Albina, ianuarie-iunie 1949 (Anul 52, nr. 53-77)

1949-01-09 / nr. 53

С­à г ți V V VERESRÏEV: >’1 [UNK] TREACĂT” Numărul 11 al colecției „Lite­ratura pentru toți” tipărită de ,Cartea Rusă" publică sub titlul ,In K­eraelt" — împrum­u­ at pri­mei schițe din micul volum, — trei bucăți scurte de V. V. Ve­­revaiev. Scriitorul acesta a arătat cu exemple și explicații de nesdrun­­cinat, in cele mai mui­e din o­­perele sale, criza ideologică a intelec­ualității (oamenilor învă­țați) rusa din anii 1890-1900. Schi­ța „In treacă­“ face parte tocmai din a­ceas­t­ă categorie de scrieri. Celelalte două schițe d­e volum — „Steaua“ și „Concursul“ — se ocupă de cele mai grele proble­me ale vieții sociale și ale artei Frumusețea ae­rtor pag­ii rară. iar talorul lor lum­nos, este in «relaș timp, penru suflet și pentru minte. MALARIA întreaga problemă a malariei este arătată pe înțelesul lu ито [UNK]а în volumul­ „Malaria“, apărut în ,­Biblioteca de buzunar“ a Edi­tura de L a:. In carte sa ins­ s­ă, în special, asupra ia'urei profi­lactice, (posibilităților de tămă­duire), dându-se o deosebită im­portanță mijloaclor praece, ușor de realizat în lupta con­ta acestui flagel. Duminecă 9 1 [UNK]«маа*«е 1949 In Țara Sovietelor sbn­ colhozul „Maxim Gorki“ din regiunea Kalinin s’au­ construit pentru colhoznici case spațioase, cu lumină electrică ; apa în care nimeni nu se poate afunda 5000 săli de confe­rințe noi în satele R. S. F. S. Rusă C­inci mii săli de conferin­țe vor fucționa în iarna aceasta în satele Repu­­blicii S. F. S. Rusă și peste n­eс­m a cărui apa ni­meni nu se poate afun­da, deci, nici înneca, a fost găs­t în­­­­­ocul stepe (deșert) învecinat cu orășelul So­stu­k din regiunea Cika- 22­ 000 cluburi, peste 30.000 lovsk. Lacul s-a făcut acum 40 case de lectură sătești, cu săli ani, pe locul unor zăcăminte de conferințe pe lângă fiecare sare, din apele revărsate în club,_ Conferințele vor fi ținute —».1 . “» ••>■**“ 1906 a răului Reseaukt. Apa e . . Revis­t­a Societății Scriito- cumplit de sărată, așa că e Profesori ■ agronomi șî spo­rilor di­n R-P.R., cu următorul omu' nu poate face baie în cialiști în mecanizarea econo­sumar­­ea, fiindcă nu se poate afunda, miei agrico e. N. Moraru: Infăptu­ri și per­spective; Radu Boureau: Sub stema: Republic­i: Cam I Pe­ А а [UNK]а [UNK]в*: VUIA ROMANEASCA trescu: Fragment; Eugen Je­be­ \/ M /Ж­ Й t #» « leanu: Minerii din Franța; G. A К ШЯ /£*­ Ш //Ill // /А­­ Că­inescu: Calina damnatul. ":XTM­:TZT: Dr*ç £ ï. „ AUREL MUNTEANU, Corbii Mari, jud. Vlasca. - Balta- Verona Porumbacu- Mahmudia-J­ulcea. — Pieseta N’ai ieșit din circulara de Cântec de Crac un; Al. Pușkin: dumitale este o exagerare a prefectură, încearcă să ne Evghenii Onegli­i (fragment), ceeace sunt șantierele. Deși­ trimeți știri din sat și cu­ Euseb­i Camilar, Negura III. gur­că, acestea înseamnă legeri de poezii populare, mai Cezar Petrescu: Mâinile care­ și ceva, dar nu atât de mult, ales din cele făcute astăzi de aduc aminte. III. Al. Grecu: Ceea ce e mai nerealist în +;n.r; ч; tinere Prem..zile Revo­nț­ei de la 1848. piesă, este că are tonul dis-­тп [UNK]тт [UNK] пттв т [UNK]д т [UNK] ORIENTĂRI- M "Ion Constan­­ci ■ , . IOSIF BUREA. — Boen-Л11.1У1ПП. .vi.ion c­ип [UNK]а cursiv, Sunt cuvinte mari Și , , , , , , ,„ . Un eseu: Despre opera Ia V. I. fraze um­frate mea au intrat deodată m banei ..Mater­ai­sm și empiric­ "­a ‘ mormânt, așa cum scrii d-ta. CTT­­icism.“ TUDOR N. VIȘAN, notar, Moșierimea a fost înlăturată ft.I ’К’Ш­ НАА­И» Prin lupta ce s‘a dus de clasa muncitoare și țărăni­mea muncitoare, ajutate fi­ind de marile biruinți ale Uniunii Sovietice. NICOLAE AL. LUPO­­­HIAN, Asău-Bacău. — Tri­mite scurte informații cu privire la activitatea munci­torilor din Asău. I. A. OLTENESCU. — A trecut vremea când poeții suspinau „pe virginătatea nopților“. Prea vezi nopțile „grațioase și divine“ și prea mult te­mei, bineînțeles în rău, în a copia din poezia lui Eminescu. 1­5 Ianuarie 1949 1 IANUARIE 182": S-a născut marele poet ma­ghiar Alexandru Petöfi 5 IANUARIE 1919: Răscoala grupului .,Sparta­kus“ la Berlin, condus de Karl Liebknecht, Roza Luxemburg și Klara Zetkin. " IANUARIE 1908: întrunirea la București a ce­lei de a treia conferință a miș­cării muncitorești refăcute. 8 IANUARIE 1642: A murit astronomul italian Galileo Galilei,­­ condamnat de Tribunalul bisericii catolice (Inchiziția) pentru că, asemenea savantului polonez Copernik, a susținut că pământul se în­vârtește în jurul soarelui. 10 IANUARIE 188»: S’a născut marele scriitor so­vietic Alexei Tolstoi, care și-a pus întreg talentul scriitoricesc în slujba tânărului stat socia­list sovietic. Principalele sale opere literare sunt romanele „Petru cel Mare“și „Calvarul“. 15 IANUARIE 1850: S’a născut poetul român Mi­­hail Eminescu-Redacția revistei ALBINA m­idium p.jfe, pe această cale, tuturor acelora cari s-au adresat urări cu ocazia Anului Nou MIHALACHE I. CON­STANTIN, elev. com. Teiu Vale-Argeș. — Cercetând paginile revistei „ALBINA“ îmi exprim părerea că ea constitue un mijloc eficace pentru răspândi­rea cuno­ștințelor și ideilor izvorănd din toate domeniile vieții : politic, social, economic, etc. Cu toate că ea este consa­crată mai mult săten­lor noștri, este tot atât de fo­­los­toare și pentru întregul tineret, mai ales pentru ridicarea nivelului ideo­logic pe care orice ce­tățean de azi și de mâine trebue să-l ca­dă, spre a fi conștient de rodul pe care îl are în Statul nou. Statul poporului,­­ Republica Popu­lară Română“. Mai ales la sate, unde întunericul și neștiința și-au­­ găsit locul până ieri, din cauza dominației clase­lor burghezo-moșierești, cale căror interese nu aveau nimic comun cu cele ale masselor muncitorești de care dispuneau or când, ca de o unealtă — această re­­i­stă — joacă un rol ex­trem de important în cul­turalizarea masselor largi populare care au suferit în trecut. Oricine poate constata a­ ..ALBII A­ stăzi, că „Partidul Munci­toresc Român“, prin victo­ria sa asupra exploatatori­lor, condus fiind­ de teoria „marxist-leninistă“ — pe lângă celelalte acte revolu­ționare (reforma monetară, naționalizarea ) înfăptuite, — a asigurat și libertatea cuvântului, a liberei expri­mări de gânduri și țărănimii muncitoare. Astfel, pag­ina revistei „ALBINA“ , „Delta lume adunate“, ne scoate în relief bogăția folklorului popular și spiritul creator al popo­rului, care în trecut a fost ținut în cătușe. Și vește acum în ceea ce pri­conținutul revistei „ALBINA“, cred că ar p­u­ne ca în cupr nsul ei să f­igureze și un colț , „Albina pe stadion“, în rândurile căruia să se înfățișeze eve­nimentele sportive­ — mai însemnate. — di­n uti­ma săptămână și, eventual, ar­­t cote pentru propagarea sportului la sate. Sportul fiind un mijloc de sudură între toate cate­goriile de tineret, atât între cele de la orașe cât și cele de la sate„ — un colț consa­crat sportului. — cre­d că va fi bi­ne primit de toți cititorii „ALBINEI“. Un ghem de lână, și costu­­m­aș rame mic, o jachetă veche, vă poți­sigura lâna trebuinc­oasa a­­cestei căciulițe, foa­rte practică și care îmbracă drăguț fetele ca și băeții. Trio-taje GRIJA MAMELOR Căciuliță-fular Mr. I 150 gr. lână (100 gr. lână nasturi. 1) Se pun 85 ochiuri pe 2 elastic 1 pe față și unul pe ceasta lungime se fac 3 but­on­­i și la 4 ochiuri dala margine, mul și se poate face mai lung. 2) Pe partea cu butoniere­tea care vin nasturii 5 ochiuri 3) La 70 ochiuri rămase se ochiurile obținute lucrăm 8— tic până la frunte (după fața 4) La frunte se mai adap­gite egal pe 4 andrele. Lucrăm cm. bob de orez (unul pe față, fiecare rând, ce-i pe față sa poate face numai de față, ca scade un ochi la începutul fie 2 ochi­uri pe andrea, se trag ochhiuri, întărindu-se bine. La copiii mai mici li se pe lucrat din aceeaș lână. Ut» fular-capișon Mr. 2 150 gr. lână. 2 cârlige Nr. 2­<4­1) Se pun 50 ochiuri și se lucrează o lungime de 1 mr 1.10 cm. punctul rips, adică nu­mai pe față și la dus și la în­tors (scadeți toate ochiurile od­ată)­2) Se calcă, se pune exact la două și se coase din mij­loc 15 cm. întoarceți pe față, având grijă să scoateți bine unghiul și iată capișonul fett­ei voastre. Se poate face și d­e dungi din mai multe resturi de lână, du­pă priceperea Și gustul fiecare a­ angora), 5 andrele Nr. 5 și 3 andrele, se lucrează punctat des o bucată de 15 cm. In a­­ere la distanțe egale între ele Această parte constitue fuJa­­după dorință și lâna ce aveți, se scad 10 och­uri, iar pe par­­(sub bărbie)­înmulțesc 12 ,din 8 în 6). Cu 10­—12 cm­ acelaș punct eras­­copilului­,­ gă 16 ochiuri, care vin în apă(- 3 cm. acelaș punct, apoi 4 unul pe dos și schimbăm la cern pe dos și invers). Se mai la ciorap. După aceasta s a cărui rând- Când ați ajuns 1» cu un croșet pe dos toate 8 are coase un ciucure fnwneft

Next