Agenda Zilei, octombrie 1998 (Anul 3, nr. 231-257)

1998-10-12 / nr. 240

8 DIVERTISMENT 12 octombrie 1998 între marea performanță și... moartea subită De peste un secol, lumea sportului luptă pentru eradicarea dopajului. Deocamdată nu există nici un semn că bătălia va fi câștigată. Dimpotrivă... Suspendările pentru doping se dau într-un ritm nemaiîntâlnit până acum. Scandalurile cazurilor brodate pe tema consumului de anabolizante aproape că nu mai reprezintă valoarea unei știri de prima pagină. Dopingul a prins în vârtejul său nume dintre cele mai mari în sportul mondial, începând de la arhi­cunoscutele cazuri Ben Johnson și cel al atletelor est-germane, până la Turul Franței la ciclism sau cel mai puternic campionat de fotbal din lume, Calcio-ul din Peninsulă. Ce proporții a căpătat dopajul în sport? Ritmul în care sosesc știrile „din domeniu“ dă si sigur răspuns la această întrebare, iată, de pildă, titlurile câtorva știri furnizate de agențiile de presă, în cursul săptămânii trecute. Federația Internațională de Judo va relua în discuție, în vizorul apropiat, cazul campionului olimpic Djamel Bouras (Franța), care execută o suspendare de un an, fiind acuzat de dopaj. Laboratorul de analize medicale din Parma, acuzat de implicare în afaceri de dopaj, a cerut avocaților săi să compună un memoriu prin care să respingă acuzațiile. Juventus Torino, celebra echipă de fotbal, a solicitat Parchetului o concluzie rapidă în ancheta privind dopajul în fotbalul italian; cicliștii elvețieni de la Festina, care au re­cunoscut că s-au dopat, au obținut reducerea perioadei de suspendare de la opt la șapte luni; jucătorul de hochei pe gheață Stephane Morin (29 de ani) a decedat în urma unui atac cardiac survenit în timpul unui meci din campionatul Germaniei (se bănuiește că dopajul ar putea fi cauza iubitei morți). Federația Germană de Atletism a anunțat suspendarea maratonistei Uta Pippig (33 de ani), în urma depistării pozitive la un control antidoping; fotbalistul francez Zinedine Zidane a recunoscut că a acceptat să i se administreze injecții cu vitamine, ținând să precizeze că... știa ce conține seringa; fostul internațional belgian Georges Grun, component al echipei de fotbal Parma, a declarat că staff-ul acestui club i-a propus un tratament cu injecții „pentru îmbunătățirea performanțelor sportive“; medicul echipei de fotbal SC Bastia a declarat că „jucătorii primeau perfuzii pe bază de zahăr și vitamine cu o zi înaintea partidelor“, dar această practică nu are nimic în comun cu dopajul; medicul francez Jean-Marie Bourgeois, membru al grupului de lucru „Me­dicii sportivi și lupta împotriva dopajului“, a declarat că în anii ’80 jucătorii de la Olympique Marseille foloseau substanțe dopante. Consiliul Superior al Sporturilor din Spania intenționează să intro­ducă teste antidoping inopinate în fotbal și baschet. Este, după cum precizam la început, doar un fragment din „fluxul“ de știri despre doping. Nimeni nu știe dacă și când acest alarmant fenomen se va sfârși. Cert este că el va continua să facă victime printre sportivi. „Lista neagră“ este, de altfel, pe cât de veche, pe atât de „bogată“. Iată, pe scurt, câteva dintre cele mai triste momente din istoria sportului mondial, provocate de consumul de substanțe dopante. 1896 - Ciclistul galez Ar­thur Linton a decedat în urma unei crize de febră tifoidă, la numai două luni după ce a câștigat cursa Bordeaux - Paris. Medicii au precizat cauza de­cesului ca fiind o urmare a unui consum „necontrolat“ de cafeină, „condimentat“ cu stric­­nină. Alți doi cicliști, în vârstă de 30 de ani, antrenați de galezul Shoppie Warburton, au decedat și ei, după câteva zile, tot din această cauză. 1955 - Pilotul Pierre Levegh a pierdut, în timpul cursei de 24 de ore de la Le Mans, controlul bolidului Mercedes pe care îl conducea, percutând tribuna spectatorilor, incident în urma căruia 100 de persoane au decedat. Pierre Levegh era un mare consumator de sub­stanțe anabolizante, cu un con­ținut bogat de amfetamine. 1960 - Ciclistul danez Knud Enemark Jensen a decedat, la vârsta de 21 de ani, în timpul probei de 100 km contracro­­nometru, la Olimpiada de la Roma. El s-a prăbușit, la puțin Moartea subită a atletei Florence Griffith - Joyner alimentează speculațiile privind doparea celebrei sportive Lista neagră a dopingului timp înaintea trecerii liniei de sosire, s-a ridicat, a reușit să mai parcurgă câteva zeci de metri, după care a intrat într-o stare de comă profundă, ne­­maiputând fi readus la viață. Autopsia a relevat prezența amfetaminei. 1961 - Rutierul italian Ales­sandro Fantini s-a prăbușit în cursul desfășurării Turului ci­clist al Germaniei. El a decedat în urma unei fracturi a cra­niului, cantitatea de amfeta­­mină absorbită făcând imposi­bilă orice intervenție chirurgi­cală. Autopsia a constatat că el a fost victima unei puternice hemoragiii cerebrale. 1967 - ciclistul britanic Tom Simpson a căzut de pe bicicletă în timp ce caravana urca Muntele Veroux, în cursul celei de-a 13-a etape a Turului Franței. El a încetat din viață în următoarele minute. Autop­sia a relevat existența în corp a amfetaminei, care asociată cu temperatura ridicată, precum și cu efortul teribil depus de alergător, a constituit un „cock­­teil“ mortal. 1967 - Ciclistul belgian Roger De Wilde a căzut și el, în cursul unei competiții, fiind victima unei fracturi a craniu­lui. Autopsia a relevat că el a recurs sistematic la medica­mente cu un conținut bogat de amfetamină. 1968 - Rutierul francez Yves Martin a decedat la vârsta de 23 de ani, la numai câteva zile după ce a participat într-o competiție. Aceeași cauză: con­sum exagerat de amfetamine. 1973 - Discobolul danez Kaj Andersen s-a sinucis, arun­­cându-se din turnul catedralei din Copenhaga, după eșecul său la Olimpiada de la Mün­chen. Anterior, datorită consu­mului excesiv de produse ana­bolizante, Kaj Andersen fusese internat într-o clinică de psi­hiatrie, dar imediat după ex­ternare, el a comis gestul său funest. 1975 - Halterofilul belgian Serge Reading (super-greu, 130 kg), a încetat din viață datorită unei maladii cardiace provo­cate de consumul substanțelor anabolizante. 1982 - Culturistul austriac Heinz Sallmayer, campion mondial în anul 1980, a încetat din viață în urma unui stop cardiac provocat de consumul constant de hormoni. 1982 - Jucătorul de fotbal american Lyle Alzado a decedat în urma unei tumori la creier. Cu puțin timp înaintea dece­sului, el a mărturisit că a recurs la substanțe anabolizante, ste­­roizi și hormoni de creștere, în pofida recomandărilor medica­le care i-au interzis acest lucru. 1983 - Halterofilul turc Hacik Beyaz a decedat la vârsta de 24 de ani, în urma unui cancer generalizat, care inițial s-a declanșat în regiunea orga­nelor genitale. Tatăl său a declarat că sportivul consuma regulat substanțe anabolizante. 1985 - Discobolul maghiar Janos Farago a încetat din viață în urma unui cancer al rinichi­lor, la vârsta de 38 de ani. So­ția sa a mărturisit că el ajun­sese la o greutate de... 35 de kilograme și că era un consu­mator de substanțe anabolizan­te, în speranța că acestea îl vor ajuta să crească în greutate. 1987 - Atleta est-germană Briggitte Dresser a încetat subit din viață în timpul unui antre­nament. După căderea zidului Berlinului, ancheta inițială a constatat că ei i s-au admi­nistrat 400 de doze de sub­stanțe anabolizante, de către Armin Kl­enber, medicul fe­derației naționale de profil. 1991 - Ciclistul belgian Luc De Bijck a decedat în cursul unei perfuzii efectuate în cabi­netul medicului său particular. EUGEN COCEA Mircea Lucescu este acuzat că ar fi vârât în afaceri necurate Antrenorul Rapidului este acționar semnificativ la o societate comercială cercetată de Poliție Mircea Lucescu , acu­zat de acționarii SC Lu­jerul Cofetării SA că este beneficiarul unei priva­tizări frauduloase. Conform organizato­rilor conferinței de presă de ieri, reprezentați de Petre Preda, Lucescu l-a împrumutat cu un miliard de lei pe amicul său Diniciu Tașu, cetățean american de origine ro­mână. „Odată ajuns acționar majoritar, Tașu a fraudat societatea cu mai mult de o sută de miliarde, susți­nut, se pare, din spate, de Lucescu“, spune repre­zentantul acționarilor. „Tașu i-a restituit lui «I­ Luce» împrumutul sub forma pachetului majori­tar prin tranzacții ilegale la RASDAQ“, povestește Preda. In urma unei sesizări a sindicatului liber inde­pendent de la SC Lujerul, poliția bucureșteană a început din august urmă­rirea penală a lui Tașu pentru săvârșirea infrac­țiunilor de fals la legea contabilității și evaziune fiscală. Cercetările nu s-au finalizat încă. De asemenea, Tribunalul Bu­curești - secția comercială a emis un act prin care suspendă Adunarea Ge­nerală a Acționarilor con­dusă de Tașu, ca urmare a reclamației unuia dintre acționari, Viorel Cristes­cu. La Adunarea Genera­lă Extraordinară a socie­tății, care a avut loc ieri, Lucescu, devenit acționar principal prin cumpăra­rea acțiunilor de la Tașu, nu s-a prezentat. El l-a trimis însă pe avocatul Ion Gheorghișan să-l re­prezinte. „Lucescu nu are nici o vină“, a spus avo­catul care a prezentat un alt act al TB, care anu­lează cererea de suspen­dare a conducerii. Lucescu mai este acu­zat că a forțat acționarii să vândă acțiunile uneia din societățile de asigu­rare unde are pachetul majoritar (CROMA SA) și că încearcă să-l scoată basma curată pe Tașu. Antrenorul a declarat că: „Nu am nici o vină. Totul a fost făcut corect“, iar Tașu susține o altă variantă: „Cei care fac gălăgie sunt vinovați. Pre­da, așa numitul lider inte­rimar de la Lujerul, m-a amenințat că mă împușcă și că mă aruncă în aer“. Scandalul e mult mai mare, după părerea acțio­narilor simpli, „fiind im­plicat în afacere și FPS sub acoperirea căruia s-au făcut murdăriile“. Ieri, când s-au întâlnit cele două părți, Tașu și Luces­cu respectiv sindicatul in­terimar, puțin a lipsit să nu iasă cu o bătaie ca-n filme. MIHAI TOMA (Libertatea) Lucescu a primit garanție o casă în Los Angeles

Next