Administraţia Română, 1926 (Anul 6, nr. 1-24)

1926-01-15 / nr. 2

UNIVERSITĂŢI? A­nulez, Lsugojy 15 ianuarie lOQ3. ni'irr» «i-fiii-ftffliiiiiii Mmmmmvnnwiw \w t vnrnrnu i i ^săi»siamKgi«Eam»Ka»SB5fflP«ftM^^ DIRECTOR ŞI REDACTOR RESPONZM31L,­­ ALEXANDRU BUHA, | REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: consilier»'rămânetc, preşedintele Uniunei notări- J LUGOJ, STRADA • BISERICII No. 24. lor profesor al scoalei de notari, Lugoj.­­ No. 3. PRIMREDACTOR: Dr. ALEXANDRU VASILIE 838­ 0«'gaB al Uniunei Generale a Notari'dr, CamuBani si Ccl’cugSi din România SUSS Introducerea legei administrative în comunele rurale. Legea nouă administrativă în general este bună şi foarte multe din dispuseţiunile ei arată progres faţă de trecut şi în provinciile alipite. In ce priveşte administraţia comunei rurale din Ardeal şi Bănat are însă un cusur şi anu­me acela că nu se poate executa. In aceste provincii intreaga administrație a comunei rurale a fost pănă acuma condusă numai de notariul comunal sau cercual după cum notarul avea una sau mai multe comune sub conducerea sa. A lipsi acum dintrodată conducerea admi­nistrației comunei rurale de singurul ei condu­cător (notariul) și a o pune sub conducerea unor analfabeţi sau a unor semidocţi insamnă a slăbi dacă nu a nimici administraţia comunei rurale şi prin ea a sdruncina temelia inflorirei comunelor noastre rurale din Ardeal şi Bănat. Instituţia de notar nu s’a creiat prin legi scrise, ea s’a desvoltat singură prin forţa majoră a vieţii practice făcând pe notar organul indis­pensabil al comunei. Suntem de părere, că ceiace a creiat viaţa administrativă a satelor in zeci de ani in mod imperativ şi firesc nu se poate şterge cu un paragraf de lege cu atâta m­ai puţin, pentru că necesitatea, ca lângă primarul analfabet sau semidoct să se angajeze pentru îndeplinirea lucrărilor in scris, lucrărilor de contabilitate şi lucrărilor private a sătenilor un om învăţat — necesitatea care a creiat de la început postul de notar — există şi azi in măsură şi mai mare şi mai pronunţată. Nu­-mi pot închipui, cum cred ocumuitorii noştri dela interne, că: 1. Consiliul şi delegaţia permanentă a co­munei rurale pot să satisfacă diferite atribuţiuni ale lor fără concursul, referatul şi răspunderea notarului? 2 Că primarul analfabet sau semidoct va putea corăspunde in comuna rurală frumoaselor sale atribuţiuni insirate in §§ 57—64 fără concursul şi răspunderea notarului ? 3. Că corespondența oficioasă, bugetele, conturile de gestiune certificatele etc. etc pot fi făcute de primar fără concursul şi răspunderea notarului ? 4 Că primarul singur fără concursul no­tarului va putea controla mersul administraţiei şi va putea supraveghia respectarea regula­mentelor ? 5. Că primarul şi delegaţia permanentă vor putea fi pentru toate acestea traşi la răs­pundere atunci, când ei aproape în toate cazu­rile nu-şi cunosc şi nui-şi pricep atribuţiile şi chemarea. Legiuitorii noştrii se vor convinge nu peste mult, că pentru comunele rurale a trebuit dacă nu lege comunală separată cel puţin capitole separate in noua lege administrativă. — Se vor convinge, că atribuţiile prim­arului urban in comuneie rurale se pot da numai notarului pentru că in partea covârşitoare a satelor noas­tre nu găseşti oameni qualificaţi şi apţi de a conduce o administraţie comunală şi dacă un­deva găseşti pe cineva o mare întrebare dacă el va fi ales.

Next