Albina, 1948 (Anul 51, nr. 1-52)
1948-02-15 / nr. 1
SA DUCEM LA BUN SFÂRȘIT BATALIA INSAMANTARILOR In multe părți ale țării, progarii folosind timpul frumos, au scos plugurile pe ogoare. Din Banat, din Ieși și din multe județe de la miazăzi, vin vești că s’au arat zeci de mii de hectare. Pe unele locuri Ва [UNK]еи [UNK] au semănat. Gerul nu spos poate avea putere ca în miezul iernii, să atace grâul răsărit. Mulți plugari nî însamânțează ji că grâu de toamnă, pentru că are destul timp să răsară și să crească. Ceea ce trebue să ne bucure este Wptul că plugarii de la sine, fără sa mai ștepte vreun îndemn, au pornit muncile agricole de primăvară. I Guvernul dorește Ca însămânța^ ВЙе de primăvară să Însemne ® V ®uă berărie, așa cum au fost băieriile agricole de până acum, care toe*a îngăduit să însănătoșim moneda țării. • 4P*r nu numai guvernul se gfti* | Peștea acest l«crtr Muncitorii aur ®* foibrici și vari« an șî peri« prin ]utz, în echipe, să directä «wM« plugarilor. Bătălia însămănțărilor dâ 9вп «năvală trebue să găsească toata brațele mobilizate. реиА [UNK] duce dea ei la bun sfârșit. O recoltă îmbet-i ftgată duce la ieftinirea vieții, iar colectările vor fi mai ușoare, căcii puvernul va putea să cumpere o mare parte din cereale de pe piață. Spunea odră ministrul nostru de agricultură, d- Trasova Săvăiesa, că țara noastră trebue să ridice productia din fabrici și că, dacă Rom rămâne tot la agricultura de până acum, în curând producția agricolă nu va mai ajunge să index- chitezi, toată populația. Pentru aceasta se cere să jivem o agricul: •ftură nouă. Mică să folosim, pe cât se poate, mașinile agricole și tractoarele și să semănăm plante noi. cum sunt plantele industriale, plantele de scăzioase, bumbacul și altele !Acestea dau o recoltă de 3 4 ori *nai mare ca grânele și chiar de 5—7 stri, cuma dă bumbacul. Cu alte cuvinte să n nu rămânem numai la grâu, orz, porumb și secară, cînă găsim și alte plante, care dau Cod îmbelșugat și aduc un venit mai re are Plărul de însămânțări pentru primăvara aceasta este următorul: Trebue să însămânțăm 6.682.746 hectare de pământ, din care: — 5.012.050 ha cu cereale de primăvară, grâu, secare, orz, ovăz, magii, hrișcă, orez și porumb; —28.259 ha. c* pierte de nutreț, borceag, lucernă, trifoii du* ghie și iarbă de sudan; — 533-338 ha cu plante desiginoase- floarea soarelui, rapiță, vecin, in de sămânță? — 141.738 ha. cu plante textile. Cânepă, in pentru fluor, bumbac. — 102.590 ha. cu plante industriale și medicinale, sfeclă de zahăr, tutun, soia, diferite plante medicinale și aromatice De obicei ogoarele noastre, deși Simt roditoare, nu dau pe unele dvituri decât 6—700 kg. etorele до ^hectar 1 и Rusia Sovietică, datori Щйк îngrijirilor date ogoarelor,cot 3000 kg. și chiar mai mult de cereale pe ha. Plugarii trebue să ințeleagă că o bupnă agricutură ne poate duce repede la refacerea economică a țarii. Dcoi fiecare să folosească ce est ce are, unelte și vite, pentru ca îndată să țomească la arat și semănat. Să ne așteptăm cu brațele încrucișate numai sprijin din afară. Așa cum in bătăliile trecute plugarii au săpat pământul cu cazmaua și cu sapa, dând dovadă că știu să și facă datoria, e nevoie ca și de data asta să se găsească mobilizați în bătălia însămânțărilor de primăvară. O roadă îmbelșugată Va da hrană tuturor. Republica Populară Română, ca și guvernul democrat al țării, sutau țn ajutorul plugăr Smffi și o vor sprijini La luptă deci pentru câștigarea bătăliei însămnotărilor -B. IORDAN Semințe pe credit pentru plugue, nevoiași Mare Însemnătate pentru țărănime și pentru economia țăriî ’ im zarzavaturile «1 te* gumele. Ctdtîvânid țefu mai multe Yeffțane și zarzavathuxi, țărănime« M todecNoează gospodărie ca un attendit hrănitor «i, totodată. Își crează ф un bun venit. Pentru a veni în ajutorul plugarilor meu voiasi, lipsiți de semințe de legume «* are tagaturi, cu care яв п Ф tnsămențele bile Ministerul culturii $t comemflori В hot&rtt sfile de aceste semințe pe credit. Plusară vor putea ridica semințele de la «sene și zarzavaturi de la Camerele și Ocoalele agricole, plătind,, la ridicare, numai » treia parte lin costul semințelor. Restul «te bani va fi plătit dapă vânzarea recoltei. COOPERATIVELE DIN BULGARIA Bulgaria, brăzdată de lanțuri de munți, are pământ puțini de culturii.n pricina aceasta, mii de locuitori părăseau țora și se duceau după lucru în alte țări. Sunt Îndeajuns de cunoscuți la noi harnicii grădinari bulgari. Din pricina lipsei de pământ, proprietățile agricole s’au fărâmițat foarte mult. Acest lucru s'ar fi înrăutățit și mai mult, dacă guvernul „Frontului Patriei’* nu s’a [UNK] fi gândit să vină la ajutorul plugărimii, făcând reforma agrară. Totuși, au mai rămas neîmproprietăriți aproape 200 mii de familii. Guvernul caută acum noi mijloace de a îndestula toată lumea cu pământ. Acest neajuns a îndemnat pe foarte mulți locuitori din Bulgaria să se întovărășească, pentru a lucra împreună pământul cu mașinile, căci «căita dată de un ogor lucrart «я mașinile și îngrijit la vreme, este Йе 8—4 ori mai mare ca atunci când a lucrat cu plugul de lemn sau chiar cu plugul obișnuit. In fedul acesta au luat naștere cooperativele agricole sătești, care au ajuns astăzi la câteva sute. Intovărățindu-se, oamenii se ajută între ei, capătă mașini și semințe de soia. Guvernul însuși le vine în ajutor înlesnindule munca, dându-se împrumuturi ușoare. Plugarii se întovărășesc în felul următor: fiecare vine la cooperativă cu partea sa de pământ, cu vitele și cu uneltele pe care le are. Statul dă și el ajutor în mașini. Pământul lucrat în tovărășie, cu mijloace tehnice, dă rod mai mare decât pământul celor care lucrează cu plugul de lemn. STEPA FLAMANDA La marginea țării sovietelor, în Asia mijlocie, se află un pustiu întins, Bod Pak Dala, despre care se spun o mulțime de povești. Pustiul acesta era colindat numai de popoare rătăcitoare. Nimeni nu se putea așeza acolo, p din pricină că soarele dogorește puternic și sute de km., nu dau de o picătură de apă, întinderea acestui pustiu este de un milion hectare. Republica Kazahstan, în care se află acest pustiu, era cea mai înapoiată țară din Rusia țaristă. Sovietele au dat viață stepei moarte. Astăzi se întind așezări omenești, aule (sate), livezi dese de meri peri, pruni, creste brâu auriu, înflorește bumbacul, pasc numeroase turme de vite grase. In partea de apus a pustiului, lucrează mii de oameni, săpând canale de irigație, poduri, zăgazuri, sădind copaci tineri dealungul malurilor. Lucrătorii se adună din toate părțile. Azi Kazahstanul are cele mai întinse șanțuri de scurgere a apei. Lungime lor este de 20 mii km. Peste 120 mii hectare de pământ care secole întregi nu dăduseră nimic, acum au căpătat apă și aduc recolte minunate. Planta care se cultivă cel mai mult este bumbacul Toamna oiile din stepă par o mare a lift cârine- mărginită, din pricina florilor de bumbac XEBIAS Я1|1111НН 11 [UNK]1 [UNK]Н||Ш111 [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]111Н [UNK]И AJUTORUL DAT DE D.RAA. in timpul cirna 30 Ianuarie s‘ Până la 2 Februarie a. c] au sosit în țară, în U. R. S. S„ 3220 tone bumbac brut, Ю.Э00 kgr. cauciuc, 4 vagoane pftuguri, 70 autocamioane, 535.900 kgr. oțel rotund, 79 200 kgr. fier semifabricat și 1350 kgr. fCro. crom. Alte materiale in curs de trimitere au fost anunțate. O NOUĂ ȘCOALĂ DE TRACTORIȘTI Pe lânga celelalte școli de tractoriști ce există în țară. In comuna Bud*ști. Cioplea, la ferma REAZIM, a fost înființată o nouă școală de hactoriști l*a aceste cursuri, care ver tine ?n ade, vor premia mecanic* speecialiști dela fabrica I A. R., tractoare din Brașov. . . Știri cooperatiste Pentru a veni în ajutorul țărănimii, Institutul Național al Cooperației a hotârât să organizeze pe lângă unitățile operatiste din centrale cele mai mari ți mai ales în centrele cu târguri săptămânale, depozite cu cherestea și cu tot felul de materiale pentru construcie. ж Din îndemnul tineretului sătesc din сот. Telejna, jud. Vaslui s'a putut ororganiză cooperativa satului, care laice pue să lâncezească. S'a mărit numărul membrilor, s'a mărit și capitalul social, putânduse astfel porni la drum nou cu roade multe. Sufletul acestei mișcări a fost tânărul Benches I. Constantin, pe care sat 4ul drept recunoștință, l-a ales președintele cooperativei Iată cum știu sătenii să răsplătească pe cei ce le vin în ajutor. * O altă măsură folositoare țărănimii este și hotărârea pe care a luat-o C. A. M-ul pentru a aproviziona, populația rurală, cu chibrituri prin unitățile cooperative, care până de curând nu aveau acest drept ★ Dela începutul car.Paniei de colectare a porumbului, INCOOP-ul a plătit kiwilh' care am Pi'ed't roieli. 6 miî*arde lei, noi s- a tr’mit mărfuri in valoare de 4 robi de ?00 milioane lei stat 4za+î. ■k In comiuna Dumești, județul Iiași, țărănimea S'a întovărășit arca în iift •o cooperativă de produzia a laPtelui. Prin această cooperativă ei au isbuctit să scape de rula speedanților, care în trecut ii tefmiau ca în со di’u, luânduse laPțeiene aproape nimice pentru prelucrarea laptelui, ei au împărat două w • • ah’tarat cărora fac unt, smântână și brânză. Iacă o frimoasă pildă de muncă de urmat.