Apărarea Patriei, noiembrie 1952 (Anul 8, nr. 260-284)

1952-11-01 / nr. 260

2 _____________________________APAR­AR­EA PATRIEI__________________ MANIFESTUL Consiliului Central al Frontului Democrației Populare (Urmare din pag. l-a) cămine. Apar mereu noi șantiere. Construim o viața nouă ! Construim socialismul ! România este astăzi mai puternică decât oricând. Niciodată țara noastră nu a avut la graniță prieteni și aliați atât de încercați și de devotați ca Uniunea Sovie­tică și țările de democrație populară. Situația oamenilor muncii din țara noastră se deose­bește ca de la cer la pământ de situația oamenilor mun­cii din țările capitaliste și coloniale, de situația oame­nilor muncii din Iugoslavia înrobită de fasciștii titoiști. Oamenii muncii din aceste țări gem încă sub jugul exploatării. Ei trăiesc în mizerie și sărăcie, pradă foamei, bolilor și șomajului. In Italia, Franța, Anglia, numeroase întreprinderi își închid porțile. In țările ca­pitaliste sunt astăzi aproape 40 milioane de șomeri. Muncitorii, țăranii, intelectualii din țările capitaliste nu au siguranța zilei de mâine, ei nu cunosc fericirea de a trăi și munci liber pentru sine, pentru familia și pentru patria lor. Poporul nostru muncitor, popor constructor al vieții noi, privește cu mândrie mărețele sale cuceriri și este plin de încredere în viitorul său însorit. Suntem oarpeni liberi, simțim bucuria muncii noastre libere în patria noastră liberă. Aceste cuceriri istorice dovedesc justețea politicii Par­tidului Muncitoresc Român care a condus poporul no­stru muncitor din victorie în victorie. Partidul a do­vedit prin fapte că nu cunoaște interese mai înalte de­cât interesele poporului muncitor. Convins că între vor­bele și faptele comuniștilor este o deplină armonie, poporul muncitor își însușește politica partidului, se simte legat trup și suflet de partid, este strâns unit în jurul partidului, în jurul Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cetățeni și cetățeni. In fața noastră se deschid perspectivele mărețe ale planului cincinal și­ planului de electrificare. Crește și se va întări și mai mult puterea economică a patriei noastre. Industria noastră se dezvoltă într’un ritm nemaicu­noscut în istoria țării. Ea va fi în 1955 de 5 ori mai puternică decât în 1948. Producția industriei de con­struire a mașinilor, pe care n’am avut-o niciodată în țară și pe care a creat-o regimul de democrație popu­lară, va fi de 3 ori mai mare decât în 1950. Producția de mașini-unelte va fi de 5 ori mai mare decât în 1950. Producția de cărbune va fi la sfârșitul cinci­nalului de peste 3 ori mai mare decât în 1948, produc­ția de oțel de aproape 4 ori mai mare, producția de fontă de peste 4 ori mai mare, producția­­ de petrol de aproape 3 ori mai mare față de 1948. In anul 1955, producția de energie electrică va fi de peste 3 ori mai mare decât în 1948. In decursul planului cincinal vor căpăta viață noi întreprinderi, care vor valorifica tot mai mult bogățiile țării în folosul poporului. Vor intra în funcțiune noi hidrocentrale și termocentrale. Se va construi Combi­natul siderurgic și metalurgic din Moldova, care va da peste un milion de tone metal, constituind baza indu­strializării acestei părți a țării. Se vor construi mari furnale și cuptoare Martin, iar altele vor fi reconstruite. Se vor construi o fabrică de autocamioane, fabrici de utilaj electrotehnic, un combinat de aluminiu, o nouă cocserie, o fabrică de rulmenți, fabrici noi de ciment, etc. Bogatele resurse naturale ale țării noastre — petrol, cărbune, gaze naturale, sare — formează baza desvol­­tării unei puternice industrii chimice în țara noastră. Planul cincinal prevede construirea unor combinate chi­mice pe bază de gaz metan, a unor fabrici de medica­mente, de penicilină și altele. Unele vor intra în func­țiune și vor da producție încă în cursul acestui plan cincinal. In cadrul planului cincinal vor începe să circule va­poare pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Puterea ape­lor Bistriței, care se irosea înainte în zadar, va pune în mișcare uriașele turbine ale hidrocentralei „V. I. Lenin” și va face să înflorească regiuni întregi ce erau ținute în stare de înapoiere de regimul burghezo-mo­­șieresc. Va începe construirea canalului București-Du­­năre care va face ca orașul București să devină port la mare. Va lua un mare avânt munca de reconstrucție, sistematizare și desvoltare a orașului București, Capi­tala Republicii noastre dragi, se vor construi noi orașe moderne, socialiste. Va începe construirea centrului uni­versitar din București și a unor institute de învăță­mânt superior, în diferite orașe ale țării , vor intra in funcțiune Centrul Cinematografic de la Buftea, Teatrul muzical din București și alte teatre, instituții de cultu­ră, așezăminte de sănătate, de cultură fizică și de sport. In agricultură valoarea întregii producții agricole va spori de aproape 2 ori, față de 1950, întinse suprafețe de pământ, altădată sterpe, vor de­veni rodnice. Din apele Canalului Dunăre-Marea Nea­gră vor fi irigate 120.000 de hectare, iar alte 170.000 vor fi redate agriculturii prin îndiguiri. Se vor împăduri 390.000 ha., ceea ce va ajuta la înlăturarea urmărilor secetei. In Delta Dunării va începe cultivarea unor plante industriale și subtropicale cum nu au mai existat până acum în țara noastră. Această frumoasă regiune a țării, lăsată în paragină de regimul burghezo-moșie­­resc, va fi transformată în viitor într’o grădină minu­nată. Țăranii cu gospodării mici și mijlocii vor fi sprijiniți de statul democrat-popular pentru a obține recolte bogate și a-și asigura o viață tot mai îmbelșugată. Gospodăriile colective vor fi ajutate pentru a mări ro­dul care să asigure ridicarea bunei stări a membrilor lor. Se vor înființa noi S.M.T.-uri înzestrate cu mașini agricole moderne. Vor fi luate măsuri pentru ca gos­podăriile agricole de stat să-și poată îndeplini cu tot mai mult succes rolul însemnat pe care-l au în dezvol­tarea agriculturii noastre. In cursul cincinalului țărănimea muncitoare va primi alte mii și mii de tractoare, combaine, batoze, seceră­­tori și alte mașini agricole. Se vor electrifica 2.000 de sate. Dezvoltarea agriculturii va permite aprovizionarea industriei și a oamenilor muncii cu produse agricole mai multe și mai­eftine. Se va lărgi schimbul de mărfuri între oraș și sat, întreaga dezvoltare a economiei țării noastre are drept scop satisfacerea într’o măsură tot mai mare a nevoilor materiale și culturale mereu crescânde ale ce­lor ce muncesc. In cursul planului cincinal, venitul na­țional se va dubla față de nivelul dinainte de război. Nivelul de trai al oamenilor muncii va fi în 1955 cu 80 la sută mai ridicat decât în 1950. Partidul și gu­vernul vor duce în mod consecvent și cu perseverență politica de micșorare a prețului de cost al produselor, de economii și de ridicare a productivității muncii, pen­tru a obține pe această bază micșorarea prețurilor de vânzare ale mărfurilor de larg consum și creșterea puterii de cumpărare a oamenilor muncii. Valoarea mărfurilor ce se vor distribui populației prin comerțul de stat și cooperatist va fi în 1955 de peste două ori mai mare decât în 1950. Se vor construi noi locuințe muncitorești. Se va ridica nivelul cultural al celor ce muncesc. Analfabetismul va rămâne doar o tristă amintire. Pe tot întinsul țării se vor înălța noi școli și institute. Se vor dezvolta știința și cultura. Toate acestea dovedesc cât de mari sunt puterile creatoare ale poporului nostru muncitor, care, eliberat de exploatare, își făurește o viață nouă sub conducerea înțeleaptă a partidului și cu ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice. Iată pe scurt rodul muncii desfășurate în trecutul a­­propiat și viitorul luminos pe care și-l făurește poporul, sub conducerea partidului. FRONTUL DEMOCRAȚIEI POPULAREI cheamă pe oamenii muncii să întâmpine alegerile din 30 Noembrie prin noi succese în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe anul 1952. MUNCITORI ȘI MUNCITOARE! Desfășurați larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului la toți indicii pe anul 1952 în 11 luni! Dați patriei mai multe produse ! Ele fac să crească nivelul de viață material și cultural al oamenilor muncii. ȚARANI­I MUNCITORI ! Luptați pentru dobândirea unei recolte bogate ! Aplicați prevederile agrominimu­­lui și zootehminimului, care vă ajută să obțineți roade îmbelșugate ! OAMENI AI ȘTIINȚEI ȘI CULTURII! Puneți în­treaga voastră putere de muncă, toate talentele și cu­noștințele voastre în slujba întăririi patriei, în slujba păcii, în slujba construirii socialismului ! In cinstea ale­gerilor pentru Marea Adunare Națională să dăm un și mai mare avânt muncii pentru înflorirea scumpei noa­stre patrii, Republica Populară Română ! Cetățeni și cetățeni. In ultimii ani sistemul capitalist a continuat să slă­bească, în timp ce forțele păcii și democrației din în­treaga lume cresc neîncetat. 800 milioane de oameni eliberați din lanțurile exploatării imperialiste își con­­struesc azi o viață nouă. Aceste forțe se opun lagărului ațâțătorilor la război și întăresc lagărul internațional al păcii și democrației, în fruntea căruia se găsește Uniu­nea Sovietică, țara unde se construește comunismul. Ca rezultat al succeselor obținute pe tărâmul con­strucției pașnice, industria Uniunii Sovietice este astăzi de peste două ori mai puternică decât înainte de război, iar la sfârșitul acestui plan cincinal va fi de trei ori mai puternică decât în 1940. Marile succese obținute de Uniunea Sovietică sub conducerea slăvi­­tului Partid Comunist al lui Lenin și Stalin în opera de construire a comunismului contribue la întărirea și lărgirea continuă a colaborării economice cu țările de democrație populară și la dezvoltarea legăturilor economice cu toate țările, pe bază de egalitate în drepturi. Aceste succese întăresc forțele păcii și în­suflețesc lupta popoarelor pentru apărarea marii cau­ze a păcii. Documentele istorice ale Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, genialele lucrări ale tovarășului Stalin înarmează oamenii mun­cii în lupta pentru socialism și pace, întăresc convin­gerea lor că victoria va fi de partea forțelor socialis­­­mului, democrației și păcii. In același timp, lagărul imperialist este măcinat de contraziceri de neîmpăca. Imperialiștii americani cal­că în picioare independența națională a Angliei, Fran­ței, Italiei și altor țări, înrobindu-le, cu scopul de a fo­losi popoarele lor drept carne de tun și a deveni stăpâ­­nitorii lumii. Imperialiștii americani vor să împingă omenirea într-un nou război mondial. Ei au trecut la o agresiune barbară împotriva pașnicului popor coreean care-și apără eroic libertatea și independența țării sale. împotriva imperialismului american se ridică tot mai puternic valul de ură și de împotrivire din partea po­poarelor asuprite de el. Chiar în rândurile cercurilor conducătoare ale altor țări capitaliste crește nemulțumi­rea față de politica de cucerire a dominației mondiale, dusă de imperialismul american. In întreaga lume crește și se lărgește mișcarea pen­tru pace, care are drept scop să ridice massele populare la lupta pentru menținerea păcii, pentru preîntâmpinarea unui nou război mondial. Sute și sute de milioane de oameni, urmând îndemnul m­arelui Stalin, iau în pro­priile lor mâini cauza menținerii păcii, hotărîți s’o apere până la capăt. Politica externă a statului nostru democrat popular este o politică de apărare a păcii. Ea se sprijină pe munca pașnică, creatoare și voința de pace a poporului nostru, pe creșterea tăriei economice, politice și cultu­rale a Republicii Populare Române. Politica externă a statului nostru este o politică de prietenie și alianță cu U.R.S.S. și cu țările de democrație populară, o politică de pace și prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace. Republica Populară Română, stat liber și indepen­dent, este un factor activ în uriașul lagăr al păcii, care se opune uneltirilor imperialiștilor americani și care apără cu strășnicie pacea. Votând în alegeri pentru Frontul Democrației Popu­lare, vom arăta unitatea și tăria poporului nostru, ho­­tărîrea sa neclintită de a sta de strajă intereselor de stat ale Republicii Populare Române, de a apăra liber­tatea și independența noastră națională împotriva duș­manilor ei — imperialiștii americano-englezi și lacheii lor slugarnici, trădătorii propriului lor popor — ban­diții titoiști. Votând candidații Frontului Democrației Populare, vom demonstra voința poporului nostru de a apăra pacea. Cetățeni și cetățeni, Frontul Democrației Populare vă cheamă să alegeți ca deputați în Marea Adunare Națională pe cei mai buni și mai devotați fii ai patriei, luptători hotărîți pen­tru cauza păcii și socialismului. Votați cu toții pe candidații Frontului Democrației Populare, candidații celor ce muncesc ! Ei sunt mun­citori, țărani muncitori, intelectuali legați de popor, fe­mei muncitoare, tineri, militari din rândurile oamenilor muncii, credincioși până la capăt cauzei poporului muncitor. Fiți vigilenți ! Zădărniciți orice încercare a dușmani­lor Republicii de a lovi în cuceririle poporului muncitor ! Toți cei ce-și iubesc patria, toți cei ce vor pace, toți cei ce vor să asigure un viitor luminos de bună­stare și fericire lor și copiilor lor să voteze la 30 Noembrie pentru candidații Frontului Democrației Popu­lare ! Trăiască Frontul Democrației Populare ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român și Comitetul său Central, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej ! Trăiască scumpa noastră patrie liberă și indepen­dentă, Republica Populară Română ! Cu toții la vot pentru socialism, pentru pace, pentru bunăstare, pentru fericirea poporului și a patriei noa­stre scumpe ! Consiliul Central al Frontului Democrației Populare StrftlM T­ecembrie 1952 Nr. 260 (1944) Comisiile electorale de circumscripții au înregistrat candidatura tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ și candidaturile altor conducători ai partidului și guvernului In ziua de 31 Octombrie 1952 a avut loc ședința Comisiei Electorale a cir­cumscripției Grivița Roșie din Capitală. Tov. Matei Ioan, președinte al Comisiei Electorale de circumscripție, a adus la cunoștința comisiei electorale că tovară­șul Gh. Gheorghiu-Dej, Secretar Gene­ral al Comitetului Central al P.M.R. și Președinte al Consiliului de Miniștri a primit să candideze în circumscripția e­­lectorală Grivița Roșie din Capitală, unde a fost propus candidat din partea oamenilor muncii din întreprinderile : Complexul Grivița Roșie, Depoul B. C., Utilaj Grivița, Filatura „Dacia“, „Textila Grivița“, „Sovrompetrol“, I.T.B. Bucu­reștii Noi, Stația Grivița, Institutul Teh­nologic, Automotoare, „Partizana” și al­­tele Comisia electorală a hotărît să înregi­streze candidatura tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, candidat al Frontului De­mocrației Populare pentru alegerile în Marea Adunare Națională, în­scripția Electorală Grivița Roșie.Circum­.In aceeași zi, pe baza propunerilor oa­menilor muncii din numeroase întreprin­deri și instituții. Comisiile Electorale de circumscripții au înregistrat următoarele candidaturi : Candidatura tovarășului Apostol Gheor­ghe în Circumscripția Electorală Hune­doara ; Candidatura­ tovarășului Bodnăraș Emil în Circumscripția Electorală Suceava ; Candidatura tovarășului Borilă Petre în Circumscripția Electorală Orașul Stalin Vest ; .Candidatura tovarășului Chișinevschi Iosif în Circumscripția Electorală „Casa Scânteii“; Candidatura tovarășului Chivu Stoica în Circumscripția Electorală Iași Sud ; Candidatura tovarășului Colin Dumi­tru în Circumscripția Electorală Ploești Nord ; Candidatura tovarășului Constantinescu Miron în Circumscripția Electorală Ga­lați Est; Candidatura tovarășului Groza Petru în Circumscripția Electorală Cluj Sud ; Candidatura tovarășului Moghioroș A­­lexandru în Circumscripția Electorală Tg. Mureș Nord ; Candidatura tovarășului­­ Constantin în Circumscripția Pârvulescu Electorală Craiova Est,­ ­Agerpress Consfătuirile delegaților oamenilor muncii pe circumscripții In întreaga țară au continuat zilele ace­stea consfătuirile pe circumscripții ale de­legaților oamenilor muncii din întreprinderi, instituții și cartiere in vederea desemnării —pe baza propunerilor făcute în adunările populare ce au avut loc — a candidaților F. D. P. pentru alegerile de deputați în Ma­rea Adunare Națională. Consfătuirile de delegați ai oamenilor muncii au desemnat următorii candidați : in orașul București au fost desemnați candidați tovarășii Ilie Dinescu pentru cir­cumscripția electorală Colentina, Gheorghe Ionescu pentru circumscripția electorală Foișor, Matei Paraschiva pentru circum­scripția electorală Vasile Roaită, Gheorghe Stoica pentru circumscripția electorală 23 August, Jean Ilie pentru circumscripția elec­torală Tudor Vladimirescu, Alexandru Io­­nescu pentru circumscripția electorală 30 Decembrie, Ionescu State pentru circum­scripția electorală Filimon Sârbu, Ion Pă­­trașcu pentru circumscripția electorală Mă­­rășești, Ion Constantin pentru circumscrip­ția electorală Cărămidari, Fioca Arhip pen­tru circumscripția electorală 13 Septembrie, Vasile Mușat pentru circumscripția electo­rală Rahova,Paul Petrescu pentru circum­sc­ripția electorală Măgurele, Nicolae Bar­but pentru circumscripția electorală Feren­tari, Constanța Crăciun pentru circumscrip­ția electorală Cotroceni, Mihail Roller pen­tru circumscripția electorală Ciulești, Ște­fan Țone pentru circumscripția electorală Bucureștii Noi, Vasile Popescu pentru cir­cumscripția electorală Rami-Manta, Maria Andriana pentru circumscripția electorală Nicolae Bălcescu. In regiunea București au fost desemnați candidați tovarășii Lotar Rădăceanu pen­tru circumscripția electorală Lehliu, Vasile Niculae pentru circumscripția electorală I. C. Frimu, Elena Iordăchescu pentru cir­cumscripția electorală Oltenița, Andrei Con­stantinescu pentru circumscripția electorală Budești, Aurel Marcu pentru circumscripția electorală Răcari, Nicolae Bellu pentru cir­cumscripția electorală Buftea, Iordache Gra­ma pentru circumscripția electorală Titu, Grigore Stoica pentru circumscripția elec­torală Roșiorii de Vede, Costache Antoniu pentru circumscripția electorală Turnu- Măgurele, Stârcu Paraschiv pentru circum­scripția electorală Zimnicea, Andrei Con­stantinescu pentru circumscripția electorală Budești, Ion Predescu pentru circumscripția electorală Bălăci, Ion Eremia pentru circum­scripția electorală Slobozia, Ligia Macovei pentru circumscripția electorală Snagov, Vasile Istrate pentru circumscripția electo­rală Fierbinți, Pavel Ștefan pentru circum­scripția electorală Salcia, Alexandru Bulmez pentru circumscripția electorală Segarcea- Vale, Matei Nicolae, pentru circumscripția electorală Vidra. In regiunea Craiova au fost desemnați candidați tovarășii Ion Bică pentru circum­scripția electorală Poiana Mare, Popescu Puțuri pentru circumscripția electorală A­­mărăști, Niță Dumitru pentru circumscrip­ția electorală Craiova, Aristina Momuleț pentru circumscripția electorală Gilort, Ștefan Nicolau pentru circumscripția electo­rală Turburea, Alexandru Baciu pentru cir­cumscripția electorală Corabia, Constantin Cristescu pentru circumscripția electorală Strehaia, Didela Marin pentru circumscrip­ția electorală Sadova, Ion Popescu pentru circumscripția electorală Corcova, Popescu Niculae pentru circumscripția electorală Falș, Maria Asănescu pentru circumscripția Baia de Aramă, Ana Freancu pentru cir­cumscripția electorală Filiași, Nicolae Fulga pentru circumscripția­­ electorală Ceauru, Stratomir Panțu cu Elena pentru circum­scripția electorală Amaradia, Petre Știrbu pentru circumscripția electorală Bălcești, Ștefan Toma pentru circumscripția electo­rală Galicea Mare. In regiunea Iași au fost desemnați can­didați tov: Anastasie Moraru pentru cir­cumscripția electorală Mogoșești, Marin Florea Ionescu pentru circumscripția elec­torală Roman, Dumitru Zaharia pentru cir­cumscripția electorală Secueni, Gheorghe Ciuraru pentru circumscripția electorală Tă­­mășeni, Bereu Feldman pentru circumscrip­ția electorală Tg. Frumos, Alexandru Sasu pentru circumscripția electorală Belcești, Ofetia Manole pentru circumscripția electo­rală Vaslui, Emil Mazilu pentru scripția electorală Ștefan cel Mare, circum­Radu Cernătescu pentru circumscripția electorală Huși. In regiunea Hunedoara au fost desemnați candidați tov: Suder Wiliam pentru circum­scripția electorală Lupeni, Eleonora Mol­dovan pentru circumscripția electorală Se­beș, Petre Tătaru pentru circumscripția elec­torală Crișeni, Romulus Zăroni pentru cir­cumscripția electorală Ilia, Truță Petre pen­tru circumscripția electorală Teiuș. In regiunea Pitești au fost desemnați can­didați tov: Tache Constantin pentru circum­scripția electorală Topoloveni, Ștefan Paz­­nicu pentru circumscripția electorală Ma­­teești, Nicolae Bădescu pentru circumscrip­ția electorală Horezu, Stan Arsene pentru circumscripția electorală Găești, Maria Mo­raru pentru circumscripția electorală Muscel. In regiunea Stalin au fost desemnați can­didați tov. Vad Bella pentru circumscripția electorală Tohani, Ion Bustan pentru cir­cumscripția electorală Rupea, pentru circumscripția electorală Ion Borțan Micăsasa, Aurelia Obuf pentru circumscripția electo­rală Avrig, Ioan Rab pentru circumscrip­ția electorală Târnăveni, Victor Iliu pentru circumscripția electorală Ocna Sibiului, Ion Ovesea pentru circumscripția electorală Fă­găraș, Ana Keserii pentru circumscripția electorală Brateiu. Propuneri de candidați ai F. D. P. în alegerile de deputați în Marea Adunare Națională Oamenii muncii de la orașe și sate au propus în cursul zilei de ieri, în cadrul unor adunări populare pe următorii candi­dați ai F.D.P. în alegerile de deputați pen­tru Marea Adunare Națională. In regiunea Arad au fost propuși tova­rășii Vasile Ambru în circumscripția elec­torală Șiria, Iacobescu Gheorghe în circum­scripția electorală Semlac, Iosif Hârcioagă în circumscripția electorală Gurahonț, Ioan Gherman în circumscripția electorală Li­­pova. In regiunea Bacău au fost propuși tova­rășii Popa Nicolae în circumscripția elec­torală Buhuși, Emanoil Alexandrescu în cir­cumscripția electorală Zănești, Balaș Balta­­giu în circumscripția electorală Piatra Neamț. • In regiunea Bârlad au fost propuși tova­rășii Ion Stan în circumscripția electorală Vrancea, Alexandru Bronț în circumscripția electorală Zeletin, Vasile Rugină în circum­scripția electorală Murgeni. In regiunea București au fost propuși to­varășul Florea Dobre în circumscripția elec­torală Brânceni, Ștefan Bontea în circum­scripția electorală Radomirești, Ion Andrei în circumscripția electorală Vitănești, Du­mitru­ Gheorghe în circumscripția electorală Mihăilești, Stoica Mirea în circumscripția electorală Vârtoapele, Aurora Roșea în cir­cumscripția electorală Vida in regiunea Cluj au fost propuși tova­rășii Ioan Mânecan în circumscripția elec­torală Beclean, Mândrușca Câmpeanu în circumscripția electorală Ileanda, Vasile Groza în circumscripția electorală Huedin, Dumitru Dejeu în circumscripția electorală Năsăud, Iacob Neagu în circumscripția electorală Crasna. In regiunea Constanța au fost propuși tovarășii Petre Crăciun în circumscripția electorală Țăndărei, Marin Radu în cir­cumscripția­­ electorală Istria. In regiunea Craiova au fost propuși to­varășii Petre Banu în circumscripția elec­torală Tr. Severin, Ion Lemnaru în circum­scripția electorală Băilești, Ilie Răduț în circumscripția electorală Vlăduleni, Maria Ionescu în circumscripția electorală Cara­cal, Nicolae Albăstroiu în circumscripția electorală Apele Vii, Vasile Bratu în cir­cumscripția electorală Vișina, Gheorghe No­vac, în circumscripția electorală Cujmir, Constantin Mesteacănu în circumscripția Novaci, Mihai Barbu în circumscripția elec­torală Oltețu, Emil Bălăci în circumscrip­ția electorală Segarcea, Victor Giurgiu în circumscripția electorală Izvorălu, Ion Chelu în circumscripția electorală Vânju Mare, Constantin Ciuntu în circumscripția electo­rală Flămânda, Marin Califoiu în circum­scripția electorală Turnu Severin. In regiunea Iași au fost propuși tovarășii Nicolae Ciocan în circumscripția electorală Ivănești, Nicolae Popa în circumscripția electorală Băcești, Vasile Irimia în circum­scripția electorală Negrești, Marin Burlacu în circumscripția electorală Gorbani. In regiunea Pitești au fost propuși tova­rășii Stelian Nițulescu în circumscripția electorală Câmpulung, Teodor Iordăchescu în circumscripția electorală Orlești, Ion Bratu în circumscripția electorală Loviștea. In regiunea Stalin au fost propuși tova­rășii Ștefan Ghiță în circumscripția electo­rală Blaj, Mihai Șuster în circumscripția electorală Cisnădie, Magdalena Zorea în circumscripția electorală Agnita. U regiunea Suceava au fost propuși to­­varășii Gheorghe Tălpău în circumscripția electorală Ștefănești, Spiridon Bulcu în cir­­cumscripția electorală Vatra Dornei, Con­stantin Adochiței în circumscripția electo­rală Coțușca, Florea Țugui în circumscrip­­­ția electorală Darabani. In regiunea Timișoara au fost propuși Iov. Stana Grozăvescu în circumscripția electorală Balinți, Pavel Ursu în circum­scripția electorală Almaș, Ștefan Toth în circumscripția electorală Deta. Eram într’un repaus la câmpul de in­strucție. Citeam cu glas tare știrile di­n ziare. Ele vorbeau despre avântul în în­trecerea socialistă al oamenilor muncii, care sunt hotărîți să se prezinte la 7 No­embrie și de ziua alegerilor cu noi și în­semnate biruinți. Erau știri și de pe ma­rile șantiere, și din centrele industriale, și din sate, și din unitățile militare. Tovarășii mă ascultau cu multă luare­­aminte. Totdeauna ascultă ei cu bucurie citirea știrilor ce vin de pe tot cuprinsul țării. Ascultându-le, ei își fac un tablou al muncii patriei și acest tablou­ îi însu­flețește. Când aud nume cunoscute se luminează la față și, nerăbdători, mă în­­trerau și cunosc pe tovarășul ăsta despre care scrie la ziar. Am lucrat cu el, ia uite, frate ! Pe atunci, abia venise în fa­brică, nu cunoștea meseria. Și acum, sta­­hanovist ! Bravo lui ! — D’apoi cum altfel­­ spun alții. Cresc oamenii, cresc repede în zilele noastre. Repausul se sfârșise. Am împăturit zia­rul , să urmăm cu citirea ziarelor la punctul de agitație, le-am spus: Mergem împreună­ acolo în timpul liber. Bine ? Ostașii încuviințară. Și, întradevăr, după masă, când s'a dat liber, am plecat cu toți tovarășii din grupă la punctul de agitație. Acolo am citit știrile pe îndelete, le-am discutat, am vor­bit și despre munca ce trebue s-o ducem noi ca să ne prezentăm la 30 Noembrie cu fruntea sus, cu sarcinile îndeplinite. Socoteam că citirea ziarelor și discuțiile decurseseră bine și eram mulțumit. Dar iată că nu toți tovarășii erau de aceeași părere cu mine. Dovadă, cele ce au ur­mat. Tovarășe caporal, îmi spuse solda­tul fruntaș Iftimie, trăgătorul fruntaș. Mie-mi place să citim împreună ziarele, îmi place și să vin aici la punctul de agitație, să pun o întrebare, că știu că mi se dă lămurire, mai citesc o broșură, mai mă uit pe un fotomontaj. Da’ parcă tot nu sunt pe deplin mulțumit. Cum așa ? l-am întrebat. — Păi, să vedeți. De-o pildă, cu zia­rele — citim noi știrile. Spune acolo că stahanovistul cutare a depășit norma cu atât, că tractorista cutare și-a terminat pla­nul înainte de timpul fixat. Dar noi am vrea să-i cunoaștem mai bine, să vedem cum arată ei, cum gândesc, cum muncesc. D’aia spun că bine ar fi să se citească nu numai știri, dar și ceva povestiri din viața muncitorilor sau a țăranilor. Să le citim aici și să vorbim despre ele. Asta am avut de spus. ’ Abia a terminat el, că s’a mai ridicat un altul, sergentul Rouă. . — Bine spunea tovarășul Iftimie, cu povestirile. Noi suntem oameni simpli, muncitori, ne place și literatura, și cân­tecele, și jocurile. Că doar și ele înfăți­șează viața poporului căruia îi slujim și cu arma, și cu gândul, și cu votul nostru. Așa că eu spun că bine ar fi ca aici, la punctul de agitație, să se mai citească și o povestioară, să se mai țină și un festival artistic. Chiar cu noi , unii cântăm, alții să spună poezii, mai ascultăm radio. Aici, la punct, ne pregătim pentru alegeri, sa dăm votul Frontului Democrației Populare. Asta-i o sărbătoare pentru noi. Să o în­tâmpinăm cu cât mai multă veselie si bucurie in timp ce vorbeau acești tovarăși, mă gândeam : „Au dreptate tovarășii. Trebue îmbunătățită munca punctului de agitație. Să fie mai bogată, mai­ atrăgătoare și mai instructivă“. — Tovarăși, am spus, ați vorbit drept. Eu voi raporta tovarășului locotenent Stanciu și vom fa­ce cele ce-ați cerut. Nu­mai și d-voastră să puneți umărul, întoc­mai cum spunea tovarășul sergent Rouă. Am raportat locțiitorului politic, locote­nent Stanciu. El a chemat la el pe res­ponsabilul punctului de agitație și pe a­­gitatori și le-a dat îndrumări de cele ce trebuesc făcute ; chiar el singur a căutat reviste și cărți pentru programul artistic. Amatori pentru jocuri, recitări și coruri s’au găsit destui. ...Și așa, aseară, la punctul de agitație, s’a dat­ primul festival. O să-i urmeze al­­tele. Cât despre lecturi literare, ele se fac acum în fiecare zi. Se citesc schițe, nuvele, poezii, după care militarii discută cu însuflețire. Unul povestește ceva din fabrica lui, altul din satul lui, care pe unde a muncit și trăit. Activitatea la punctul de agitație a de­venit mai vie și militarii participă la ea cu mai mult drag. Chiar când scriu aceste rânduri, corul subunității face repetiții. Cuvintele melo­diei sboară până departe: „Hai la vot“... I. PAN­DURU Din însemnările unui agitator La punctul de agitație

Next