Amfiteatru, 1974 (Anul 9, nr. 5)

1974-05-01 / nr. 5

Anul 1974 trece în istoria pa­triei socialiste ca un timp decisiv pentru ţară, pentru acest înalt şi deplin ev al construcţiei ce poartă în fiecare fibră a sa, în fiecare idee, în fiecare faptă, insemnele viitorului. Cele două mari eveni­mente — a XXX-a Aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român — sînt argumente de conştiinţă pen­tru dăruirea cu care oamenii a­­cestui pămînt împlinesc cuvîntul partidului, profundă şi amplă viziune a ţării de mîine. A trăi acum, aici, înseamnă a munci cu devotament, cu inteli­genţă şi pricepere pentru a da locului tău în frontul construcţiei dimensiunea maximă a angajării. Recent a avut loc Congresul Frontului Unităţii Socialiste, forum larg al unităţii naţiunii noastre în jurul partidului comu­niştilor. Alegînd în funcţia de pre­şedinte al Frontului Unităţii Socialiste pe primul bărbat al ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Con­gresul a dat expresie sentimente­lor de devotament şi dragoste cu care poporul nostru, într-un con­sens unanim, urmează exemplul strălucit al secretarului general al partidului, destin din destinul co­munist al României contemporane, în Cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor Congresului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Vă asigur pe dumneavoastră, întregul popor, că voi face totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului trasat de Congresul al X-lea, a programului ce va fi Timp pentru ţară elaborat de Congresul al XI-lea al partidului, avînd convingerea că aceasta corespunde pe deplin năzuinţelor vitale ale întregului popor, că de realizarea acestor programe depind bunăstarea, feri­cirea, viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste“. Crez şi îndemn pentru noi toţi, deviză de viaţă şi muncă a genera­ţiei tinere, care face din îndepli­nirea ei o coordonată fundamen­tală a tinereţii comuniste. Pentru studenţimea ţării, aflată acum pe băncile amfiteatrelor mereu des­chise spre producţie, spre res­ponsabilitatea viitoarei profesii, timpul prezent are culoarea inten­să a unui bun care aparţine, efec­tiv şi afectiv, ţării, devenirii ei. Cu tot ce sînt, aparţin acestui pămînt a­vers şi simbol in care creştem, putere petrecută în sen­sul unui legămînt suprem. Munca noastră, creaţia noastră, tot ce se naşte din această voinţă şi ştiinţă a cunoaşterii, supunem patriei, drept răspuns la lumina în care ne este dat să fim. Iată de ce, iată pentru ce, revis­ta „Amfiteatru“, care există ca rezonator al creaţiei studenţeşti în diversele domenii ale artei şi cul­turii, are datoria să cuprindă în paginile ei toate valorile care exprimă, profund şi matur, acest legămînt. Timp pentru ţară — permanenţă a unui ideal in care sintem­, în care credem. NICOLAE DAN FRUNTELATA Comentar, Primele, An­tologia „Amfiteatru", Opinia literară şi artistică, Diorama, Dialectica ideilor, Liceu, „Amfi­teatrul artelor", Convorbiri colegiale, IN ACEST NUMĂR ÎN ACEST NUMĂR­­ Eugen Barbu, M. N. Rusu, Doru Mieh­escu, Simelia Bran, Gabriel Stanescu, Paul Balahur, Teodor Răpan, Mihai Tatulici, Eugen Mihăescu, Alexandru Vlad, Iolanda Sokner, Gabriela Bogza, Vivi Anghel, Viorel Tismăneanu, Radu Sol­­can, Dinu Flămând, Constanţa Buzea, Tudor Octavian, Ana Blandiana, Ro­mul Munteanu, Nicolae Pre­ipceanu y7U&i Evenimend Proletari din toate țerile, unifi-va­t Anul IV, mai 1974 5 (101) REVISTĂ LITERARA ȘI ARTISTICĂ EDITATĂ DE UNIUNEA ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA Apare lunar 12 pagini 1 leu DUNĂREA Trece­ o măicuţă bătrînă, cu brîul de lină, învăluită în abur de stea. Trece Dunărea mea, căutînd. Rînd pe rînd, răsfoieşte cîmpiile, rîurile. Pădurea şi grîurile. Nemărginirea de cer. Zilele, nopţile — pier. Se ridică alte şi alte. Scunde, înalte — fiecărui tărim după chip. Măicuţa prefiră nisip printre degete de ră­coare. Prefiră lună şi soare. Şi parcă-l găseşte : cîntul lui — bogăţie de peşte, ochii lui — corăbii plecate; inima — timp fluid, de cetate. Iar firele de nisip ni se-adaugă la chip, ne îmbra­­că-n iubire solară şi ne trec înspre chipul de ţară pe care-l tot mîngîie şi-l îngînă Măicuţa-cu-brîul-de-lînă. George Florin Cozma

Next