Amicul Tinerimii, 1935-1936 (Anul 8, nr. 1-10)
1935-11-01 / nr. 1
3 AMICUL TINERIMEN Tului nostru, dragostea pentru muncă, știința și iubirea de patrie și moralitate. Acestea însă, nu se pot realiza decât dacă tinerimea va fi dusă pe un drum potrivit și să fie îndrumată spre a citi cărți bune. Oricare din noi știe din experiență, ce influență nespus de mare, are citirea de cărți bune și de bucăți, alese asupra spiritului tineretului. Avem atâtea exemple din citirea cărților rele, ce au apărut cu duiumul, cât tineret a apucat pe căi greșite. * Trebue însă, ca și părinții să dea mână de ajutor îndrumătorilor, ce și-au făcut un ideal din educația copiilor. De aceea, e neapărată nevoe să înțeleagă toți că, cei ce muncesc pentru a scoate această revistă, n’o fac din interes, ci numai din datoria de a da lumei, cetățeni conștienți și cari să-și iubească patria, mai presus ca orice. Ridicarea culturală a unui popor se datorește numai educației alese dată de părinți și de școală ; o lectură bună, aleasă și potrivită cu mintea tinerilor este mijlocul cel mai bun și mai sigur de a îndrepta sufletul lor spre drumuri bune și ținte nobile. Marele învățat Herder a zis: «adeseaori, o carte a format sau a stricat pe un om pentru întreaga lui viață». Eu urez inițiatorilor acestei fapte frumoase, spor la muncă și viață lungă revistei Roma—Tg.Jiu Veche colaboratoare a revistei Și plantele au ochi, nu numai animalele. Afirmația aceasta este susținută de botaniștii care au microfotografiat părți din epiderma limbului foilor vegetale. Cu rândurile de față, îmi exprim speranța, că în paginile acestei reviste, vor încăpea încă multe gânduri de îndrumare, în legătură cu formarea unui gust literar și deprinderea observațiilor critice, pe care trebue să le capete sau să le desăvârșească tineretul nostru. Atunci când o carte este interzisă pentru școlari, și numai atât, eu socotesc că rezultatul nu se poate obține,așa cum a fost gândit. Motiv capital : curiozitatea elevilor e mai mare ca oricând și ispita ce naște din sângele lor clocotitor, asigură o ascunsă dar certă adulmecare a volumului interzis, prin cumpărare. O carte rea sau inutilă trebue dovedită motivat ca atare și rezultatul devine prea fructuos, când ai reușit să câștigi prin convingere, procesul. Școlarul e tânăr și maleabil, dar convingerea rațională îl face docil și înțelegător. In scopul convingerii pentru o folositoare lectură ne putem servi cu succes, în afară de dovedirea inutilității sau non-valorei cărții, de compararea cărții reprobabile cu una superioară, sau alegând și înfățișând tinerilor cărțile recomandabile, ambiționândui la aceasta, pentru că o carte bună, întotdeauna, înflăcărează și înobilează sufletul. Numai că ne mai trebue un lucru de făcut, care ne-ar putea aduce un câștig considerabil pentru succesul cărții bune. Odată ce tânărul a citit o carte bună, faptul acesta nu trebue oprit aci. E prea important și incontestabil, în sfârșit, că o operă de valoare își mărește vraja artei sale, când reușești s’o judeci mai mult, după ce ți-ai însușit conținutul ei. Or, unui tânăr căruia perspectivele vieții abia i se profilează, îi este necesar completarea procesului de cunoaștere a unei opere valabile. In sufletul lui trebue să se altoiască încredințarea că rezultatul acestui supliment de cunoaștere, de preferat al repetării lecturii, este nemăsurat pentru formarea unui gust literar. Dealtfel, chiar pentru marii critici de artă, o singură lectură, audiție sau observare, nu le este adesea, suficientă pentru întărirea părerilor lor critice, prin care o operă se clasează, cântărindu-i se în mod obiectiv, valoarea. Valoarea unei cărți bune nu se poate aprecia just numai cunoscând rezumatul cărții, fără a te ajuta de o analiză, susținută la rândul ei, de oarecare principii estetice; încercați, spre exemplu, să repetați lectura nuvelii „O făclie de Paște“ de I. L Caragiale și veți vedea, deodată, o bogăție imensă de omenesc și taine sufletești care vă vor apărea, inedite, și care au scăpat la prima lectură. Veți simți înțelegând inefabilul acelei construcții contradictorii pe care se întemeiază ideia centrală: frica lui Leiba Zibal duce la curaj. In concluzie, sunt pentru cartea cea bună, care trebue încurajată și prezentată fără șovăire și sgârcenie de explicații, îmi rezerv plăcerea de a continua considerațiile îndrumătoare, în numerele care vor urma, căci vreau să rămân un bun prieten al tinerilor pe care-i iubesc cu tot elanul meu, al altei tinereți, dar ceva mai coapte. Harry „Amicul Tinerimei“ va publica, începând cu numărul viitor, numele elevilor liceului nostru, care s’au distins printr’o purtare și silință la învățătură, excepționale, pe trimestrul f-iu. Cele mai bune lucrări ale acestor elevi vor fi de asemenea, publicate treptat, în revistă. COLȚUL CĂRȚII CARII BUNE SI CARTI RELE ___________________________________________________ 6 / 3 . .i. .?. . . .v t > I2 15.IP 1578 I