Albina, ianuarie-iunie 1937 (Anul 40, nr. 1-24)

1937-01-08 / nr. 1

2 — ■ = ALBINA ȘTIRI DIN TOATĂ ȚARA II FIJI UNUI IN lOU (Urmare din pag. l­a) cerului. Dar acest om de știință, care își sirue vieața, căutând spre marea desfășurare a na­turii, nu se va fi întrebând el oare cine a așezat și a hotărît toate acestea în largul necuprins al Universului? Cine a rânduit cu atâta pricepere mersul astrelor și al tuturor minunățiilor ce luminează și încălzesc lumea și plantele? Cine dă vieață și cine i-a dat lui însuși puterea să-și îndrepte ochii minții spre acest drum măreț, pentru a-l însemna și făli cu el, în cartea pri­ceperii omenești? Drept, vă mărturisim vouă, cetitorii noștri, ca cei mai convinși de puterea lui Dumnezeu sunt acești oameni de știință, cari, în fiecare clipă, își dau seama de micimea lor și de măreția tainelor ce-i înconjoară. Dar pentru noi, ceilalți, oameni de rând, zileri ai celor știute și neștiute, ce va fi în­semnând un an nou? Iată întrebarea la care vroiam să ajungem. Ca români, primul nostru gând, trebue să fie îndreptată către Țară și Rege. Țara, înseam­nă pământul pe care-l stăpânim dintr’un hotar în celălalt hotar. Regele, înseamnă sufletul și puterea de vieață a acestui popor. Pentru țară și pentru Rege, trebue să dăm în fiecare an o parte din munca noastră. Să ne întrebăm fiecare, ce am făcut pentru Țara mea ? Ce am făcut pentru Regele meu? Acum când este nevoie, mai mult ca oricând, de o împletire de puteri, pentru statornicia și înălțarea neamului românesc, fiecare, să facem socoteala simțirilor noastre românești. Să le aruncăm în balanța prețuirilor și să vedem cât valorează. Au dăruit ele ceva țării, au în­făptuit ceva, au pus un fir de nisip la această zidire? Cu câte fapte românești am mulțumit pe Regele nostru, a cărui vieață este un exemplu de muncă și strădanie românească? Ne-am făcut oare, întreaga datorie către țară? Ne-am plătit dările către Stat, din care se întrețin: școlile, armata, justiția, șoselele pe care umblăm, drumurile de fier, care împânzesc țara, vapoa­rele care străbat apele, funcționarii care lu­crează pentru bunul mers al acestui neam? Mi-am făcut pe deplin datoria mea de cetățean al acestei țări ? Sunt cu sufletul împăcat ? Iată între­bările pe care și le pune fiecare bun român, în fața noului an și pentru care, cugetul cinstit, își cere deslegare. Ca gospodar te vei întreba: се-am muncit, се-am agonisit, cu cât am ajutat pe semenii mei? Faci o socoteală amănunțită a­ strădaniilor tale de om. Cât am cheltuit, cât am câștigat după urma muncii pe care am prestat-o în timp de un an. Cât rău am făcut și cât bine? Și atunci vei avea o icoană a anului care a trecut. Vei vedea de ce parte atârnă ta­lerul balanței și vei face toate încercările ome­nești să îndrepți greșelile. Acestea toate, pentru casa ta, pentru sufletul tău de om harnic, iu­bitor de aproapele și cinstit. Iată, în câteva cuvinte, ce înseamnă un an nou. Pragul pe care-l trecem să ne fie cu noroc. Vestitor de adevărate înfăptuiri și de temeinică credință în Dumnezeu, Țară, Rege și muncă a noastră a tuturor. D. CIUREZU Datinele strămoșești de Crăciun în București In sala cea mare a Ateneului, s’au adunat toate corurile din București, pentru a cânta colinde și a juca unele din jocuri religioase. A fost o întrecere minunată, care a umplut inimile de bucurie celor de față. S’au împărțit după aceea premii, dându-se bani celor cari au fost mai buni. De aci întreg cor­tegiul de colindători, cu un moș Crăciun în frunte a trecut pe Calea Victoriei, până la Patriarhie, unde le-a ieșit în întâmpinare I. P. S. Patriarhul Miron, care a mulțumit pentru urările făcute. In Joia Crăciunului corurile din București, s’au strâns în curtea Palatului Regal, pentru a face urări M. S. Regelui. Era un mare număr de­ colin­dători, cari în clipa când M. S. Regele și Marele Voevod Mihai au apărut în balconul Palatului, au început să cânte. După aceasta M. S. Regele a primit pe conducătorii corurilor și le-a mulțumit. MĂRIA SA MIHAI A SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL Cu câteva zile înainte de Crăciun, s’a dat la Pa­latul Regal din Calea Victoriei, o serbare de către clasa Marelui Voevod Mihai. Serbarea a fost făcută după programul străjeresc și s’a desfășurat în pre­zența M. S. Regelui. Plugușorul, tras de patru boi, la coarnele căruia se afla Marele Voevod, s’a oprit sub ferestrele Palatului Regal, urând Suveranului după datina noastră: Dee Domnul să răsară, Grâu frumos și grâu de vară... După ce s’a sfârșit plu­gușorul, urătorii au fost poftiți în sala Palatului. Aici s’au desfășurat alte datini. S’a jucat Vicleimul, și rolul ciobanului a fost făcut de Marele Voevod Mihai. Apoi au urmat colindele și cântecele de stea, după care la sfârșit Marele Voevod a sorcovit pe M. S. Regele. După aceasta M. S. Regele a împărțit daruri colindătorilor cât și tuturor celor de față. M. S. REGELE A SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL LA SINAIA In ziua de Joi 24 Decemvrie, M. S. Regele și Marele Voevod, au plecat la Sinaia pentru a petrece săr­bătorile. Seara corul gimnaziului din Sinaia, a venit sub ferestrele Palatului, cântând colinde. Colindă­torii au primit daruri alese din partea Suveranului. A urmat apoi corul vânătorilor de munte din Sinaia. Corul era format din ofițerii batalionului în frunte cu d-l general Bălănescu. A cântat corul: Bună dimineața la moș Ajun și alte cântece. La sfârșit au fost primiți la masă, unde li s’a servit câte o gustare. Daruri pentru săraci, din partea M. S. Regelui Cu prilejul sărbătorilor Crăciunului M. S. Regele a binevoit să dea pentru săraci o sumă de 1.388.819 lei care au fost împărțiți astfel: Lei 1.088.819, ajutoare distribuite direct prin Casa M. S. Regelui. Lei 100.000 ajutoare pentru săracii din București, împărțite prin Primărie. Lei 40.000, ajutoare pentru săracii din Iași, prin I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și primarul Iașilor. Lei 30.000, ajutoare pentru săracii din Cluj, prin Ministerul Cultelor. Lei 30.000, ajutoare pentru săracii din Chișinău, prin Ministerul Cultelor. Lei 30.000 ajutoare pentru săracii din Timișoara, prin Ministerul Cultelor. Lei 20.000, ajutoare pentru săracii din Cernăuți, prin I. P. S. Mitropolitul Bucovinei și Primăria Cer­năuți. Lei 20.000, ajutoare pentru săracii din Craiova, prin Primărie. Lei 20.000, ajutoare pentru săracii din Constanța, prin Primărie. Lei 5000, ajutoare pentru săracii din Bârlad, prin Primărie. Lei 5000, ajutoare pentru săracii din P.­Nech­­ț, prin Primărie. Ordinul de zi al Suveranului către armata Cu prilejul noului An, M. S. Regele a dat către armată acest ordin : Ostași ai armatei, marinei și aeronauticei. Cu prilejul reînoirii anului, primul Meu gând se îndreaptă către voi, comandanți, ofițeri și soldați ai oștirii Mele și din toată dragostea su­fletului Meu vă trimit cea mai caldă urare. Pe zi ce trece și cu cât am mai mult prilejul de a vedea pe aceia a căror sfântă datorie este de a fi apărătorii hotarelor și ai Tronului, cu atât mi se umple inima de bucurie văzând progresele ce se înfăptuesc. Aveți mândre pilde în istoria neamului, la ele să priviți, ca să vă fie îndemn de orice clipă în desăvârșirea datoriei voastre, îndeplinind fără șovăire virtuțile ostășești, cre­dința, disciplina, spiritul de jertfă și camaraderie, veți îi întodeauna la înălțimea chemării voastre. Convins că veți urma mereu pe această frumoasă cale, zic ostașilor Mei : La Mulți Ani ! CAROL Martie Voevod Mihai a plecat în străinătate Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba-Iulia care a petrecut zilele Sfintelor Sărbători cu M. S. Regele la Sinaia a plecat în străinătate. In această călătorie Măria Sa este însoțit de d-nii general Condiescu și comandor Fundățeanu aghio­­tanți regali. Măria Sa Mihai se va opri mai multe zile în Italia și de aici va merge în alte ținuturi străine pentru a se odihni de altfel ca în fiecare an. DUIELUL S’au luat măsuri contra duielului, pe­­depsindu-se chiar provocarea la duiel, cu închisoare de la una la trei luni și amendă de la 2.000—10.000 lei. Aceeași pedeapsă se aplică și aceluia ce primește provocarea, chiar dacă duielul nu a avut loc. Martorul care asistă la duiel se pedep­sește cu închisoare până la trei luni. Se pedepsesc cu închisoare până la 4 luni și acei cari îndeamnă la duiel sau fac imputări sau expun la batjocură pe cei cari nu au primit o provocare la dufel sau nu au făcut provocarea. VAGABONDAJUL ȘI CERȘETORIA Vagabondajul este pedepsit cu închisoare de la una la ș­ase luni. Se consideră vagabondaj și faptul că o persoană capabilă de muncă, cu domiciliu stabil, lipsită insă de mijloace normale de existență, refuză a se angaja la muncă timp de 15 zile, de la ofertă ce i s’a făcut, fie de către organele Statului, fie de so­cietăți de asistență. Munca oferită trebue să fie potrivită cu aptitudinele și retri­buită cu cel puțin 2 treimi din prețul cu­rent al zilei. Cerșetoria se pedepsește cu închisoare de la una la ș­ase luni. Cei ce fac uz de amenințare sau intră prin case sau curți, cei cari simulează răni, boale sau infirmi­tăți sau cerșește cu copii sau care insultă pe acei ce nu le dau pomană, li se agra­vează pedeapsa. Vagabonzii și cerșetorii execută pedeapsă în colonii penitenciare, unde sunt supuși la muncă agricolă, industrială sau de uti­litate publică. ASCUNDEREA ȘI PROPAGAREA BOLILOR MOLIPSITOARE Acei cari calcă măsurile prescrise de au­torități, pentru prevenirea sau localizarea boalelor contagioase, la oameni, animale sau plante, precum și acei cari știind că sunt bolnavi de boli venerice, transmit boala la alte persoane, comite delictul de propagare de boale contagioase și se pedep­sește cu închisoare și amendă. Se pedepsește chiar și acela care știin­­du-se bolnav de o boală venerică, ascunde această boală și, căsătorindu-se, o trans­mite celuilalt soț. Este de observat că se pedepsește și acei cari calcă măsurile prescrise pentru prevenirea bolilor contagioase la plante, sau a oricăror paraziți ori dușmani vege­tali sau animali, ai semănăturilor, plan­tațiilor, viilor, ori pădurilor. Dacă din această cauză s’a contaminat semănătura, plantația, pădurea sau vina altuia, pe­deapsa este închisoarea corecțională de la 3—6 luni și amenda de la 2.000—7.000 lei. UZURPAREA DE TITLURI Acei cari își atribue în public sau între­buințează o denumire sau un grad aca­demic, ori titlu sau calități pe cari nu le are, comite delictul de uzurpare de titluri sau onoruri și se pedepsește cu închisoare corecțională de la una la trei luni și amendă de la 2.000—3.000 lei. Prin aplicarea acestei dispozițiuni credem că se va pune capăt însușirii de titluri de către diverse persoane, titluri pe care nu le posedă. Diversele per­soane cari se intitulează ingineri, agro­nomi, etc., fără să posede aceste titluri vor risca a plăti cu închisoare acest fapt. PĂRĂSIREA FAMILIEI Părăsirea familiei de către susținătorul ei constitue delictul de abandon. Acela care, cu rea voință, se îndepărtează de la domiciliul familiei, lăsând în părăsire pe acei față de cari — în virtutea puterii pă­rintești, a tutelei legale, a autorității ma­ritale sau a calității de soț — avea obli­gația de asistență morală sau materială, lăsându-i prin aceasta expuși mizeriei fizice sau morale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an. Aceeași pedeapsă se aplică aceluia care, cu rea voință, se sustrage timp de 3 luni, fără să achite obligațiunile de întreținere stabiliți prin hotărîri judecătorești, precum și părintelui care își­ alungă­­ copilul, ce nu este în stare a se proteja și a se îngriji singur. ABUZ DE CORECȚIE (DE BĂTAIE) Dreptul de corecție este recunoscut, in­direct, prin lege, care specifică următoarele: Lovirile aplicate în executarea dreptului de corecție nu se pedepsesc ; acela însă, care își exercită acest drept asupra unei persoane mai mici de 15 ani, supusă auto­rității sale sau încredințată lui pentru edu­cație, instrucție, supraveghere, ori pentru învățarea unei meserii sau aflată în ser­viciul său, încât îi expune sănătatea sau desvoltarea intelectuală unui pericol grav, comite delictul de abuz de corecție, care se pedepsește cu închisoare corecțională de la o lună la ș­ase luni. STRĂMUTARE DE HOTARE Acel care, în scopul de a-și însuși, fără drept, pământul posedat de altul, stră­mută sau face să se strămute, semnele de hotare dintre proprietăți, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an și amendă. Acel care desființează orice semn sau orice lucru care servește de hotar între proprietăți, se pedepsește cu închisoare de la o lună la ș­ase luni și amendă. PETRU I. MORCOVESCU LEGI ȘI REGULAMENTE CODUL CAROL II — CODUL PENAL TĂLMĂCIT PE ÎNȚELESUL TUTUROR — (urmare) PARTEA SATULUI D. MADANI RĂSUNETE BASARABENE (cu desene de Victor Ion Popa).

Next