Apărarea Patriei, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 233-259)

1953-10-14 / nr. 244

—~1^d­ESCLΓ l^i Pentru patria noastră, Republica Populara Română ! «MRAREA MI Y Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL IX Nr. 244 (2239) Miercuri 14 Octombrie 1953 4 PAGINI — 20 BANI Să îmbunătățim munca de educație comunistă a atemiștilor Poporul nostru muncitor, condus de că­tre partid, punând în practică programul de măsuri economice elaborat de partid și guvern, înaintează victorios pe drumul construirii socialismului. Pe frontul con­strucției socialiste, în permanentă luptă cu rămășițele vechii ideologii burgheze, se făurește în conștiința celor ce muncesc o nouă atitudine față de muncă, față de problemele și fenomenele vieții. Creșterea conștiinței politice a celor ce muncesc este rodul muncii educative desfă­șurate de organizațiile de partid și de or­ganizațiile atemiste. In munca de educație comunistă a ce­lor ce muncesc, o atenție deosebită este a­­cordată tineretului. Tineretul — unul din­tre detașamentele numeroase ale poporu­lui nostru muncitor — este educat în spi­ritul ideilor patriotismului socialist, ale internaționalismului proletar, în spiritul moralei comuniste­ Armata noastră populară, apărătoarea de nădejde a muncii pașnice creatoare a poporului nostru, este formată din tineri Școală a poporului, armata noastră este chemată să contribue activ la formarea de cetățeni cu o înaltă conștiință politică, cu cunoștințe multilaterale — oameni noi, educați într-un spi­rit nou. In lumina acestei cerințe, educa­rea tinerilor ostași și ofițeri constitue una dintre activitățile cele mai importante din armată. Printre factorii care sprijină mun­ca educativă desfășurată de comandanți, lucrători politici și organizațiile de partid, un loc de seamă îl ocupă organizațiile u­­temiste. Pentru a putea desfășura cu intensitate și autoritate munca de educare­ comunistă a tinerilor militari, organizațiile utemiste au datoria să-i educe în primul rând pe propriii lor membri. In Forțele noastre Armate sunt multe organizații utemiste care și-au făcut din educația comunistă a membrilor lor un obiectiv principal. Ace­st­e organizații țin seamă de faptul că sar­cina lor cea mai importantă este de a for­ma militari cu un nivel politic ridicat, vi­teji și iscusiți, care cunosc la perfecție teh­nica de luptă, știu s-o mânuiască și s'o păstreze ca pe lumina ochilor, militari care-și îndeplinesc în mod exemplar înda­toririle regulamentare — așa cum s’au le­gat prin jurământul dat patriei. O astfel de organizație este aceea al cărei secretar este ofițerul Crăciun Gheorghe. Aplicând din plin principiul conducerii colective, bi­roul acestei organizații reușește să desfă­șoare o muncă vie de educare comunistă a utemiștilor. Aici, utemiștii sunt fruntași în pregătirea de luptă și politică; aici se folosesc din plin diferitele forme ale mun­cii de propagandă și agitație în vederea educării, utemiștilor. De asemenea, sunt folosite munca de la om la om și metoda criticii în vederea educării tinerilor, a modelării caracterului lor. Așa cum subliniază Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 Au­gust cu privire la îmbunătățirea muncii de partid și întărirea legăturii partidului cu masele, în munca de educare comunistă a tineretului mai sunt o serie de lipsuri. A­­ceste lipsuri se manifestă și în organiza­țiile utemiste din Forțele noastre Armate. Sunt organizații utemiste care nu acordă toată grija educării tineretului în spiritul ideologiei comuniste, al moralei prole­tare. Una dintre acestea este organizația utemistă din care face parte ofițerul Lu­­pea Vasile. Tovarășul Lupea, secretar al biroului utemist, a pierdut din câmpul său vizual sarcina educării comuniste a ute­miștilor. Și nu e de mirare acest lucru dacă ținem seama de faptul că secretarul bi­roului utemist nu este îndrumat și­ con­trolat de organizația de partid. Tova­rășul Lupea muncește de unul singur, nu se sprijină pe birou, pe activul U.T.M., nu activizează masa utemiștilor, se ferește de critica de jos. Hotărîrea C.C. al P.M.R. cere o radi­cală îmbunătățire a educației comuniste a utemiștilor. Pentru a îndeplini această cerință nobilă, pentru a desvolta neconte­nit conștiința politică, cunoștințele cultu­rale, pentru a ridica la un nivel mai înalt pregătirea profesională a tinerilor militari, organizațiile utemiste au sarcina de a sprijini mai intens munca educativă a co­mandanților, lucrătorilor politici și orga­nizațiilor de partid, au sarcina de a des­fășura o temeinică muncă educativă. Educația comunistă a utemiștilor în­seamnă înainte de toate educarea lor în spiritul atașamentului nețărmurit față de cauza clasei muncitoare, al dragostei nemărginite față de Partidul Muncito­resc Român. Aceasta trebue să ducă la stimularea năzuinței fierbinți a fiecărui utemist, aceea de a deveni membru de partid. In armată, educația comunistă a utemi­știlor trebue să ducă la creșterea nivelului pregătirii de luptă a efec­tivelor. Popularizând larg îndatorirea fun­damentală a fiecărui cetățean : apărarea scumpei noastre patrii, stimulăm la ate­­miști dragostea, interesul față de însușirea meseriei armelor. De asemenea nu trebue uitat nicio cli­pă că desvoltarea și cultivarea patriotis­mului socialist, a internaționalismului pro­letar, sunt trăsături de bază ale educației comuniste. Utemiștii trebuesc totodată educați în spiritul urii neîmpăcate față de dușmanii patriei noastre, ai păcii, în spiritul unei ascuțite vigilențe față de uneltirile imperialiștilor și ale slugilor ■acestora. O altă trăsătură a educației comuniste, care se cere necontenit desvoltată, este gri­ja față de bunul obștesc, față de tehnica de luptă cu care e înzestrată armata. In educația comunistă, un loc de frunte îl ocupă totodată cultivarea spiritului de tovărășie, de ajutor reciproc. Trebue desvoltată la fiecare utemist conștiința necesității participării lui la efortul co­lectiv al unității sau subunității, la mun­ca comună a întregului popor. Educația comunistă impune de aseme­nea ca una din principalele sarcini ridica­rea nivelului cultural al tineretului Orga­nizațiile atemiste din armată au datoria să țină seamă că mânuirea tehnicii de luptă moderne cu complexitatea ei cere un om cu bogate cunoștințe culturale. Pentru a-și atinge întru totul scopul, educația comunistă nu trebue să fie ab­stractă, ci concretă, strâns legată de sar­cinile pregătirii de luptă și politice, ale întăririi ordinei și disciplinei militare, ale ascuțirii vigilenței revoluționare ; ea tre­bue să desvolte la atemiștii militari dra­gostea față de arma la care se instruesc. Baza educației comuniste o constitue marxism-leninismul. Organizațiile utemi­­ste, urmând pilda organizațiilor de partid, trebue să asigure mai bine ca până acum rolul de frunte al membrilor lor încadrați în diferitele forme de învățământ. Studie­rea teoriei marxist-leniniste, a istoriei P.C.U.S., face cu putință înțelegerea justă a evenimentelor, a legăturii dintre ele, deslușirea mersului acestora nu numai în prezent, ci și în viitor. In însușirea mar­­xism-leninismului trebue pus accentul pe studiul individual. In studiu, utemiștii să fie ajutați prin lecții, referate, consultași individuale și colective. O deosebită aten­ție să fie acordată pregătirii marxist- leniniste a ofițerilor utemiști. Aceasta să nu fie privită ca o treabă personală a ofi­țerului, ci ca o problemă care privește în­treaga organizație. Lecțiile și informațiile politice, confe­rințele la cluburi, convorbirile pe diferite teme legate de educația ostășească, citirea presei, a literaturii, constitue de asemenea forme ale educației comuniste. Sarcina organizațiilor atemiste este aceea de a veghea ca membrii lor să-și însușească conținutul lecțiilor și informațiilor politice. Ar fi însă greșit să se considere că nu­mai prin lecții, informații politice, prin diferitele forme ale muncii culturale, se poate rezolva cu succes problema educa­ției comuniste a utemiștilor. Munca educa­tivă nu suferă șabloane. Pentru a asigura succesul ei, organele conducătoare U.T.M. trebue să cunoască bine calitățile, carac­terul tânărului, deprinderile lui. In acest scop se cere o muncă vie de cunoaștere a oamenilor. O foarte bună formă de educare co­munistă a atemiștilor o constitue partici­parea acestora la viața internă a organi­zației. In această privință, unele or­ganizații utemiste au lipsuri serioase. Cea mai frecventă este aceea că nu sunt atrași la viața internă de organizație ofițerii u­­temiști. De asemenea, adunările utemiste — această minunată școală de educație comunistă — nu sunt peste tot temeinic pregătite. Așa se petrec, de pildă, lucrurile în organizația de bază al cărei secretar este tovarășul Neguriță Clement Alte bi­rouri atemiste nu acordă atenție întăririi democrației interne de organizație, desfă­șurării pe scară largă a criticii și auto­criticii, respectării principiului con­ducerii colective. Se știe că în adunarea organizației utemistul capătă deprinderile rezolvării juste, în colectiv, a probleme­lor ; aici el răspunde personal pentru în­deplinirea sarcinilor sale. Nu trebue uitat că sarcina de U.T.M. are un deosebit rol educativ. Ea trebue să fie jost trasată și să se controleze temeinic și sistematic în­deplinirea ei. Atemiștii să fie educați în spiritul strângerii necontenite a legăturilor cu masa militarilor. In felul acesta, ei își vor putea exercita­­ cu succes influența lor po­litică asupra militarilor neotemiști, vor putea să contribue din plin la educarea comunistă a acestora. Munca de educație comunistă e plină de răspundere. Pentru a-și atinge din plin scopul, ea trebue să se desfășoare per­manent și nu pe campanii așa cum se pe­trece în unele organizații. Pentru îmbunătățirea continuă a muncii de educație comunistă a utemiștilor se cere din partea organelor politice și a organizațiilor de partid o mai temeinică și concretă îndrumare și conducere a or­ganizațiilor U.T.M. Lucrătorii­­ organelor politice, și în special cei mai calificați, din­tre ei, să se ocupe cu răbdare, cu grijă și perseverență, de îndrumarea și condu­cerea organizațiilor U.T.M., de educarea comunistă a tinerilor. Comuniștii din or­ganele conducătoare U.T.M. să fie con­trolați de către organizațiile de par­tid asupra felului cum muncesc în ve­derea educării comuniste a utemiștilor. Făcând din fiecare utemist un fruntaș în pregătirea de luptă și politică, în dis­ciplină și ordine militară, luptând ca fie­care utemist să îndeplinească cerințele ju­rământului și­­ ale regulamentelor militare, organizațiile utemiste din armată își înde­plinesc o înaltă îndatorire patriotică — aceea de a contribui la formarea de cetă­țeni conștienți, cu o atitudine nouă față de muncă, luminați, luptători dârzi și ne­înfricați, gata oricând să apere patria dragă și viața noastră fericită pe care o construim. CRONICĂ Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, tov. Chivu Stoica, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a fost numit și în funcția­ de Ministru la Ministerul Indu­striei Metalurgice și Construcțiilor de Ma­șini Printr'un alt Decret, tov. Lo­nceav Carol a fost eliberat din funcția de Ministru la Ministerul Industriei Metalurgice și Con­strucțiilor de Mașini, primind alte însărcinări. (Agerpres) In numărul de azi: Cpt. Gh. Ciobanu: Cum am reușit să obțin rezultate bune la trageri cu subunitatea (pag. 2-a) Tehnicienii și specialiștii de avia­ție luptă pentru a asigura disponibi­litatea permanentă a avioanelor la sbor (pag. 2-a) 100 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu. — Un înflăcărat patriot și talentat înaintaș al muzicii noastre (pag. 2-a) Viața de partid. — Activitate po­litică vie în campania electorală Când lipsește inițiativa în munca po­litică de partid (pag. 3-a) Mai multă grijă față de conținutul pregătirii politice (pag. 3-a) Răspuns cititorilor Triestului (pag. 3-a)* — Problema Mecanizatorii din S. M. T. contri­bue la sporirea producției agricole (pag. 3-a) Nota Guvernului Sovietic adresată Guvernelor S. U. A., și Angliei în problema Teritoriului Liber Triest (pag. 4-a) LUCRĂRI­LE CONGRESULUI MONDIAL AL SINDICATELOR — Cuvântarea lui N­­. Șvernic în șe­dința din 11 Octombrie (pag. 4-a) Criza agricolă din Franța. — Pu­ternice acțiuni de protest ale țărani­lor (pag. 4-a) In cinstea zilei de 7 Noembrie și a alegerilor In schelele petrolifere din regiunea Ploești PLOEȘTI, (dela corespondentul nostru).— Hotărîți să intâmpine ziua de 7 Noembrie și alegerile de deputați pentru sfaturile popu­lare cu noi succese în producție, muncitorii tehnicienii și inginerii din schelele petroli­fere ale regiunii Ploești muncesc cu elan pentru a da patriei cât mai mult petrol. In scopul sporirii continue a producției, bri­găzile și echipele de petroliști din acestei schele aplică în mod­ planificat metodele so­vietice de muncă, după inițiativa comuniștilor de la Boldești. Brigada complexă de foraj din schela Berea, condusă de stahanovistul Nicolae Marica, și echipele maiștrilor sondori Va­­sile Ghiță, Rogoz Vasile și Ungureanu Ni­colae au reușit ca, aplicând la forarea son­dei nr. 86 metodele sovietice Fatculiev, fora­jul rapid, mica mecanizare, Voroșin și altele să dea sonda în producție cu 20 de zile îna­inte de termen. De asemenea, brigada sondei 412, condusă de comunistul Boroș Dumitru, a forat în primele zile ale acestei luni cu 47,45 la sută mai mulți metri. In prezent brigada lucrează în contul lunii Noembrie. Și în schela Sovrompetrol Țintea, brigă­zile de petroliști luptă pentru a scoate din adâncuri tot mai mult petrol. In cursul ace­stei luni, brigăzile de producție din cadrul secției I-a și a II-a, conduse de brigadierii șefi Mocanu Nicolae și Poenaru Nicolae, au dat peste plan 973 tone de țiței. • Brigăzile colectivei în întrecere CLUJ, (dela corespondentul nostru). — Membrii gospodăriei agricole colective „Stea­gul Roșu“ din Someș-Odorhei, raionul Jibou, regiunea Cluj, mobilizați și îndrumați de că­tre consiliul de conducere al gospodăriei de organizația de partid, muncesc cu dra­­­­goste și entuziasm pentru câștigarea bătăliei însămânțărilor de toamnă. Pregătind și reparând din timp atelajele și uneltele necesare, ei au trecut la însămân­­țări. Desfășurând cu succes în cinstea zilei de 7 Noembrie și a alegerilor în trecerea so­cialistă între brigăzi și echipe, colectiviștii au reușit ca în ziua de 9 Octombrie să ter­mine de însămânțat întreaga suprafață pla­nificată. Ei au însămânțat numai sămânță de sol, selectată și tratată. Peste 20 ha. cu grâu au fost însămânțate în rânduri încru­cișate. Anul acesta colectiviștii au însămân­țat grâul după borceag și trifoi și au pre­gătit bine, cu ajutorul tractoarelor și mași­nilor S.M.T. Surduc, terenul în vederea în­­sămânțărilor. La însămânțări, în frunte cu președintele gospodăriei, Alexe Țăglaș, s.a­u evidențiat co­lectiviști ca Gh.­ilieș, Sarea Ioan, Corniș Grigore și mulți alții. Paralel cu însămânțările, colectiviștii au recoltat cartofii. La această cultură, ei au ob­ținut o producție medie de 12.000 kg. la ha , iar la porumb o producție de 3.700 kg. po­rumb necurățat la hectar. întreprindere locală fruntașă pe regiune CRAIOVA, (dela corespondentul nostru) — întreprinderea economică raională Băilești se numără printre unitățile fruntașe ale industriei locale din regiunea Craiova. In cinstea sărbătorilor dela 7 Noembrie și 20 Decembrie, muncitorii și tehnicienii acestei întreprinderi luptă pentru creșterea produc­ției și productivității muncii, pentru sporirea bunurilor de larg consum. In prezent, întreprinderea economică raio­nală Băilești produce, față de anul 1950, de 9 ori mai multă cărămidă, de 15 ori mai multe bunuri alimentare și de 8 ori mai multe obiec­te de uz casnic. Creșterea producției a dat posibilitate în­treprinderii să-și desvolte mijloacele de bază. Astfel, au fost construite un atelier de na­sturi de sidef, o magazie pentru uscat cără­mida și țigla, un cuptor pentru ars cărămida, și s-a procurat și montat o presă de cărămidă. In anul 1954 se va construi un grup social pentru muncitorii întreprinderii. Până în acest an, cărămida era arsă cu lemne, ceea ce făcea ca prețul de cost să fie ridicat. Folosind pentru ardere cărbune in­ferior și paie, întreprinderea economisește anual 600.000 kg. lemne. In afară de acea­sta, prețul de cost al unui cuptor de cără­midă a fost redus la jumătate. Hotărîți să desvolte aceste succese, mun­citorii și tehnicienii întreprinderii economice Băilești luptă pentru creșterea producției productivității muncii, pentru continua redu­și­cere a prețului de cost, pentru sporirea bu­nurilor de larg consum. In acest fel, ei aduc o contribuție de seamă la traducerea în viață a programului de măsuri economice adoptat de partid și guvern în vederea desvoltării economiei naționale și a ridicării nivelului de trai al poporului muncitor. Confecții peste plan ORAȘUL STALIN (dela corespondentul nostru).­­ Colectivul fabricii „Textila Roșie" din Orașul Stalin desfășoară larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie și a alegerilor de deputați pentru sfaturile popu­lare. Aplicând metodele avansate de muncă, bri­gada „23 August“ din sectorul confecții e dat peste plan în luna Septembrie cu 83 la sută mai multe produse. De asemeni, prin folosirea rezervelor interne, brigada a reali­zat economii de materii prime în valoare de 1977 lei și a reușit să îmbunătățească cali­tatea produselor cu 16 la sută. In fruntea întrecerii se află tinerele sta­­hanoviste Sirena Schiopu și Paraschiva Ol­­teanu, de la sectorul tricotaje, care dau azi produse în contul anului 1955. Succese deosebite a obținut și Alexe de la secția depănat, care a reușit Maria să îmbunătățească calitatea produselor cu 18 la sută, prin aplicarea inițiativei stahanovistei Elena Chișiu. De asemenea, atemistele Ema Falk, din sectorul confecții, și Ludovica Ba­­ciu, din sectorul tricotaje, și-au depășit sar­cinile de plan, în medie, cu 60 la sută, Sărbătorirea Centenarului nașterii compozitorului Ciprian Porumbescu Consiliul de Miniștri a hotărît sărbători­rea în cursul lunii octombrie 1953 a Cen­tenarului nașterii compozitorului Ciprian Porumbescu, unul din înaintașii de seamă ai muzicii românești. In vederea sărbătoririi Centenarului naș­terii lui Ciprian Porumbescu s-a constituit un Comitet Național Jubiliar format din : Costache Antoniu, artist ; Filaret Barbu, compozitor ; Cornel Băjenaru ; Eftimie Bâr­­leanu, sculptor ; Mihai Beniuc, poet ; Cră­ciun Blidaru ; Ștefan Boboș , prof. George Breazul, muzicolog ; Mircea Buciu, artist ; Constantin Bugeanu, compozitor ; prof. Ion Chirescu, compozitor ; Dr. Livia Cionca, medic ; prof. Paul Constantinescu, compo­zitor ; Dumitru Dejeu ; Sabin Drăgoi, com­pozitor ; Ion Dumitrescu, compozitor ; Geor­ge Georgescu, prim dirijor ; Mircea Gher­man ; Petre Ștefănescu Goangă, artist ; Gabi Grubea, solistă ; Cornelia Filipaș ; Ion Dumitru ; Mihail Jora, compozitor ; Gri­gore Macovei ; Egizzio Massini, prim diri­jor ; prof. Al. Mendelsohn, compozitor ; Ma­rin Mihalache , acad. Ilie Murgulescu ; prof. Marțian Negrea, compozitor ; Ioana Nicola, artistă ; George Niculescu Basu, artist ; Constantin Palade, compozitor ; Mihail Ro­șianu , acad. Mihail Sadoveanu, scriitor ; acad. Traian Săvulescu ; Matei Socor, com­pozitor ; Ana Rosa Vasiliu, artistă ; Ion Vi­­coveanu, muzicolog. In cadrul sărbătoririi vor avea loc, înce­pând de la 14 octombrie până la 1 noembrie 1953, adunări populare, conferințe, festivaluri artistice, consacrate compozitorului Ciprian Porumbescu. Uniunea Compozitorilor din R.P.R. și Conservatorul de Muzică „Ciprian Porum­­bescu" din București vor organiza o adu­nare solemnă. Se vor tipări ediții speciale cuprinzând studii despre viața și activitatea lui Ciprian Porumbescu și culegeri din operele muzi­cale ale acestuia. Cu prilejul centenarului se va tipări o serie de mărci poștale comemorative. Ansamblul de cântece al sfatului popular regional Suceava va primi numele „Ansam­blul de cântece Ciprian Porumbescu“ al sfa­tului popular regional Suceava. Se va pune câte o placă comemorativă la Suceava unde a locuit compozitorul și în satul Stupea, regiunea Suceava, în care a trăit și a murit. (Agerpres). Luna Prieteniei Româno-Sovietice „Zilele tehnicii sovietice“ In cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovie­tice se vor organiza în întreaga țară, cu înce­pere dela 15 Octombrie, „Zilele tehnicii so­vietice“. „Zilele tehnicii sovietice“ se vor desfășura sub lozinca „Aplicând știința și tehnica so­vietică, să producem mai mult, mai ieftin și mai bine pentru bunăstarea poporului mun­citor“. Cu prilejul „Zilelor tehnicii sovietice“, pe­troliștii vor desbate și extinde metodele so­vietice de foraj rapid, minerii, metoda gra­ficului ciclic, metalurgiștii, mărirea produc­ției și îmbunătățirea calității pieselor de schimb pentru agricultură, a produselor me­talice de larg consum, extinderea aplicării metodelor înaintate sovietice de tăiere a me­talelor, precum și activitatea în domeniul ino­vațiilor. Muncitorii din industria ușoară vor urmări îndeosebi generalizarea experienței înaintate sovietice în valorificarea rezervelor interne, îmbunătățirea continuă a calității, lărgirea sortimentelor produselor de larg consum. In industria alimentară se vor desbate în aceste zile problemele folosirii înaintatei tehnici so­vietice pentru îmbunătățirea calității pâinii, a mezelurilor și a altor produse de carne, pentru îndeplinirea la înalți indici calitativi a vinificării etc. In întreaga țară, o serie de organizații de masă și instituții culturale, sindicatele: U. T. M. A.R.L.U S„ A.S.I.T., Societatea de științe agricole „I. V. Miciurin“, în colabo­rare cu întreprinderile și organizațiile e­­conomice, vor organiza in cadrul „Zilelor tehnicii sovietice“ consfătuiri pe țară și lo­cale, pe ramuri de producție, iar în între­prinderi se vor organiza conferințe CAserpres) Serbări ale prieteniei In diferite orașe și sate din țară au avut loc în cursul zilei de Duminică serbări popu­lare ale prieteniei Româno-Sovietice la care au participat mii de oameni ai muncii. La serbarea populară care a avut loc la Reșița au luat parte aproape 10.000 mun­citori și țărani muncitori din orașele și satele din împrejurimi. Printre miile de partici­panți se aflau muncitori de la Sovrommetal- Reșița, mineri de la Doman și Secul, țărani colectiviști de la Garașova și Măureni, oa­meni ai muncii, români, maghiari, germani și sârbi. Un tren special a adus participanți la serbare și din orașul Timișoara, împreună cu echipe artistice de la întreprinderea „Ni­­kos Beloiannis“, cooperativa „îmbrăcămin­tea“ și Direcția Regională C.F.R. Au venit de asemeni și artiști de la Teatrul de Stat Opera de Stat din Timișoara. In cadrul serbării populare, care s-a des­fășurat în tot cursul zilei, echipele artistice au prezentat numeroase spectacole, iar pe stadionul nou construit în vara aceasta la Reșița s-au desfășurat competiții de handbal, volei și fotbal. La Dej, la serbarea populară a prieteniei Româno-Sovietice, organizată în parcul ora­șului, au participat peste 4.000 de oameni ai muncii din oraș și satele din cuprinsul raio­nului. Rostind cuvântul de deschid­ere al ser­bării, tovarășul Ion Radu, prorector al Uni­versității „Victor Babeș“ din Cluj, a arătat că succesele obținute până acum de oamenii muncii din țara noastră, precum și minuna­tele perspective ce ni se deschid, sunt dato­rite prieteniei cu popoarele Uniunii Sovie­tice și sprijinului frățesc pe care ni-l a­­cordă A urmat apoi un bogat program artistic. Au mai avut loc asemenea serbări la Si­meria, regiunea Hunedoara, și in centrul ra­ional Brezoi, regiunea Pitești. Mărețe și fără de seamăn sunt realizările pe care le-am întâlnit în scurta călătorie în Uniunea Sovietică ! Am admirat înfăptuiri imense pe tărâm economic, cultural și social Cea mai uriașă înfăptuire este omul sovietic, omul nou care a unit Volga cu Donul, a învins clima aspră a Nordului, a ridicat Magnitogorscul, a sdrobit mașina de război hitleristă, a eliberat și poporul nostru Dragostea omului sovietic am cunoscut-o în­deaproape, pretutindeni, la Moscova la Har­­cov și la Kiev. Minunatul om sovietic, care a revoluționat știința, care a deschis pers­pectivele unei lumi noi și fericite, care luptă hotărît pentru pace și fericirea omenirii, mă întovărășește cu prietenia sa în toate amintirile și impresiile culese în cursul vizi­tei făcute în Uniunea Sovietică. ...închid ochii și retrăiesc aevea emoția pe care am încercat-o când am pășit pentru prima dată pe scara rulantă ce avea să mă coboare într'o stație de metrou. In fața mea se deschidea o boltă imensă, albă, străluci­toare. Fundul tunelului înclinat nu puteam să-i disting în adânc. Mi se părea că mă afund într'un basm luminos, fascinant, fără sfârșit. Covoarele mișcătoare se urneau domol în sens contrar. Unii coborau, alții se ur­cau, despărțiți doar de câțiva centimetri. Gara metropolitană în care am ajuns era o adevărată feerie de marmoră, mozaic și bronz, scăldată într'o lumină fluorescentă, într'o lumină de plină zi. Tovarășul care mă însoțea îmi făcu semn și urcarăm în primul metrou ce avea să ne transporte la stația centrală din Piața Revoluției. Uluit, conti­nuam să privesc în jur, în timp ce metroul înainta vijelios. Simțind privirea însoțitoru­lui ațintită asupra mea, încercai să bravez situația și mă adresai cu un calm desăvârșit: — Dar când vine controlorul ? Zâmbind, tovarășul îmi răspunse : — Nu-i niciun controlor, cu biletul pe care-l ai poți călători toată ziua în me­trou... Cum, numai cu 50 de copeici ? mă a­­dresai abia stăpânindu-mi mirarea. Am coborît în stația centrală din Piața Revoluției, uimit de ordinea desăvârșită a pasagerilor la coborîre și la urcarea în me­trou. Stația ne oferi­ un spectacol copleșitor Cele două peroane de, dus și întors sunt des­părțite prin două șiruri de pilaștri enormi legați prin arcuri și întăriți prin statui exe­cutate din bronz inoxidabil. Aceste admira­bile statui sunt opera lui Manszer, renumi­tul sculptor sovietic, autorul vestitei statui „Zoia­­ Cosmodemianscaia“. Statuile cizelate în bronz inoxidabil își păstrează intactă prospețimea și strălucirea peste zeci și zeci de ani. Șirul lor măreț sprijină tavanul luminoasei bolți. Admirația te țintuește în dreptul fiecăreia din ele și greu m'am lăsat înduplecat de glasul insis­tent al însoțitorului meu : — Hai, vom vedea mai departe alte stații și mai frumoase ! Acum sburăm din nou prin­­ adâncul pă­mântului. In fiecare stație te așteaptă o nouă surpriză, o nouă feerie multicoloră, noi și noi ornamente monumentale. Unele stații lucesc sclipitor, îmbrăcate în marmoră albă, altele te îmbie cu o blajină marmoră roză... Nu voi putea uita niciodată mozaicurile de­corative din stația „Uzinei Electrice" sau ce­ramicele din stația „Taganscaia“, care glo­rifică pe eroii Armatei Sovietice. Marmora multicoloră, granitul puternic, faianța fină, mozaicul, cristalul, fonta deco­rativă, bronzul și oțelul inoxidabil, oferă o măiastră îmbrăcăminte arhitectonică, fiecare stație însemnând totodată un palat străluci­tor, o neîntrecută operă de artă. Stațiile „Stalinscaia", „Pavelețcaia", au fost con­struite chiar în timpul războiului, ca o măr­turie a credinței nestrămutate în victorie a marelui popor sovietic. Stația „Maiacovschi" amintește de cuvântarea comandantului su­prem Iosif Stalin, ținută în această sală, in timpul războiului, când afară răsunau bom­bele aruncate din avioanele fasciștilor. Stația „Baumanscaia" reprezintă lupta locuitorilor Moscovei. Ea este executată în marmoră deschisă și porfir lustruit. Minunatele baso­reliefuri din stația „Stalinscaia“ sunt opera sculptoriței Muhina, stația „Ism­aiiovscaia" evocă în frescele executate de pictorul Gon­­ciarov lupta partizanilor eroi. Fiecare stație este o mândria a o­­mului sovietic, o teștt în ochii fiecărui mândrie p­e care o c­­­ălător din metrou. Din cauza condițiunilor geotehnice ne­favorabile, oamenii și inginerii sovietici au depus mari eforturi în construirea metroului. Dar astăzi, fiecare stație este o adevărată capodoperă. Capacitatea de transport a me­troului din Moscova este superioară capaci­tății metroului din Paris, Berlin sau Lon­dra. E destul să amintim că metroul din Moscova deservește 50 la sută din pasagerii orașului, pe când pietroiul londonez numai 10 la sută. In stațiile metroului din Moscova, aerul se preschimbă de 8 până la 9 ori pe zi față de 6 ori cât se schimbă la New York și 5 ori la Londra. In privința ilumi­nării stațiilor de metrou trebue să amintim că, în mediu, norma luminozității este de 50 de luxi pe metru patrat, în unele stații ajungându-se până la 100 de luxi, pe când oriunde în străinătate sunt întrebuințați doar 25 de­­inxi pe metru patrat. Dar nu numai în succesele inginerești, teh­nice, în confort, putem constata supe­rioritatea metroului din Moscova. Există o deosebire fundamentală între ace­sta și alte metrouri din țările capitaliste. Pe când în Apus, la Londra, sau la Paris, la New York sau la Berlin, metrourile au fost con­struite în scop pur negustoresc, neținându-se seama nici de confort sau comoditate, la Moscova metrourile­­ au fost construite de popor pentru folosința maselor largi popu­lare, ținându-se seamă nu numai de confort și comoditate, ci și de legile frumosului, le­gile artei. In realitatea socialistă, arta face parte integrantă din viața de fiecare zi a poporului. Dacă în Apus stațiile de metrou au toate o înfățișare standard, cenușie, plată, stațiile de metrou din Moscova reprezintă civilizația înaltă sovietică. Fiecare stație este o măreață operă de artă cu bogat con­ținut educativ și patriotic, reflectând episoa­de istorice din viața poporului sovietic. La sfârșitul călătoriei prin stațiile de me­trou m'am îndreptat spre una din stațiile cele mai mari, stația „Arbat“ In vagonul cu care călătoream, fiecare pasager avea câte o carte sau câte un jurnal în mână. Fiecare minut este prețuit de oamenii sovietici. A­­ceastă observație am putut s'o fac în repe­tate ocazii. Stația „Arbat" este una dintre stațiile construite cu câteva luni în urmă. In paran­teză trebue spus că din 1932 se lucrează fără întrerupere la completarea rețelei metropo­litanului, care conține un program de șapte linii diametrale, cu o linie de centură cu o lungime totală de 215 km. și cu un număr de 108 stații. In stația „Arbat“, lucrată în marmoră și faianță, mi-am satisfăcut curiozitatea care mă frământa de când am intrat în prim­ul metrou. Aceste adevărate trenuri subpămân­­tene trec din minut în minut. Ce s’ar în­tâmpla dacă vreunul s-ar defecta în timpul parcursului ? Nu puteam să-mi imaginez prin ce semnale sunt oprite celelalte trenuri care merg cu o viteză amețitoare și imediat unul după altul. Tovarășa din stație, căreia i-am pus această întrebare, mă lămuri cu multă bunăvoință : — Este un dispozitiv special... in momen­tul când un tren are un accident, automat sunt oprite și celelalte trenuri de pe par­curs... Această oprire se face în mod elec­tric... Eu n'am auzit însă de vreun accident până acum... Metroul este cel mai comod, mai liniștit și mai sigur mijloc de circu­lație... In această stație am întâlnit un grup de străini, germani sau austrieci, care desenau și pictau cu multă migală statuetele, tablou­rile și basoreliefurile. Cineva din grup mi-a spus „ Stațiile de metrou din Moscova sunt adevărate comori de artă... Construcția ace­stei vaste lucrări subpământene este o ade­vărată minune a lumii... Ea poate sta cu suc­ces lângă toate muzeele și expozițiile de sculptură și pictură... Fiecare stație de me­trou cu ornamentele ei de mozaic și mar­­m­oră, bronzuri, agate și onixuri, e un palat încântător, o realizare artistică aparte, lu­crată într'un stil diferit... Ghidul care con­ducea acest grup de străini a lucrat și el la construcția liniei metropolitanului din Moscova. — Uneori dădeam de straturi solide, puter­nice, era o încleștare fără seamăn între e­­a și natură... Dar ce era de făcut când am dat de straturi de apă ? Ghidul așteaptă câteva clipe răspunsul no­stru. Cineva spuse : — Probabil a fost scoasă apa... A fost secat locul... Dar cum ? a întrebat ghidul. Cu pompe ? Și unde depuneai apa ? Așa nu se putea rezolva... Au găsit oamenii noștri cu totul alte soluții. Straturile de apă au fost înghețate, au fost prefăcute într’o stâncă puternică... Apoi s’a trecut la sfredelitul stra­tului de stâncă... Și nu a fost ușor, dar noi am învins ! Când vrea omul, nici focul, nici muntele, nici apa nu-i pot sta în cale... Am colindat în tovărășia ghidului înalt, cu umerii lași, puternici, aproape toată dimi­neața, din stație în stație de metrou. Către amiază ne vești cu bucurie : — Acum haideți să vedeți ce dar ne fac­ partidul peste câteva luni de zile. Am vizitat încă două stații de metrou care erau în lucru. Da, un dar minunat, un dar fără asemănare, care va face viața omu­lui sovietic și mai frumoasă, și mai plăcută ! Maior N. TĂU­TU ÎNSEMNĂRI DIN UNIUNEA SOVIETICĂ Prin stațiile metroului din Moscova

Next