Albina, ianuarie-iunie 1949 (Anul 52, nr. 53-77)
1949-01-09 / nr. 53
Сà г ți V V VERESRÏEV: >’1 [UNK] TREACĂT” Numărul 11 al colecției „Literatura pentru toți” tipărită de ,Cartea Rusă" publică sub titlul ,In Keraelt" — împrumu at primei schițe din micul volum, — trei bucăți scurte de V. V. Verevaiev. Scriitorul acesta a arătat cu exemple și explicații de nesdruncinat, in cele mai muie din operele sale, criza ideologică a intelecualității (oamenilor învățați) rusa din anii 1890-1900. Schița „In treacă“ face parte tocmai din această categorie de scrieri. Celelalte două schițe de volum — „Steaua“ și „Concursul“ — se ocupă de cele mai grele probleme ale vieții sociale și ale artei Frumusețea aertor pagii rară. iar talorul lor lumnos, este in «relaș timp, penru suflet și pentru minte. MALARIA întreaga problemă a malariei este arătată pe înțelesul lu ито [UNK]а în volumul „Malaria“, apărut în ,Biblioteca de buzunar“ a Editura de L a:. In carte sa ins să, în special, asupra ia'urei profilactice, (posibilităților de tămăduire), dându-se o deosebită importanță mijloaclor praece, ușor de realizat în lupta conta acestui flagel. Duminecă 9 1 [UNK]«маа*«е 1949 In Țara Sovietelor sbn colhozul „Maxim Gorki“ din regiunea Kalinin s’au construit pentru colhoznici case spațioase, cu lumină electrică ; apa în care nimeni nu se poate afunda 5000 săli de conferințe noi în satele R. S. F. S. Rusă Cinci mii săli de conferințe vor fucționa în iarna aceasta în satele Republicii S. F. S. Rusă și peste neсm a cărui apa nimeni nu se poate afunda, deci, nici înneca, a fost găst înocul stepe (deșert) învecinat cu orășelul Sostuk din regiunea Cika- 22 000 cluburi, peste 30.000 lovsk. Lacul s-a făcut acum 40 case de lectură sătești, cu săli ani, pe locul unor zăcăminte de conferințe pe lângă fiecare sare, din apele revărsate în club,_ Conferințele vor fi ținute —».1 . “» ••>■**“ 1906 a răului Reseaukt. Apa e . . Revista Societății Scriito- cumplit de sărată, așa că e Profesori ■ agronomi șî sporilor din R-P.R., cu următorul omu' nu poate face baie în cialiști în mecanizarea econosumarea, fiindcă nu se poate afunda, miei agrico e. N. Moraru: Infăpturi și perspective; Radu Boureau: Sub stema: Republici: Cam I Pe А а [UNK]а [UNK]в*: VUIA ROMANEASCA trescu: Fragment; Eugen Jebe \/ M /Ж Й t #» « leanu: Minerii din Franța; G. A К ШЯ /£* Ш //Ill // /А Căinescu: Calina damnatul. ":XTM:TZT: Dr*ç £ ï. „ AUREL MUNTEANU, Corbii Mari, jud. Vlasca. - Balta- Verona Porumbacu- Mahmudia-Julcea. — Pieseta N’ai ieșit din circulara de Cântec de Crac un; Al. Pușkin: dumitale este o exagerare a prefectură, încearcă să ne Evghenii Oneglii (fragment), ceeace sunt șantierele. Deși trimeți știri din sat și cu Eusebi Camilar, Negura III. gurcă, acestea înseamnă legeri de poezii populare, mai Cezar Petrescu: Mâinile care și ceva, dar nu atât de mult, ales din cele făcute astăzi de aduc aminte. III. Al. Grecu: Ceea ce e mai nerealist în +;n.r; ч; tinere Prem..zile Revonței de la 1848. piesă, este că are tonul dis-тп [UNK]тт [UNK] пттв т [UNK]д т [UNK] ORIENTĂRI- M "Ion Constanci ■ , . IOSIF BUREA. — Boen-Л11.1У1ПП. .vi.ion cип [UNK]а cursiv, Sunt cuvinte mari Și , , , , , , ,„ . Un eseu: Despre opera Ia V. I. fraze umfrate mea au intrat deodată m banei ..Materaism și empiric "a ‘ mormânt, așa cum scrii d-ta. CTTicism.“ TUDOR N. VIȘAN, notar, Moșierimea a fost înlăturată ft.I ’К’Ш НААИ» Prin lupta ce s‘a dus de clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, ajutate fiind de marile biruinți ale Uniunii Sovietice. NICOLAE AL. LUPOHIAN, Asău-Bacău. — Trimite scurte informații cu privire la activitatea muncitorilor din Asău. I. A. OLTENESCU. — A trecut vremea când poeții suspinau „pe virginătatea nopților“. Prea vezi nopțile „grațioase și divine“ și prea mult temei, bineînțeles în rău, în a copia din poezia lui Eminescu. 15 Ianuarie 1949 1 IANUARIE 182": S-a născut marele poet maghiar Alexandru Petöfi 5 IANUARIE 1919: Răscoala grupului .,Spartakus“ la Berlin, condus de Karl Liebknecht, Roza Luxemburg și Klara Zetkin. " IANUARIE 1908: întrunirea la București a celei de a treia conferință a mișcării muncitorești refăcute. 8 IANUARIE 1642: A murit astronomul italian Galileo Galilei, condamnat de Tribunalul bisericii catolice (Inchiziția) pentru că, asemenea savantului polonez Copernik, a susținut că pământul se învârtește în jurul soarelui. 10 IANUARIE 188»: S’a născut marele scriitor sovietic Alexei Tolstoi, care și-a pus întreg talentul scriitoricesc în slujba tânărului stat socialist sovietic. Principalele sale opere literare sunt romanele „Petru cel Mare“și „Calvarul“. 15 IANUARIE 1850: S’a născut poetul român Mihail Eminescu-Redacția revistei ALBINA midium p.jfe, pe această cale, tuturor acelora cari s-au adresat urări cu ocazia Anului Nou MIHALACHE I. CONSTANTIN, elev. com. Teiu Vale-Argeș. — Cercetând paginile revistei „ALBINA“ îmi exprim părerea că ea constitue un mijloc eficace pentru răspândirea cunoștințelor și ideilor izvorănd din toate domeniile vieții : politic, social, economic, etc. Cu toate că ea este consacrată mai mult sătenlor noștri, este tot atât de folostoare și pentru întregul tineret, mai ales pentru ridicarea nivelului ideologic pe care orice cetățean de azi și de mâine trebue să-l cadă, spre a fi conștient de rodul pe care îl are în Statul nou. Statul poporului, Republica Populară Română“. Mai ales la sate, unde întunericul și neștiința și-au găsit locul până ieri, din cauza dominației claselor burghezo-moșierești, cale căror interese nu aveau nimic comun cu cele ale masselor muncitorești de care dispuneau or când, ca de o unealtă — această reistă — joacă un rol extrem de important în culturalizarea masselor largi populare care au suferit în trecut. Oricine poate constata a ..ALBII A stăzi, că „Partidul Muncitoresc Român“, prin victoria sa asupra exploatatorilor, condus fiind de teoria „marxist-leninistă“ — pe lângă celelalte acte revoluționare (reforma monetară, naționalizarea ) înfăptuite, — a asigurat și libertatea cuvântului, a liberei exprimări de gânduri și țărănimii muncitoare. Astfel, pagina revistei „ALBINA“ , „Delta lume adunate“, ne scoate în relief bogăția folklorului popular și spiritul creator al poporului, care în trecut a fost ținut în cătușe. Și vește acum în ceea ce priconținutul revistei „ALBINA“, cred că ar pune ca în cupr nsul ei să figureze și un colț , „Albina pe stadion“, în rândurile căruia să se înfățișeze evenimentele sportive — mai însemnate. — din utima săptămână și, eventual, art cote pentru propagarea sportului la sate. Sportul fiind un mijloc de sudură între toate categoriile de tineret, atât între cele de la orașe cât și cele de la sate„ — un colț consacrat sportului. — cred că va fi bine primit de toți cititorii „ALBINEI“. Un ghem de lână, și costumaș rame mic, o jachetă veche, vă poțisigura lâna trebuincoasa acestei căciulițe, foarte practică și care îmbracă drăguț fetele ca și băeții. Trio-taje GRIJA MAMELOR Căciuliță-fular Mr. I 150 gr. lână (100 gr. lână nasturi. 1) Se pun 85 ochiuri pe 2 elastic 1 pe față și unul pe ceasta lungime se fac 3 butoni și la 4 ochiuri dala margine, mul și se poate face mai lung. 2) Pe partea cu butonieretea care vin nasturii 5 ochiuri 3) La 70 ochiuri rămase se ochiurile obținute lucrăm 8— tic până la frunte (după fața 4) La frunte se mai adapgite egal pe 4 andrele. Lucrăm cm. bob de orez (unul pe față, fiecare rând, ce-i pe față sa poate face numai de față, ca scade un ochi la începutul fie 2 ochiuri pe andrea, se trag ochhiuri, întărindu-se bine. La copiii mai mici li se pe lucrat din aceeaș lână. Ut» fular-capișon Mr. 2 150 gr. lână. 2 cârlige Nr. 2<41) Se pun 50 ochiuri și se lucrează o lungime de 1 mr 1.10 cm. punctul rips, adică numai pe față și la dus și la întors (scadeți toate ochiurile odată)2) Se calcă, se pune exact la două și se coase din mijloc 15 cm. întoarceți pe față, având grijă să scoateți bine unghiul și iată capișonul fettei voastre. Se poate face și de dungi din mai multe resturi de lână, după priceperea Și gustul fiecare a angora), 5 andrele Nr. 5 și 3 andrele, se lucrează punctat des o bucată de 15 cm. In aere la distanțe egale între ele Această parte constitue fuJadupă dorință și lâna ce aveți, se scad 10 ochuri, iar pe par(sub bărbie)înmulțesc 12 ,din 8 în 6). Cu 10—12 cm acelaș punct erascopilului, gă 16 ochiuri, care vin în apă(- 3 cm. acelaș punct, apoi 4 unul pe dos și schimbăm la cern pe dos și invers). Se mai la ciorap. După aceasta s a cărui rând- Când ați ajuns 1» cu un croșet pe dos toate 8 are coase un ciucure fnwneft