Almanahul Sportul, 1971

Cine n-a forfecat într-o pauză de meci întîmplările lui Dobay, «cel care omora portarii dintr-un șut» ? Cine n-a acreditat o opinie personală în legătură cu faimosul revolver ce aștepta să pună punct unicului gol, fatal, primit de Zamora ? Istoria scrupuloasă însă ca orice ști­ință, n-a neglijat să menționeze că Dobay nici măcar n-a accidentat vreun portar, deși le-a făcut multe zile negre obligîndu-i să scotocească plasa por­ților, sau că Zamora a încasat de-a lun­gul carierei, porții destul de substan­țiale de goluri, deși a cîștigat, singur, nenumărate meciuri... Legenda are patina romantismului, pe cînd istoria, pe cea a autenticului. Astfel se explică preferințele celor 80 de condeieri sportivi, din 35 de țări, ex­primate într-o anchetă internațională a revistei londoneze «World Sports» și care au ales în «echipa visată» a ulti­melor două decenii, mai puțini eroi de legendă și mai mulți jucători care au plasat fotbalul pe coordonatele calcu­late ale performanței sportive. Iată, însă, cum arată «World XI» al ultimilor 20 de ani (în așezarea clasic­­englezească: 1 —2—3—5): 1. Lev Iașin — portar (69 voturi) 2. Djalma Santos — fundaș dreapta (57) 3. Giacinto Facchetti — fundaș stînga (38) 4. Iozsef Bozsik— half dreapta 5. Billy Wright — half centru (38) 6. Franz Beckenbauer — half stînga (44) 7. Stanley Matthews — extre­mă dreaptă (40) 8. Pete — inter dreapta (76) 9. Alfredo Di Stefano — cen­tru atacant (68) 10. Ferenc Puskas — inter stînga (44) 11. Bobby Charlton — extremă stingă (37) Au fost aleși, deci, jucători intrați în legendă, ca decanul longevității fotba­listice, Sir Stanley Matthews, asul pri­zei la balon, «bătrînul leu» moscovit, Iașin, Billy Wright, primul recordman cu peste 100 de meciuri în echipă na­țională,și Alfredo Di Stefano, prototipul jucătorului universal. Trăsătura de u­­nire între aceste ilustre figuri ale socce­rului mondial și ceilalți componenți ai acestui 11 ideal, în primul rînd jucă­tori de mare performanță, o face Pele, a cărui virtuozitate l-a plasat din ado­lescență în galeria cu tablouri celebre dar care, totodată, a contribuit din plin și la cele două performanțe supreme ale Braziliei­ în campionatul mondial. De ce putem subscrie la opinia revistei gazdă,«World Sports», că această echipă, rezultantă a opiniei unor oameni de in­dubitabilă profesionalitate, este ideală? in primul rînd, pentru că cei 11 compo­nenți, aleși după clasica formulă a W.M.­­ului, s-ar fi putut exprima foarte bine și în condițiile unor așezări moderne: 4-2-4 sau 4-3-3. «Dream team» («echipa visată») are, deci, un mare coeficient de adaptabilitate și maleabilitate. Ceea ce este, intr-adevăr, ideal pentru o echipă in general și, mai ales, pentru o selecționată. Astfel goal-keeper-ului Lev Iașin i se re­cunoaște, unanim, marea rază de acțiune in cadrul propriului careu el intervenind uneori ca un adevărat apărător. Cei doi fundași laterali, Djalma Santos și Giacinto Facchetti, fac parte din cate­gorii opuse, ultimul avind un stil ofensiv. La sărbătorirea sa, în 1965, sir Matthews a fost purtat pe umeri de Lev Iașin și Ferenc Puskas 118

Next