Almanah Scînteia, 1987
FAPTUL DIVERS Alain Delon Spartacus... Ion, Maria, Gheorghe, Ileana, Petre, Ana, Radu, Vasile, Ioana... Nume de copii, de tineri, de vârstnici. Din vremuri imemoriale s-a statornicit la noi bunul obicei de a pune copiilor la naștere nume pe care le poartă și părinții lor, pe care le-au purtat moșii și strămoșii lor. Nume frumoase, nume românești. Un voluminos dicționar onomastic atestă bogăția și varietatea numelor pe care le purtăm. Și totuși, se mai găsesc unii părinți care pun copiilor nume năstrușnice, luate de aiurea. Răsfoind registrele stării civile de la primăriile din două orașe, am avut neplăcuta surpriză să dăm peste nume cu rezonanță distonantă in onomastica românească. Alături de nume de familie ca Ionescu, Popescu, Stoian, Ene, Stan etc. stă scris Ulisse, Boby, Pamela, Desdemona, Giani, Arabela, Europa, Asia, Africa, Omar Sivori, Colombo, Mannix, Sfinx, Paloma Blanca... Și lista ar putea continua, nu înainte de a mai aminti unul care pune capac la toate : Alain Delon Spartacus. Poate aceștia, cind vor deveni și ei părinți, vor reflecta asupra numelui propriilor copii. Lăcusta de... 138 de ani! Una din piesele de cea mai mare atracție și curiozitate, datorită faptului că este unică in țară și poate chiar in lume, ale secției de științele naturii de la Muzeul din Sighetu Marmației este o... lăcustă. O lăcustă ca toate lăcustele, care a împlinit venerabila virstă de 138 de anipide (grăsimi) și cu proteine, alcătuind complecși macromoleculari sau lipoproteine. Din cele patru categorii de asemenea molecule mixte, lipoproteinele de înaltă densitate sau alfa-lipoproteinele sunt cele care transportă mare parte din colesterol prin singe. Abia în 1975, doi medici britanici au constatat la un mare număr de pacienți că atunci cînd au proporția de colesterol mărită, cea de LHD este scăzută și viceversa. De aici și concluzia că LHD-ul determină scăderea proporției de colesterol, facilitînd eliminarea sa de către organism. In continuare, o serie de anchete desfășurate în diferite țări ale lumii au stabilit că riscul unei maladii coronariene crește de îndată ce scade concentrația de LHD — și aceasta independent de ceilalți factori susceptibili să predispună la ateroscleroză. Mai mult, s-a putut determina și că proporția medie de alfa-lipoproteine este de 45 mg la decilitrul de singe, la bărbați, și de 55 mg, la femei (despre care se știe că sunt mai puțin expuse maladiilor coronariene). O scădere cu 5 mg a acestei proporții corespunde cu o creștere de circa 25 la sută a riscului de infarct. Așadar, pentru evaluarea riscului de maladie coronariană nu este suficient să se măsoare proporția de colesterol din singe; trebuie, totodată, să se măsoare și proporția de LHD, deoarece dintre doi pacienți având același indice de colesterol, cel care prezintă și un indice ridicat de LHD este mai bine protejat. In plus, s-a constatat că persoanele genetic dotate cu o proporție ridicată de LHD prezintă o longevitate cu 5—10 ani peste medie. Tot din statistici a rezultat că în determinarea mai exactă a riscului de maladie coronariană este mai concludentă proporția de alfa-lipoproteine decit cea de colesterol, concluzie valabilă mai ales în cazul persoanelor avînd peste 50 de ani. Majoritatea cercetătorilor concordă în aprecierea că ar fi salutată sporirea proporției de alfa-lipoproteine la persoanele amenințate de infarct, la fel cum este oportună și scăderea proporției de colesterol. Din păcate, nu se știe cum poate fi provocată o creștere a proporției de asemenea molecule, în afară de mijloacele de mult cunoscute și recunoscute pentru efectul lor de prevenire a maladiilor coronariene. Este vorba de renunțarea la fumat, de practicarea unor sporturi și de eliminarea excesului ponderal. Cercetările științifice au relevat că la sportivi proporția de alfa-lipoproteine este cu 20 mg superioară celei prezente la persoanele relativ sedentare. Desigur că sportivii beneficiază, în general, și de alte „atuuri“ în fața bolii coronariene, ei, în general, nu fumează și sunt mai supli — pe lingă faptul că, în general, infarcturile sunt mai rare la vîrste tinere. Oricum, statisticile sunt unanime în a atribui alfa-lipoproteinelor un efect de „scut“ împotriva bolii coronariene. Cum se efectuează respectiva protecție? In acest sens, biologii și biochimiștii n-au reușit să depășească stadiul ipotezelor. Se pare însă că, în anii mari, beta-lipoproteinele transportă prin singe către țesuturi grosul colesterolului. Atunci cînd colesterolul este în exces, el se depune pe pereții arterelor, provocând ateroscleroza. In schimb, alfa-lipoproteinele (LHD) transportă colesterolul din țesuturi