Agenda Zilei, ianuarie 2000 (Anul 5, nr. 1-24)

2000-01-15 / nr. 11

2 «rfi'm f/« zilei IN ACTUALITATE 15 ianuarie 2000 PUNCTUL PE OCTAVIANl ANDRONICI Cutremurul și cutremurele Societatea românească aflată într-o pe­rioadă de tranziție precum a noastră balan­sează între două stări de spirit: speranță și disperare. Nădejde și deznădejde. Pola­rizarea este atât de acută încât pare că între cele două sentimente se întinde un no man’s land emoțional. Fenomenul cel mai acut este acela al convingerii aproape oarbe că nimic altceva decât norocul chiar mai poate aduce bunăstare în casa omului simplu și fără noroc în afaceri. De aici delirurile periodice prin care am trecut, de la CARITAS la SAFI și acum la BINGO. Jocul de bingo, de exemplu, a devenit un soi de sport național. Milioane de oameni încremenesc duminica cu ochii în televizor sperând că de data asta poate miliardele vor cădea și asupra lor. Explicația succesului fără precedent al acestui joc vine și din filosofia lui: spre deoebire de alte jocuri de noroc, aici câștigul vine obligatoriu! La Bingo câștigurile nu se reportează: jumă­tate din sumele jucate sunt alocate pentru premii, iar sistemul aduce obligatoriu un câștigător. Sau mai mulți. Nu știu câți români fericește în total jocul de bingo, dar știu că alimentează speranțele multor milioane. Se alimentează într-un mod des­­curajant pentru valorile generale ale socie­tății și consecințele sale pe termen lung se vor vedea. Cel de-al doilea pol, cel al disperării, este copios alimentat de mass-media, în a cărei definiție intră ideea că „o știre bună este o veste proastă“. Peste tot cortegiul de sumbre previziuni a venit să pună capac chestia cu cutremurul. De ce cutremurul? Poate că nici o veste proastă nu poate fi mai proastă decât asta. Cutremurul este încercarea supremă căreia n-ai ce să-i opui. Este o condamnare implacabilă, indiferentă la gradele de vinovăție și insensibilă la orice implorare. Există aici o undă de superstiție, potrivit căreia a te aștepta la o nenorocire mare te ajută să suporți mai ușor alte nenorociri curente. Sigur că, privită la rece, povestea cu previziunea este o prostie. Singura previ­ziune valabilă e că într-o zi un cutremur puternic se va abate din nou asupra noas­tră. Nimeni nu poate ști, însă, când. Până atunci nu avem altceva de făcut decât să suportăm cutremurele pe care ni le oferă, zi de zi, o guvernare de tip „calamitate“. Acum un secol și jumătate, pentru români a răsărit Luceafărul Puritatea poeziei lui Mihai Eminescu a rămas neatinsă și după un secol și jumătate de la nașterea poetului în prezența preșe­dintelui Emil Constan­­tinescu, a premierului Mugur Isărescu și a Patriarhului Teoctist, ieri a fost dat startul „Anului 2000 - Anul Eminescu“. „Sărbăto­rim azi nu numai o simplă trecere a unor ani de la nașterea lui Eminescu, ci și 150 de ani de Eminescu, pen­tru că, într-un fel, cul­tura română sub sem­nul lui Eminescu a trăit. Unele idei ale lui pot fi subiecte de con­troverse, dar puritatea poeziei sale nu a înce­tat niciodată să ne emoționeze“, a remar­cat șeful statului, la sesiunea solemnă găz­duită de Academia Română. Criticul lite­rar Eugen Simion, pre­ședintele Academiei, a admis că generația de azi nu mai apreciază creația eminesciană așa cum au­ respec­tat-o predecesorii ei, dar a atras atenția că „ar fi o eroare să cre­dem că toată lumea gândește astfel despre Eminescu“. O vie e­­moție au provocat cu­vintele academicianu­lui Mihai Cimpoi, pre­ședintele Uniunii Scrii­torilor din Republica Moldova. Mărturisind că, într-o statistică a forurilor internaționa­le, Republica Moldova este considerată cea mai săracă țară din lu­me, Mihai Cimpoi a subliniat că moldove­nii se simt bogați pen­tru că îl au pe Emi­nescu. „Sub semnul poetului am scăpat de imperiul sovietic, de grafologia și de limba rusă“, a arătat oaspe­tele moldovean, adău­gând că, în ciuda sără­ciei, la Chișinău sunt în curs de apariție 13 vo­lume care cuprind tot ce s-a scris despre Emi­nescu de aproape 120 de ani încoace. „Pentru merite deo­sebite în editarea, promovarea sau stu­dierea operei emines­ciene“, 30 de perso­nalități culturale și artistice au fost recom­pensate de șeful sta­tului român cu medalii comemorative „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu“. Constantinescu le-a mulțumit celor care, prin lucrările lor, au reușit să îl „îndepăr­teze“ pe Mihai Emi­nescu de „ideologismul și mitizarea care pro­movează doar o formă fără conținut“. N. S. Președintele Emil Constantinescu a dat startul­­ Anului Eminescu“ PUNR și-a mai amintit și de bugetari Deputatul Ioan Gavra anunță că partidul său va depune cinci inițiative legislative De săptămâna vii­toare, PUNR se va afla în plin avânt legislativ. Deputatul PUNR Ioan Gavra a afirmat că partidul său va de­pune în Parlament nu mai puțin de cinci ini­țiative legislative, pre­ocupat fiind de modi­ficarea Legii privind structura salariilor din sistemul bugetar. Le­gea nu permite, în ac­tuala sa formă, creșteri ale veniturilor acestei categorii ce a pierdut, în 1999, „50% din sala­riile raportate la infla­ție“. Modificarea viza­tă de PUNR introduce un nou criteriu de re­ferință pentru salariul de bază al bugetarilor, respectiv media dintre salariul mediu net pe economie și salariul minim pe economie. Pe de altă parte, Gavra a explicat că se dorește redistribuirea fondului colectat din „taxa Bă­sescu“, 40 de procente urmând să revină au­torităților comunale, 30 la sută celor județene și 30% Ministerului Transporturilor. „Au beneficiat de redistri­buirea fondurilor spe­ciale de drumuri doar primarii PD sau per­soanele care au avut pile la Băsescu“, crede Gavra. PUNR mai pro­pune ca parlamentari­lor să le fie achitat doar 50% din costul unei camere la hotel, ca a­­paratul administrativ să fie redus la jumătate, iar directorii regiilor autonome să-și poată stabili singuri salariile doar dacă unitățile pe care le conduc au profit. N. S. Gavra se leagă și de „taxa Băsescu“ Politicieni liber convertibili m rm âikă ANDO 'ZÂMBETE AMARE 0 palidă compensație Pentru că a acceptat, contra cost, bine-nțeles, să apară în paginile revistei Playboy, gimnasta Gorina Ungureanu a fost ocolită de felicitările și „atențiile“ sponsorilor în cadrul festivității de acordare a premiilor anuale ale Federației Române de Gimnastică. Zâmbetele­­ ei „dezbrăcate“, ivite din paginile revistei, i-au scandalizat în asemenea măsură pe oficialii români, încât i-a fost interzisă prezența la festivitate, în afara gloriei sportive, de membră a echipei naționale de gimnastică. Corina Ungureanu a pierdut și suma de bani care i-ar fi revenit din partea sponsorilor. Nu-i nimic. Decisă să repare nedreptatea făcută Corinei, Playboy România a re­compensat cu 30 milioane de lei performanțele sportive ale gimnastei. „Le mulțumesc celor de la Playboy, mi-au de­monstrat încă o dată că am luat o decizie corectă atunci­­ când am hotărât să pozez pentru revistă“, a afirmat Corina. Ea este impresionată de acest premiu mai ales datorită faptului că cei din Federație, în mijlocul cărora și-a petrecut atâția ani, au considerat că nu-i merită, N. S. ZÂMBETE fiM FIRE

Next