Agenda Zilei, octombrie 1999 (Anul 4, nr. 232-257)

1999-10-14 / nr. 243

I__________________ W 'Â WTsr-1 WT~ Anul IV ^^^^^^M||iy^||||A|||||||||j||y||||^^p^^^^B M Comisia Europeană ne-a acordat Romano Prodi (s) și Günter Verheugen ne dau speranțe un premiu Președintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a anunțat, ieri, la Bruxelles, că Uniunea Europeană va începe, anul viitor, negocierile de aderare cu un grup de șase state est-europene, între care și România. Comisia a condiționat începerea ne­gocierilor cu țara noastră de „confirmarea unor acțiuni efective pe care autoritățile de la București trebuie să le ia pentru a asigura resursele bugetare adecvate și pentru a implementa reforma structurală a instituțiilor responsabile cu ocrotirea copiilor, înainte de sfârșitul anului 1999“. Ministrul fericit al integrării europene, Alexandru Herlea, a subliniat că președintele Emil Constantinescu și premierul Radu Vasile și-au luat un angajament ferm, printr-o scrisoare adresată lui Prodi, că dificultățile în cazul copiilor instituționalizați vor fi de­ _ . _ pășite. n.s. Pagina 2 l Is 11B l) ț [n(*j 11 S Wte&arrST**ifsBET ¥ ■ ] Deputatul timișorean Ovidiu Drăgă­nescu va iniția o hotărâre de guvern­­ după ce se va consulta cu membrii Consiliului Local Timișoara­­ care să mute Parcul reconcilierii româno-maghiare de la Arad la Timișoara. „Timișoara ar putea să șteargă pata de rușine pe care Aradul a lăsat-o pe obrazul imaginii României, după recentele evenimente penibile. Timi­șoara este un oraș de ținută europeană, tolerant și care s-ar preta să fie gazdă unui asemenea simbol. Să ne gândim numai la faptul că Gheorghe Doja a fost ucis în Timișoara luptând pentru drepturile maghiarilor și ale românilor și că în Decembrie 1989 momentul Laszlo Tökes a reprezentat cea mai elocventă dovadă de reconciliere și de prietenie a ro­mânilor și maghiarilor“, a spus Drăgă­nescu. R. TOANCĂ Ovidiu Drăgănescu, un spirit tolerant Veteranii și rezerviștii doresc înființarea unui cimitir militar Municipiul Timișoara este unul dintre puținele în care, până acum, nu a fost creat , un cimitir exclusiv pentru militari. Intenția­­ Consiliului Local al municipiului Timi­șoara de a înființa un nou cimitir oră­șenesc poate crea și spațiul de con­cretizare a dorinței veteranilor de război și rezerviștilor din mi­­­­nisterele Apărării și de Interne de a obține un sector pentru purtătorii de uniformă care intră în lumea drepților. Inițiativa se bucură de sprijinul nemijlocit al comandantului garnizoanei Timi­șoara, generalul de brigadă Flo­rin Mancu. Astăzi, la Cercul Militar, va avea loc o primă întâlnire a susținătorilor ideii cimitirului militar - asociațiile veteranilor de război și ale cadrelor militare în rezervă sau în retragere, cadre active din Ministerul Apărării Naționale și din Ministerul de Interne, alte persoane interesate. O formă de promovare a acestei inițiative ar fi constituirea unei asociații negu­­­­vernamentale care să se ocupe de­­ delimitarea sectorului militar al­­ cimitirului orășenesc, de alocarea terenului și de formalitățile legate­­ de organizarea ceremonialului­­ funerar. M. CERNICOVA Gen. Florin Mancu Peste 254 de milioane de dolari în Timiș Din 1991 și până la 30 sep­tembrie 1999, în județul Timiș au fost constituite 4 184 de societăți cu participare de capital străin. Valoarea totală a capitalului so­cial deținut de aceste firme este de peste 2 203 miliarde lei, din care participarea străină în valută este de 254 744 425 dolari (cal­culul fiind făcut în funcție de cursul de schimb de la data înre­gistrării). Pe primul loc în top se află Germania, cu 1 117 firme înființate și un aport de capital de peste 68 milioane USD. Italia ocupă locul al doilea ca număr de firme (818) și locul al patru­lea la capitalul social în valută (29,1 milioane dolari). Pe poziția a doua privind sumele investite se plasează Statele Unite, cu 29,8 milioane dolari. Investiții impor­tante au venit și de la șapte firme din Luxemburg, care au totalizat 29,35 milioane dolari. De remar­cat este faptul că în Timiș au fost realizate și alte investiții directe majore, în afara aportului de capital la firmele mixte, ceea ce reconfirmă interesul oamenilor de afaceri străini pentru Banat. LUCIAN-VASILE SZABO Constanța Cârstea, azilant politic? Constanța Cârstea, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, a fost audiată, ieri, de către comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaților, la solicitarea aces­teia, în legătură cu deja celebrul incident care a avut-o drept țintă în data de 23 noiembrie 1998. Ieri, președintele comisiei pentru cer­cetarea abuzurilor, Ion Honcescu, a declarat că va solicita explicații SPP,­­ SRI, Parchetului Militar și M.I. în­­ legătură cu ceea ce s-a întâmplat acum­­ aproape un an și cu motivele care au dus la retragerea gărzii de corp a­l Constanței Cârstea în 28 septembrie a.c. potrivit lui Honcescu, procurorul general timișorean a amenințat că, în cazul în care nu i se va asigura protecție, va ajunge chiar să ceară azil politic­i în altă țară. Constanța Cârstea a afirmat: I susține Honcescu, că „mafioții i-au închis ușa­­ către președintele Emil Constantinescu“ și că ' măsura de a i se retrage garda personală nu ^ ține seama de pericolele privind integritatea “a sa corporală. Aseară, într-o emisiune în direct a postului de televiziune Antena 1, Cârstea a afirmat: „dacă cineva a pus o barieră între mine și președintele Ro­mâniei, acea persoană este consilierul­ prezidențial Dorin Marian“. c. Ț. Se apropie aplicarea Legii impozitului pe venitul global al persoanelor fizice Lupta pentru ZMeul TeleTest 99 începe mâine Pagina 17

Next