, chezăşia desvoltări Republicii Populare Române» Conferinţa d-lui­­ Chipevsc­hi, secretar al C.C. al P.M.R. In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Comitetul Naţional pentru sărbă­torirea Prieteniei Ro­mâno-Sovietice, d. Iosîf Chişinev­­schi, secretar al C.C. al P.M.R., a conferenţiat aseară la Casa Pri­eteniei Româno-Sovietice, despre : „Uniunea Sovietică, chezăşia des­­voltării Republicii Populare R°­­mâne“. Au fost de faţă d-nii: I. NiculI, vice-preşedinte al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, Marin Florea Ionescu, secretar al Pre­zidiului Marei Adunări Naţionale; St. Voitec, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri; Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne; Teodor Iordăchescu, mi­nistrul Lucrărilor Publice; V. Vaida, ministrul Agriculturii, pre­­cum şi d-nii miniştri adjuncţi: M Roşianu, general M. Lascăr, Stelian Tănăsescu, Al. Sencovici, Gr. Geamănu. Deasemenea au asistat d-nii Gh. Apostol, preşedintele C.G.M.; I.Iulia Chişinevschi, C. Pârvules­­u şi Anton Alexandrescu, meni­ri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale; Alexa Augustin, di­rector general C.F.R.; N. Popes­­cu-Doreanu şi general Victor Dragonescu, secretari­i generali; Gh. C. Stere, Mihail Roller, San­da Ranghel, C. Papadopol, etc. Au mai fost de faţă delegaţii travn! sosiţi în Capitală cu prile-j ce­­i de al ll-lea Congres Ge­neral ARLUS, precum şî un nu­­meros pu­blic, formet din repre­zentanţi ai organizaţiilor politice şi de massă, scriitori, ziarişti, etc. ALERGĂRILE D­E LA BANEASA Portanţii de mâine Şi alergările de mâine gravitează în jurul unui joc austriac de im­portanţă. El porneşte de la 196.000 şi se va apropia de 500.000 lei. Această situaţie a fost creiată de micile surprize de Duminică, prin­tre care se situează Rodica, Săbă­­rel, Fanta­tic şi Baron. Ultimul a fost de două ori norocos, de a fi câştigat şi scăpat de sancţiuni. Programul prezintă aspecte inte­resante: în premiul Halmei, Sma­­randa se luptă cu vârstnicii pe o distanţă de fond. Linia este preţi­oasă pentru legătura ce trebue sta­bilită cu doi ani­, până în prezent puţin precisă. DATA PARTANŢÎI: Premiul Oştean: 1600 m. P. N. Mosquito 58 R. Cristea Pânişor 57 j. Câmpeanu Nana 56 Iorga Boy Boy 52 j. Cucu Basm 52 Stoian Gh Cristi 48 Pali Premiul Toiag: 13000 m. L. D. Bimbaşa 60 Tasim Must 57 Pail Perla 54 j. Iorga Foc 54 Câmpeanu Bankar 53 j. Cucu Cosiţa 42 lonescu Gh. Premiul Halmei: 1600 m. P. N. Mefisto 59 j. Tasim Jiu 53 j. Pali Smarald 52 j. Cucu Gafiţa 51 Stoian Gh. Job 50 j. Iorga Cimbru 46 j. lonescu Gh. Premiul Burgund: 1200 m. L. D. Bistriţa 58 Tasim Nor 57 Câmpeanu Correggio 56 j. Cucu Graniţa 54­­ Maraton 50 Stoian Gh. Firida 48 j. Botescu Gh- Pr. Bastard: 1500 m. P. V. Tanc 61 Enescu Lia 59 Cucu Helium 57 j. Pali Optimist 55 Tasim Pietrosul 49 j. Stoian Gh. Păstor 47 j. Moga Premiul Foișor: 1500 m. P. V. Răzvrătit 60 Iorga Sylvia 56 j. Pali Mureseanca 54 Tasim Rampa 52 j. Câmpeanu Argentina 51 j. lonescu Gh. Palatin 49 Logofătu Lola 40 j. Moga Asurea 38 Manca N. Premiul Gorgos: 1500 m. P. V. Harbuz 60 Tasim Naiv 58 Enescu Parc 55 j. Câmpeanu Go­gona 54 j. Cucu Mitoc 50 Iorga Vulcan 46 Stoian Gh. Favoriţi noştri: Pr. OŞTEAN : Mosquito, Nova. TOIAG: Bimbaşa, Barbar. HALMEI: Smarald, Jiu. BURGUND : CorreMo, Nor. BASTARD: Pietrosul, Opti-Pr. Pr. Pr. Pr. mist. Pr FOIŞOR: Sylvia, Argentina. Pr. GORGOS : Harbuz, Gorgona. * Duminică au fost sancţionaţi: Toduţă pentru că nu a făcut greu­­tatea Cu Priam. Ionescu C., suspendat o zi, pen­tru că n ’a pă­str­­ linia cu Baron în premiul Romurica. Câmpeanu şi Stoian, câte 1000 lei amendă pentru că au schimbat linia în premiul Basma. Antrenorii Iepelor Granit­a Şi Săf­­­ica au incunoştiinţat că nu găsesc exacte performanţele acestora. N. R. — De îndoiala lor ne vom convinge data viitoare, iar în ce priveşte pe Ionescu, o suspendare de două zile ar fi îngăduit lui Dody să câştige şi el o cursă. * Alergările se vor disputa in or­dinea următoare d­ Pr. Foişor, Gorgos, Bastard Bur­­gund, Halmei, Oştean şi Toiag. m­im ROMO-SOV­IETICE. Data noi da chimia sovietică Cercetările sovietice în domeniul biochimiei sunt totdeauna de cel­ mai mare interes practic. Rezulta-5 tele unora din aceste cercetări le găsim publicate sub formă de recen­zii in cadtul 12 al „Analelor Româ­­no-Sovietice”. D. prof. univ. Radu Vlădescu co­mentează experienţele făcute de A. A. Smoe şi G. I. Ilin: „Obţinerea concentratelor de vitamină B prin metoda electrodializei”. Prin proce-­ dee destul de complicate această vitamină se extrage din drojdie, tă­, râţe, etc.­­ D-ra dr. Elena Roth se ocupă de: „întrebuinţarea adsorbţiei chroma-­­­to­grafice pentru purificarea penici­linei”, o­­lucrare semnată de B. A. Landa-Geller. D­na Maria Pîduraru prezintă re-­­zultatul cercetărilor făcute de A. S. Berezhnoi, referitor la „Ortostanatul de magnesiu şi existenţa spinelidelor de magnesiu bîsmut”. In fine, d-na Natalia Mitrică ana­lizează „Structura electronică a mo­leculei de florură de cesiu”, după lucrarea cu acelaş titlu a lui R. V. Necrasov.­­ Materialul de strictă specialitate înfăţişat In ultimul număr al „Ana-j­­elor Româno-Sovietice” (caetul 12) este demn de semnalat chimiștilor­ noștri. I Dr. HftRU ««jrscn BOLI DE PLAMANI - STOMAC­I RADIOSCOPII — RADIOGRAFII I Venerice, Boli de Femei TRATAMENTE CU PENICILINA] Calea Moșilor Nr. 131 (lângă B-dul Carol) CONS. 8—1 și 1—6 Telefon 3.14.42 V * MMEMMUA EXPOZIŢIEI «P. LIBIA ROMÂNVIIA Săptămâna prieteniei Româno- Sovietice (1­7 Noembrie) s-a deschis ieri la orele 12 In sala Dalles prin Inaugurarea expozi­ţiei „Prietenia Româno-Sovietică” organizată de Comitetul Naţional pentru Sărbătorirea Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice. Au luat parte la solemnitatea inaugurării d-nii: prof. acad. Pe­tre Constanti­nescu-Iaşi, vice­pre­­şedinte al Prezidiului Marii Adu­­nări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniş­tri,d-na Ana Pauker,ministrul Afa­cerilor Externe, d­nii: Vasile Luca ministrul Finanţelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădăceanu, minis­trul Muncii şi al Prevederilor So­ciale,­ Teodor Iordăchescu, minis­­trul Lucrărilor Publice, Eduard Mezincescu, ministrul Artelor şi Informaţiilor, A. Bârlădeanu, mi­nistrul Comerţului Exterior. Au mai participat d-nii: 1. Chi­­şinevschi, membru al C. C. al P. M. R., Gh. Apostol, membru în Biroul Politic al P.M R. şi preşe­dinte al Confederaţiei Generale a Muncii, Liuba Chişinevschi, mem­bru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi vice-preşedinte al C. G. M . L. Răutu, membru în Co­mitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, N. Radova­­novici, din Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Corpul Diplomatic era reprezentat prin d-nii: S. I. Kavtaradze, amba­sadorul U­R . S., Piotr Szymanschi, ambasadorul Republicii Poloneze, Eugen Szell, ministrul Ungariei, A. Dancev, însărcinat cu afaceri al Re­publicei Populare Bulgaria, dr. Io­­seph Laufer, prim consilier al Amba­sadei Republicei Cehoslovace, I. De­­snin,a însărcinatul cu afaceri al Republicei Albania, I. Niclai­­tin și M. Cacealov, secretari ai Am­basadei U.R.S.S., locot. col. Sarmi din Armata Sovietică, cpt. C. Anto­­siac, subdirectorul Casei Prieteniei Româno-Sovietice, N. Sever, secre­tar al Ambasadei Cehoslovace, G. Pauncev, ataşat de presă al Amba­sadei R. P. Bulgaria. . La solemnitate au mai luat parte şi delegaţii străini aflaţi în Capitală cu ocazia Congresului General al ARLUS-ului şi a Săptămânii Priete­niei Româno-Sovietice A luat cuvântul d-na Ana Pauker, secretar al Partidului Muncitoresc Român şi ministru al Afacerilor Externe. I­V INFORMAŢII dri la prânz, 24 de muncitori U. T. B.-işti şi-au luat în primire a­parlamentei, construite pe şos. Lacul Tei, de către Societatea de tramvaie. Apartamentele se compun din două camere, bucătărie, baie, de­pendinţe, având încălzire centrală. Blocul a fost început anul trecut şi terminat acum o săptămână. In curs de terminare, lângă acest bloc, se găsesc Maternitatea, Casa copiilor muncitorilor S.T.B-iști și Căminul de ucenici. âÎe­itol setfft al Sifilisului fcu negativarea tuturor analizelor (lichid cefaio-rachidian) BLENORAGIE t'\lS DEC A BEA* îmnSarV Penicilină asociată î PROSTATA, OVARE, IMPOTENTA ! Doctor CONSTANTIN TULIP BLANC j Bd. REPUBLICII r» Telefon S.74.8St t. Bulevardul CAROL Tramvai 14 1 âTM BLENORAGIE VIHDSCARt CU O MHSURA iw.iecţie SIFILIS. IMPOTlttTA. BOLI O! F£M[I. PtNICIUMĂ. HORMONI StXUALi. Or. GRUB ARG „«»* «-»*»-» WASH­E LASGAB o ouu Dr. Lică Rosenberg Specializat la Berlin VENERICE — IMPOTENTA BLENORAGIE (prostată ovare) SIFILIS PENICILINA - NEOSALVARSAN HORMONI SEXUALI Str. Smârdan Nr. 18, apart. 44 orele 10—1 și 4—7. Telefon 2.34.29 Dr. S. H£RN­S SPECIALIST Boli de Piere-Păr. SifTis. Tratamente noi în Bolile Venerice strada Brezoianu 9/V Telefon 4.07.63, cons. 12­2. 5­8. Dr. L SCHWEFEL î­ n săptămâna dela 3—10 Noembrie a. c.” Uniunea Populară a Tineretului Bulgar”, organizează o „Săptămână culturală”. Răspunzând Invitaţiei făcute, comite­tul eecutiv al FNTDR,, a trimis o de­legaţie, care a plecat ori la Sofia. tratament­ execută convenabil INJECŢII, Doctorand Tel. 3.29.62 Dr.S. SCTrOSSER MEDIC SPECIALIST PENTRU BOLI SUGARI - COPII CONSULTA SPLAIUL UNIRII 124 TELEFON 3.19.33 Dr. M. ACKERIAN Boli interne, plămâni BOLI DE FEMEI, VENERICE Tratamente cu PENICILINA Trat. Neosalvarsan si bismut Calea Grivitei 308 (vis-a-vis de podul Grant. Consult 7-1l si 2­8 Tel. 7.50.89 DOCTOR Den. I. Volosceanui Medic Primar Boli de piele, păr, sifilis, venerice Boli de femei S-A MUTAT Bulevardul 1848 (fost Brâncoveanu) No. 37 etaj I (Piaţa de Flori) Telefon 3.09.40. Consulaţii 4—8 seara BLENORAGIA SIFILISUL tratează prin metode noi şi rapide Penicilină-Neosalvarsan-Bismut DR. V. RAMDOVICil Str. General Cemat 14 (Gara Nord) Consult: 7-10 şi 3-8 Telefon 7.14.9S PRIM MEDPI. H.GSSI specializat la Viena și Paris rinichi. | p| £|_E _ VAR !CE_ PĂR prostatî, stricturi, piele, negr­i vFNERICE — SIFILIS — IMPOTENTA fără urmă. sifilis, turbur, ri sexua!e ] JTM«1“ vlnd!E o s^ură Ijic­ţie. Cons. 10—2 și 3—7. Tel. 6.30.68. CALARASÎLQR 5! (coif Mircea Vodă). Blenoragie o singură injecţie MUTAT Victoriei 91 vis-a-vis’ Amzei 6%— 714 dim. 1—12 d. m. Tel. 4.87.39 Dr.M. BLUMEN VARICE-HEMOROIZI Calea Griviţei 35. Consult. 4—7 Telefon 4.35.35 CABINET MEDICAL CALEA VICTORIEI 77 SPECIALIST: PIELE—SIFILIS; BOLI DE FEMEI—BLENORAGIA; COM­PLICAŢII vindecă o siigură injecţie. Reduceri salariaţi Cons. 3­7 Va­te!. 3.46.57 Dr. L. Wiezenfeld Beli de copii şi sugari Raze X Roentgen Consultă în Cal. Dorobanţi 10 Tel. 13471 TRATEAZĂ RADICALWBM I METODE NOUI-l­ r.eH.ZVERCA-SP£CIAim fO^MIDIC-SEF SANATORIU CHIRURGIQSfFăi Doctor M. Oferit£}]]*& specialist Piele. Păr, Cosmetică VENERICE - SEXUALE - SÎFILIS Vindecarea Blenoragiei cu o singură injecţie. Consult. 11­1 şi 4­ 8. Telefon 3.81.19, str. Mântuleasa 15 vorbiţi in 3 luni luând lecţii cu profesor liceu cunoscut 4.71.94 sau 6.26.13. Dudeşti 75 S O VO M F­I L M Prezintă cu ocazia SÂPTĂMÂNEI PRIETENIEI ROMÂNO - SOVIETICE, pe ecranele cinematografelor din CAPITALĂ, un program festiv compus din filme, arătând cultura, ştiinţa şi arta în REPUBLICILE DIN U. R. S. S. PROGRAMUL DE AZI — MARȚI 2 NOEMBRIE 1948 Bielorusia Sovietică ArO Arta din Hohloma Batumi a Tadjikistan Grădiniţa de copii -- . . --­Bieiorusia Sovietică Maria Arta din Hohloma Batumi Bieiorusia Sovietică Unic Arta din Hohloma Batumi Kirghizia Sovietică Gloria Insula ioana Atinghiceaur Kirghizia Sovietică Mioriţa Insula ioana * Minghiceaur Donbas Trianon Bielinski Coihida Tadjikistan V­­CTPersa Grădiniţa de copil Variete Marconi Marea Caspică Meteoriţii Tadjikistan intimi Grădiniţa de copii Donbas RÎO Bielinski Coihida Bieiorusia SovietiA Florida ^rta din Hohloma Batumi Kirghizia Sovietică Capitol Insula Ioana Mingliiceaur Donbas Fantazia Bielinski Corhida­n c­u Başkiria Sovietică Volta Arta sculpturii în os­­ B­­esti Pictura lui Repin 9 Ţinutul stâncilor minunate Variete Unirea Marea Caspică Afeteoriţii Kirghizia Sovietică VonUb Insula Ioana Mingliiceaur a „.1. Cântece colhoziene Agriil Cristale Maxi TI Kirghizia Sovietică . , Insula Ioana Mingh­iceaur Başkiria Sovietică Filimon Arta sculpturii în os Sârbii Picturile lui Repin Ţinutul stâncilor minunate Başkiria Sovietică v 1 Arta sculpturii în os fcia Pictura lui Repin Ţinutul stâncilor minunate # Variete Tom ÎS Marea Caspică Meteoriţii Bielorusia Sovietică Moşilor Arta din Hohloma Batumi Kirghizia Sovietică Pacno Insula Ioana Minghiceaur Lituania Sovietică Faiavna Oraşul ceior 4 porţi Colomenskoie Lituania Sovietică Arta Oraşul ceior patru porţi Colomenskoie Tadjikistan Grădiniţa de copil Izbânda ^n^ece c°lhoziene « _ 1__j • j Cântece colhoziene OpSenCiie Gristale v Bielorusia Sovietică volga Arta din Hohloma Batumi CREŢURI POPULARE: CENTRU LEI 25. - CARTIERE LEI 15. — PERIFERIE LEI 10 başkiria Sovietică Ba»!» Arta sculpturii în pa­rad­a Pictura lui Repin Ţinutul stâncilor minunat­ Eskowa Tadjikistan Grădiniţa de copii Donbas Odeon Bielinski Coihida Donbas Aida Bielinski Coihida Variete Milano Marea Caspică ___________Meteoriţii Donbas Vergului Bielinski CnlhiYfa

Next