Agrarul, 1901 (Anul 1, nr. 8-15)

1901-09-15 / nr. 10

114 AfifcARUL înlesni acestora toate mijloacele pentru a dobîndi rezultate bune. Ea a dat sprijinul ei material cursului ţinut de d-l revizor-şcolar Serafim Ionescu, din judeţul Suceava, la Mălini, în vacanţele mari ale anului 1890. Condiţiunile au­ fost fixate ast­fel de Administraţiunea Domeniului Coroanei. Cursul se va ţine la Mălini, unde Ad­ministraţiunea Domeniului Coroanei pu­tea înlesni participanţilor adăpostirea şi instalarea atelierului, durata va fi de la 15 la 25 August, în zilele de 25 şi 26, urmînd a avea loc expoziţiunea lu­crărilor. Se vor primi 30—40 de par­ticipanţi. Domeniul Coroanei procură materialul şi instrumentele. Produsele aparţin celor ce le confecţionează spre a le servi ca model pe la şcoalele lor. Cursul la început luni la 6 August, printr’o vizitare a sălei de expoziţiune şi printr’o excursiune la Găineşti, Dră­­ceni şi Mălini, şi s’a închis cu solem­nitate la 26 August, după ce obiectele lucrate au fost expuse. Expoziţiunea a­­ceasta s’a repetat apoi la Fălticeni în în zilele de 1 — 10 Septembrie şi în urmă obiectele au­ fost trimise învăţă­­torilor participanţi. Administraţiunea Domeniului Coroa­nei a mai înlesnit ducerea mai multor învăţători la cursul ţinut in acelaş an în judeţul Brăila, de d-nii P. Mohor şi I. Niculescu, şi organizat de d-1 revizor-şcolar N. Vele­u. Asemenea în acel an, a trimis alţi învăţători la cur­sul făcut în timpul vacanţelor de d-l G. Moian la Braşov, care de mai m­ulţi ani e profesor la noi. Practica aceasta a urmat-o neîntre­rupt; în anul acesta, 1901, de exemplu, a trimis două învăţători să se perfecţione­ze in lucrul manual la atelierul de împletituri de pe Domeniul Cocioc. La 1893 se învăţa în zece şcoli de pe Domeniul Coroanei lucrarea lemnului pentru a face obiecte de dogărie, rotărie sau strungărie, în douâ-spre-zece se făcea împletituri de paie, de richită, de pa­pură, etc., producînd pălării şi coşuri, şi într’una fringhie. In toate şcolile de fete se preda cusutul, cu diferitele sale specialităţi. Acum toate şcolile de pe Domeniul Coroanei au ateliere de lucru manual şi sunt înzestrate cu instrumen­tele şi cu tot materialul necesar pen­tru a preda îndeletnicirile care sunt în raport cu resursele şi înlesnirile oferite de regiunea în care se află şcoala. Pentru a’şi da seama de rezultatele dobîndite prin această organizare, s’a înfiinţat în localul Administraţiunei Domeniului Coroanei (str. Ştirbei-Vodă) un muzeu de lucru manual, unde se află în permanenţă o colecţiune de toate tipurile întrebuinţate şi monstre de o­­biectele produse. Măsura aceasta s’a ur­mat în toţi anii, şi o bogată alegere de obiecte lucrate în şcolile Domeniului Coroanei, s’a trimes anul trecut la Ex­­poziţiunea din Paris, unde a fost remar­cate de juriul internaţional. Se ştie că Administraţiunea Domeniului Coroanei a avut un mare premiu pentru lucră­rile sale în ramura «educaţiunei co­piilor». Pentru împletituri i s’a dat o medalie de argint. Se poate pune întrebarea : întru cit este bine a se da acest învăţămînt în şcoala rurală, şi care poate fi folosul ce prezintă ? Foloasele acestui fel de învăţămînt sunt multiple. Din punctul de vedere igienic, activitatea fizică, alternind cu cea intelectuală, şi atitudinele—diferite de cele pe cari le impune şederea in clasă—fac mult bine corpului şi ajută desvoltărei sale. Din punctul de vedere educativ, deprinderea ochiului şi aceia a mîneî fac progrese mari, copilul do­­bîndeşte o apreciere mai bună a foloa­selor ordinei şi a exactităţii, curiozita­tea şi atenţiunea sa se măresc. Din punc­tul de vedere al economiei naţionale, putem spera rezultate însemnate. Pe de o parte, copiii ast­fel pregătiţi, vor putea produce mai tîrziu o mulţime de obiecte de mică industrie, din materii prime de o valoare minimă sau chiar nulă, pen­tru că au rămas pănă acum neîntrebuin­ţate. Din vînzarea acestora, ţăranul va scoate un oare­care venit, care va cons­titui un ajutor destul de apreciabil, în loc de a-şi petrece iarna în nelucrare, cum e regula prin locurile unde nu are prilegiu de a cîştiga ceva cu căratul. Pe de alta, vom scăpa de importaţiunea străină pentru toate micile lucruri de întrebuinţare casnică, care reprezintă, luate la un loc, o sumă destul de mare ca pălării de paie, coşuri, scaune îm­pletite, cutii de lemn şi de carton, lin­gurărie, mici obiecte de strungărie, etc Se ştie că din Suedia a pornit în ul­­timile decenii, — mai cu seamă de la 1878 încoace, prin crearea cursurilor pentru învăţători, cari au fost urmate de sute de persoane din diferite State —cel mai mare impuls în favoarea lu­crului manual. Otto Salomon, pedago­gul din Naăs, centrul acelei mişcări, în cercetarea sa, clasifică ast­fel împle­­titul : el dă un produs folositor, cere ordine şi exactitate, permite curăţenie şi poate servi a precumpăni influenţa­rea a poziţiuniî sedentare. Este adevărat că, comparînd această îndeletnicire cu cele­l’alte cari se pot introduce în şcoală, nu-i dă decît al 8-lea loc în tabloul în care le aşează, după importanţa lor pedagogică şi economică Foloasele însă ce-î recunoaşte, sunt­ îndestulătoare pentru a justifica introdu­cerea ei în şcoală, iar folosul economic naţional, de a înlesni ţăranului procu­rarea unui lucru de prima necesitate este evident. Pe lingă aceasta, mai este şi altul igienic, mai însemnat încă , anu­me că ţăranul ştiind să-şi facă singur şi fără cheltuială apreciabilă, pălării de paie, va pierde obiceiul aşa de nesănă­tos de a purta căciula sau pălăria de pîslă grea, şi vara in timp de arşiţă Daunele foarte serioase ale acestui ren obiceiu­, au fost semnalate şi explicate în mod popular în mai multe numere ale Apărătorului. Sănătăţeai. Pe mai toate lomen­­ele Coroanei din regiunea şesuri­­or, cei mai mulţi locuitori s’au şi de­­prins de a purta vara pălării de paie făcute de copiii lor. Este de sperat că acest progres se va generaliza prin forţa exemplului şi a imitaţiunii, şi prin co­munele învecinate. Condusă de aceste consideraţiuni, Ad­ministraţiunea Domeniului Coroanei a socotit că face ceva de folos obştesc şi că se conformează înaltelor voinţi ale M. S. Regelui—care are un interes aşa de viu pentru tot ce priveşte luminarea clasei rurale—publicînd acum o a treia ediţie a lucrăreî de faţă a d-lui D. Po­­pescu, fost învăţător pe unul din dome­niile sale, Şegarcea (Doljiu). Autorul are o bună experienţă a lucrărilor de împle­tituri şi a ştiut să-şî expue cunoştinţele într’un chip metodic şi lesne de înţeles. Figurile, executate după desenele d-sale, înlesnesc şi mai mult punerea în aplica­­iune, ast­fel practica a dovedit că era legitimă speranţa ce exprimam la prima ediţie, că lucrarea de faţă va aduce fo­loase reale. Autorul ei este unul din învăţătorii cari au îmbrăţişat cu multă căldură cauza răspîndirii cunoştinţelor manuale şi a micilor industrii, şi este, în această privinţă, un apostol al părinteştilor ve­deri ale MM. L­., faţă de săteni. Deşi nu putea să-şî formeze o apreciere tehnică Administraţiunea Domeniului Coroanei era, din cauza aceasta, convinsă că lu­crarea sa este bună ; spre a avea însă o mai bună judecată, a trimes-o d-luî Slobozeanu,pe atunci directorul şcoalei normale de învăţători din Birlad, a cărei competinţă este cunoscută, rugîndu-l a o cerceta. D sa a găsit o de bună şi folositoare. Această lucrare face parte din Biblio­teca populară, publicaţ­i de Administra­ţiunea Domeniului Coroanei cu scopul de a răspindi cunoştinţe practice, folosi­toare din punctul de vedere economic pentru agricultori. Furnerul total al scrierilor cari com­pun Biblioteca populară a Adm­inistra­­ţunei Domeniului Coroanei e acum de 21; lista lor se găseşte pe coperta cărţii de faţă. Această Administraţiune se va socoti fericită dacă poate ast­fel contribui la luminarea sătenilor şi la îmbunătăţirea condiţiunilor lor de train­, căci aceasta e frumoasa ţintă care a fost fixată silin­ţelor eî. Urăm darea răspindirea micilor industrii, pe calea aceasta, a şcoalei pri­mare, să se generalizeze in poporul nostru, şi ca munca autorului să găsescă imitatori şi să dea roade. Am arătat pănă aci ce a făcut Admi­nistraţiunea Domeniilor Coroanei pentru a introduce şi pentru a generaliza lucrul manual în şcoală. Ne-a călăuzit de la început în acţiunea aceasta dorinţa de a fi folositori ţârei, şi convingerea că

Next