Apărarea Patriei, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 231-256)
1954-10-14 / nr. 241
patria noastră, Republica Populara Romînă 1 ^ABVRAREA PATRU su1 Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL X Nr. 241 (2546) Joi 14 octombrie 1954 j 4 PAGINI — 20 BANI Cartea și presa sovietică — prieteni nedespărțiți ai militarilor noștri Ne aflăm în plină desfășurare a tradiționalei „Luni a Prieteniei Romîno-Sovietice“. Una din manifestările de seamă ale acestei Luni este „Săptămîna cărții și presei sovietice“, organizată între 14 și 21 octombrie. Anul acesta, ca și în anii trecuți, „Săptămîna cărții și presei sovietice“ va constitui pentru poporul nostru muncitor un prilej de a sorbi cu și mai mult interes din izvorul de învățături cuprinse în cărțile și publicațiile sovietice de literatură ideologică, științifică, tehnică, beletristică, militară, sportivă etc. Cartea și presa sovietică — purtătoare ale înaltei culturi sovietice — și-au cîștigat prețuirea întregi lumi muncitoare. Cartea și presa sovietică au pătruns adînc în viața constructorilor socialismului din țările de democrație populară, îi ajută și îi sfătuiesc în munca lor creatoare spre înflorirea și întărirea continuă a patriilor lor libere. Piedicile de tot felul pe care guvernanții reacționari din țările capitaliste le pun difuzării largi a cărții și presei sovietice nu pot să împiedice ca adevărul pe care acestea îl conțin să răzbată prin vălul obscurantismului ideologiei burgheze, să aducă lumina strălucitoare a vieții noi, socialiste, în conștiința maselor de multe milioane ale celor ce muncesc. Demascînd pregătirile de război ale imperialiștilor, cartea și presa sovietică mobilizează popoarele la lupta activă și organizată pentru pace și un trai mai bun. Oamenii muncii din patria noastră, însetați de cultură, au create largi posibilități de a cunoaște învățătura cuprinsă în operele lui Lenin și Stalin, precum și bogăția de idei din studiile valoroase ale fruntașilor vieții politice, economice și culturale din U.R.S.S. In toate domeniile de activitate, poporul nostru muncește cu spor, călăuzindu-se, după învățătura marxist-leninistă, după experiența P.C.U.S. și a statului sovietic, precum și după metodele înaintate expuse cu claritate în cărțile și publicațiile marelui popor prieten. Tot mai mulți lucrători din industrie aplică metodele stahanoviștilor sovietici Bîkov, Bortkevici, Voroșin, Kotlear, Krivonos, și alții , țărănimea noastră muncitoare, în strădaniile ei de a ridica agricultura, învață din agrotehnica Sovietică, de la eroii recoltelor bogate, care smulg pămîntului roade tot mai bogate. . Oamenii noștri de știință aplică în activitatea lor experiența savanților sovietici. Cărțile științifice editate în U.R.S.S.— care vorbesc despre cuceririle și țelul celei mai înaintate științe din lume— sînt pentru ei tezaur de documente și izvoare de inspirație în dezvoltarea științei din țara noastră. Cărțile și ziarele sovietice ne informează pe noi toți despre ultimele izbînzi ale științei sovietice pusă în slujba vieții, a propășirii omenirii. Literatura Țării Socialismului, prin tematica ei legată de preocupările poporului și prin înaltul conținut artistic și educativ al operelor, stă în primele rînduri ale literaturii universale. Cartea sovietică și exemplul scriitorului și publicistului sovietic sînt de mare preț pentru literații noștri, printre care și cei militari. Operele clasicilor ruși și sovietici oferă scriitoriior noștri modele de construcție artistică, de eroi plini de viață, îi ajută să meargă pe drumul creării unei literaturi realist-socialiste pusă în slujba poporului. Cu un deosebit interes așteaptă scriitorii noștri cel de al II-lea Congres al scriitorilor din U.R.S.S., fiind convinși că din discuțiile rodnice care se vor purta vor avea multe de învățat. Pentru a satisface interesul mereu crescînd al maselor muncitoare din țara noastră de a cunoaște știința și cultura sovietică, editurile noastre și-au mărit an de an tirajul traducerilor. In cei zece ani care au trecut de la eliberare, totalul traducerilor se ridică la aproximativ 7.000 titluri, editate într-un tiraj de 75 milioane exemplare. La aceste cifre contribuția editurii „Cartea Rusă“ este de aproape 1.900 titluri de cărți, cu un tiraj de 25.500.000 exemplare. Cu prilejul „Săptămînii cărții și presei sovietice“, editurile au pregătit serie de traduceri noi din literatura claică rusă și sovietică, opere valoroase ca volumul „Teatru“ de A. P. Cehov, „Pentru Puterea Sovietelor“ de V. Kataev, „Contemporanii” de B. Polevoi, „Flacăra albă“ de V. Sobko și alte lucrări mult așteptate de cititorii din Republica Populară Romînă. In procesul de întărire continuă a Forțelor noastre Armate, militarii găsesc în cartea și presa sovietică un ajutor prețios. Cu drept cuvînt, pentru soldații, sergenții și ofițerii noștri, cartea sovietică a devenit un tovarăș drag. Operele lui Lenin și Stalin, întreaga literatură politică sovietică, îi călește din punct de vedere ideologic, îi înarmează cu concepția materialistă asupra lumii și societății, ajutîndu-i astfel să înțeleagă mai bine politica partidului nostru și să lupte pentru înfăptuirea ei, să înțeleagă evenimentele internaționale, îi învață cum trebuie să iubească și să slujească patria și poporul muncitor. Din ziarele și revistele militare, ca : „Propagandisti Aghitator“, „Krasnaia Zvezda“, „Voennîi Vestnic” și altele, ofițerii și sergenții armatei noastre își însușesc tot mai temeinic știința și arta militară sovietică, învață cum să ducă mai bine munca de instruire și educare a subordonaților, de întărire a disciplinei, de cultivare a calităților morale și de luptă în rîndurile militarilor. Tot mai numeroși sînt comandanții și lucrătorii politici din unități care aplică cu succes în munca lor învățămintele din cărțile sovietice Presa militară sovietică — după al cărei exemplu se călăuzește și presa noastră militară — constituie un bogat izvor de învățătură. Citind în original sau în traducere ziarele și revistele sovietice, ofițerii noștri află ce e nou în dezvoltarea artei și științei militare. In unitățile noastre sînt citite cu drag lucrările inspirate din Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei. Din cuprinsul cărților „Povestea unui om adevărat“, „Șoseaua Volokolamscului“, „însemnările unui partizan“, „Generalul Dovator“, „Mesteacănul Alb“, „Pe direcția loviturii principale“, „Păstrează direcția“, „Vasili, Tiorkin“ și altele, militarii noștri desprind minunate învățăminte, iau cunoștință de bogata experiență de luptă a militarilor sovietici. Manifestările ce vor avea loc cu prilejul „Săptămînii cărții și presei sovietice” au scopul de a populariza și răspîndi mai larg cartea și presa sovietică în rîndurile oamenilor muncii și ale militarilor Forțelor Armate. Ca și în întreaga țară, în unități se vor ține recenzii, lecturi colective, seri literare, se vor organiza standuri de cărți, consfătuiri cu cititorii, întîlniri cu scriitorii, ca și alte acțiuni care să contribuie la cunoașterea literaturii sovietice de către militari. In organizarea unor astfel de acțiuni, birourile cercurilor A.R.L . S., consiliile de conducere ale Caselor Ofițerilor, activele cluburilor ostășești, bibliotecarii și toți militarii cu munci de răspundere pe linie culturală trebuie să depună toată străduința. Sub conducerea și îndrumarea comandanților și locțiitorilor lor politici, cu ajutorul efectiv al comuniștilor și utemiștilor, ei sînt chemați să asigure un înalt nivel politic-cultural manifestărilor pe care le vor organiza. Pentru a trezi la militari gustul pentru citit, bibliotecarii să folosească metodele cele mai potrivite, să se ocupe de fiecare militar în parte, să-i recomande cărți după preferințele și gradul său de cunoștințe. „Săptămîna cărții și presei sovietice” din anul acesta trebuie să fie un prilej de a ridica mai sus munca de popularizare și răspîndire a cărților și ziarelor sovietice în unități, un prilej de a trezi și mai mult interesul militarilor pentru literatura și presa sovietică, din care învățăm cum trebuie să ne instruim pentru a fi gata oricînd să apărăm libertatea patriei noastre înfloritoare și pacea. Deschiderea expoziției Prietenia Romîno-Sovietică în arta populară din R. P. R. “ Miercuri la amiază, în sala din Piața Operei’,nr. 3, a avut loc festivitatea de deschidere a Expoziției „Prietenia Romîno-Sovietică în arta populară din R. P. R.“, organizată de Comitetul Național pentru sărbătorirea Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice. La deschiderea expoziției au fost de față tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroș, M. Dalea, L. Răutu, Constanța Crăciun, acad. I. Murgulescu, C. Popescu, M. Macavei, T. Rudenco, N. Teșa, Sanda Bargheț, E. Rodan, reprezentanți ai vieții culturale și ai organizațiilor de masă, reprezentanți ai presei române și străine. Au participat L. G. Melnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, membrii ■ delegației sovietice care participă la sărbătorirea Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice în frunte cu P. A. Baranov, conducătorul delegației, Alexandr Minkovski, maestru emerit al artei din R.S.S. Ucraineană, conducătorul artistic și dirijor principal al Capeliei emerite de stat de banduriști din R.S.S. Ucraineană, precum și E. N. Tihonov, reprezentantul permanent al V.O.R.S.-ului în R.P.R. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. C. Prisnea, prim locțiitor al ministrului Culturii. Asistența a vizitat apoi expoziția. In standurile expoziției este prezentată o mare varietate de obiecte din creația populară a diferitelor regiuni ale țării. Sînt expuse minunate cusături, broderii și țesături, lucrări in piele, sculpturi în lemn, cizelări în metale, picturi și desene pe diferite materiale, obiecte de ceramică și alte obiecte de artă populară, care oglindesc prietenia romîno-sovietică. Numeroase obiecte vorbesc despre actul istoric al eliberării țării noastre de către Uniunea Sovietică, altele înfățișează aspecte ale ajutorului pe care Uniunea Sovietică ni-l dă pentru construirea socialismului. Multe obiecte au ca temă avîntul în muncă al poporului nostru, hotărîrea fermă de a lupta pentru apărarea păcii. (Agerpips), In numărul de azi: Lucia Dermetinns : Note de drum — La Stampiau, orașul-erou (pag. 2-a) Locotenent major Mihail Andonie : Grija’ pertru sănătatea militarilor (pag. 2-a1 Locotenent V. Teodorescu: Cum nu trebuie condus un seminar bilanț (pag. ?-ai Crîmpeie din viața frumoasă a marinarilor (pag. 2 ai Discursul rostit de A. I. Vîșinski in Comitetul Politic al O.N.U. (pag. 3-a) LUNA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE Membrii delegației sovietice care ne vizitează țara Spectacolul prezentat de Capella emerită de stat de banduriști din R. S. S. Ucraineană (pag. 3-a) Delegația guvernamentală sovietică a părăsit P«kumi (pag. 4-a) Delegația guvernamentală a Uniunii Sovietice a părăsit R. D. Germană (pag. 4-a) Scrisoarea delegației guvernamentale sovietice cu privire la oferirea în dar poporului chinez de către poporul sovietic a mijloacelor tehnice și utilajului necesare pentru organizarea unei mari gospodării cerealiere de stat (pag. 4-a) Scrisoarea de răspuns a președintelui Mao Tzedun în legătură cu oferirea în dar poporului chinez de către:s;poporul sovietic a mijloacelor tehnice și utilajului necesare pentru organizarea unei mari gospodării cerealiere de stat (pag. 4-a) ln intirnpimrea Congr și a zilei de7 „Toate forțele noastre în slujba dezvoltării și înfloririi agriculturii“ Gazeta de perete, un bun sfătuitor Gazeta de perete „Artileristul“, din subunitatea unde locțiitor politic este ofițerul Pop Emil, este unul din mijloacele principale de agitație în rîndul militarilor care urmează să fie lăsați la vatră. Articolele scrise de soldatul Mardarie Ioan „Luați parte cu tot avîntul la lupta pentru ridicarea agriculturii patriei noastre" și cel al caporalului Tauru Dumitru „Sarcinile militarilor care vor fi lăsați la vatră“, arată importanța ce trebuie acordată ridicării agriculturii țării noastre pe o treaptă cit mai înaltă.. Totodată, ele îndeamnă pe militari ca după lăsarea la vatră să meargă să lucreze în agricultură. Aceste articole au stîrnit un viu interes printre militari, dînd naștere la o serie de discuții. Mulți dintre ei s-au și hotărît să lucreze în G.A.S. și S.M.T.-uri. Articolul „Păstrează secretul militar“, semnat de sergentul Răducu Ștefan, amintește militarilor care vor fi lăsați la vatră despre jurămîntul militar pe care l-au depus cînd au venit in armată. In articolul său, sergentul Răducu arată că păstrarea secretului militar și îndeplinirea cerințelor jurământului sînt îndatoriri ale fiecărui cetățean cinstit din patria noastră, nu numai atunci cînd este militar, ci și pe locul de producție unde va merge după lăsarea la vatră. Locotenent P. GAGIU ȘI EI VOR LUCRA IN AGRICULTURA In clișeu : sergenții Răduț Aurel, Rusu Gheorghe, Patraș Leon, Vătăman Vasile infanteriști de frunte, și Gîrbu Patriciu și Vlasiu Crăciun, fruntași în pregătirea de luptă și politică, vor merge să lucreze în agricultură. La Instructajul agitatorilor In unitatea unde lucrează ofițerul Mateiaș Mihai s-a ținut zilele trecute un instructaj cu agitatorii. Cu această ocazie li s-a arătat acestora sarcinile ce le revin în vederea lăsării la vatră a vechiului contingent și a muncii politice ce trebuie să o desfășoare în întîmpinarea celui de al II-lea Congres al partidului. In discuțiile ce au urmat, o parte din agitatori, care și ei vor fi lăsați la vatră, s-au angajat să intre hotărîți în lupta pentru ridicarea continuă a sectorului agricol. Astfel, sergentul Badea Dumitru, membru în G.A.C. Căzănești, regiunea București, și-a manifestat dorința ca, odata ajuns în colectivă, împreună cu familia sa, să dea viață traiectului de Directive, să lupte pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei din care face parte. De asemenea, caporalul Bercheșan Gh.,care în viața civilă a fost muncitor necalificat la fabrica de cărămizi din Cîmpia Turzii, a arătat îa cuvîntul său că vrea să răsplătească grija cu care a fost instruit și educat în armată, prin mazca ce o va desfășura în gospodăria agricolă de stat care se află în comună. M. IONESCU „Să ne facem un punct de mîndrie patriotică și de glorie din răspunsul nostru însuflețit, pe care îl vom da chemării adresate de partid prin proiectul Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani“ — acest îndemn este urmat de tot mai mulți militari care se lasă la vatră. Din nou la S. M. T. Sergentul Pulpan Gheorghe și soldatul fruntaș Coman Aurel fac parte din același echipaj. Aici au fost repartizați de la început, aici sînt și astăzi, împreună s-au instruit, au învățat să cunoască tancul, tunul de pe tanc, mitraliera, au participat la aplicații, au săpat amplasamente sau au vizionat diferite spectacole. De multe ori, în timpul liber, stăteau împreună, discutau despre instrucție, se ajutau să-și însușească meseria armelor, să devină luptători chirai.. Toți militarii știu că ei sînt prieteni buni. Dar prietenia lor nu este de ieri, de azi, din prima zi de cînd ar venit în unitate. Ei se cunosc de mai mult timp. Au lucrat împreună ca tractoriști la S.M.T.-ul „I. C. Frimu“ din cornu. R. Moara Grecilor-Vaslui. Pulpan era șef de brigadă, Coman simplu tractorist. Amândoi însă au muncit cot la cot pentru același scop. In campania însămînțărilor de primăvară din anul 1949 brigada lui Pulpan a ieșit prima pe S.M.T. Toamna a terminat prima însămințările. Tractoarele lor mergeau cu ceasul. Că au fost harnici, muncitori, au dovedit-o și în armată. Sergentul Pulpan a fost la început încărcător, apoi mitralior, iac mai tîrziu comandant de tun. Echipajul din care fac și acum parte cei doi militari a fost in nenumărate rînduri evidențiat. Dar timpul petrecut în armată s-a scurs pe nesimțite. Peste puțin, cei doi prieteni vor ieși pe poarta cazărmii, vor pleca spre locurile dragi. In armată au căpătat noi cunoștințe tehnice, au învățat să aibă grijă de mașini să lucreze atent cu ele. Și ci de bine le prinde acum. In curînd vor schimba tancul cu tractorul, în curînd vor lucra la același S.M.T. Aceasta este dorința lor. „Vă așteptăm să vă înapoiați, tovarăși, — le-a spus directorul cînd au fost în permisie — sînt multe, multe de făcut“. Cei doi tractoriști știu acest lucru. Tractoarele au nevoie de oameni pricepuți să le conducă, să le întrețină. Trebuiesc făcute arături adînci, lucrări de calitate pentru sporirea producției la hectar, trebuie aplicate cele mai bune metode de muncă. E nevoie de conștiință patriotică, de muncă durză, hotărîtă. Tractoriștii Pulpan și Coman au dat dovadă că știu să muncească, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile pe care partidul le pune în față Locotenent major GH. BARBĂNȚAN Colectivul textiliștilor și-a depășit angajamentul Colectivul întreprinderii „Flamura Roșie“ din Capitală întîmpină Congresul Partidului și ziua de 7 Noiembrie cu îndeplinirea încă de la 10 octombrie a angajamentelor luate în răspunsul dat la chemarea lansată de un grup de întreprinderi din regiunea Stalin. Astfel, muncitorii de aici au produs, peste prevederile planului, 1.100 m. țesături mătase imprimată față de 1000 m, cît predevedea angajamentul. De asemenea au introdus în fabricație un nou articol, cunoscut sub denumirea de crep tropical și au imprimat 5 desene noi. Dragi tovarăși colectiviști Parcă ieri a fost ziua cînd eu, Ion al Iu Gheorghe Ardeleanu, am lăsat plugul și am plecat militar. Mi-a părut rău că mă despart de sat, de prietenii mei, de ogorul pe care îl lucram. Mi-am părut însă mai rău că familia mea nu se hotărîse încă să intre în marea voastră familie. Dar n-a trecut mult timp și am primit vestea cea bună de la părinți. îmi scriau că au intrat în colectivă. Vă închipuiți ce bucurie am avut atunci în curînd voi fi din nou acasă. Gîndul meu de acum este îndreptat spre S.M.T.-ul Frățilești. Mă voi strădui ca pe pămîntul nostru, care înainte era despărțit de haturi îmbuibate cu șoareci și care acum este unit, să lucrez în așa fel încît holdele să fie cît mai bogate. In urma tractorului să răsară griul, cartofii și sfecla de zahăr, să crească porumbul înalt. Armata a fost pentru mine cea mai bună școală. Am învățat să mînui pușca, să conduc și mașina. îmi voi îngriji tractorul așa cum am îngrijit în armată pușca. Așteptați-mă cu încredere. Voi veni printre voi și chiar din toamna aceasta vă voi da ajutor la însămînțări. Soldat ION ARDELEANL Voi munci cu. drag ca șofer Aveam pe atunci 13 ani. Tocmai terminasem șase clase primare, îmi propusesem să merg mai departe, să învăț meseria de șofer, dar nu s-a putut. Mama, rămasă văduvă, nu putea să mă întrețină. Totuși n-am renunțat la gîndul că voi ajunge cindva să-mi împlinesc visul. Cu acest gînd am plecat militar. Eram convins că voi putea să devin șofer. Auzisem și de la alții că în armată, tinerii care doresc, învață o meserie, pot să devină șoferi, tactoriști, contati ii. De acest lucru m-am convins și eu. După perioada de instrucție am fost trimis la o școală de șoferi. Desigur nu mi-a fost ușor. Am reușit totuși să mii însușesc cunoștințele predate și ->li termin ștoaia cu calficativul „bine". După aceea am luat în primire o mașină Skoda. Nu era nouă, dar m-am străduit ca ea să funcționeze cit mai bine. Pentru aceasta, înainte de a pleca în cursă, o verificam să n-aibă scurgeri de carburanți și lubrifianți, verificam starea și funcționarea motorului, a cauciucurilor, mă îngrijeam să am toate sculele necesare. Datorită acestui fapt, pe timpul aplicațiilor și transporturilor pe care le-am făcut, nu am avut pene sau accidente. Mai tîrziu, mi s-a încredințat conducerea unei mașini de tip „Henkel“. Și cu aceasta am parcurs mii de kilometri fără să fie nevoie să i se facă reparații medii. Ba chiar am depășit cu 2000 de km. norma de parcurs între două reparații. De curînd am predat mașina soldatului fruntaș Tănase Alexandru. Am simțit atunci un gol în inimă, pentru că mă despărțeam de un lucru drag. Mă despărțeam de mașina pe care am condus-o multă vreme. Această situație nu va dura însă mult. In curînd voi fi lăsat la vatră. Gîndul meu este să-mi continui meseria pe care am îndrăgit-o, să lucrez tot pe mașină, la on S. M. T., să transport cu mașina pe care o s-o am în primire carburanți și lubrifianți necesari pentru funcționarea tractoarelor, să transport cereale la magazii și depozite. Și acolo mă voi strădui să mă achit conștiincios de sarcinile ce îmi vor sta în față. Titlul de atemist pe care l-am primit în armată vreau să-l păstrez cu cinste. J Soldat fruntaș IOAN SEMENIUC Muncă avîntată pe întinsul patriei noastre Cuvint de miner PETROȘANI. In primele 10 zile ale lunii octombrie, cele mai multe colective de mineri din Valea Jiului și-au îndeplinit zilnic angajamentele luate în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului și a zilei de 7 Noiembrie. La sectorul II Vulcan, graficul producției de cărbune indică 118,2 la sută. Planul pe prima decadă a lunii octombrie a fost depășit. Cel mai de seamă rezultat obținut pînă acum la mina Vulcan este al sectorului IV, unde s-au dat peste plan în primele 10 zile ale lunii octombrie sute de tone de cărbune Pe întreaga mină s-au extras peste plan pînă în dimineața zilei de 11 octombrie sute de tone de cărbune. Fruntașe sînt echipele minerilor Gheorghe Tincă, Mircea Barbu, Ioan Gașpar, Petru Toderici, Ludovic Anthal și Petru Feher, care, în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie, și-au depășit prevederile de plan cu 30—200 tone de cărbune. Și la mina Aninoasa planul producției globale a fost depășit în primele 10 zile ale lunii octombrie cu sute de tone de cărbune. Pîîă în dimineața zilei de 11 octombrie, planul producției de cărbune la Lupeni a fost realizat în proporție de 103 la sută, la Petrila a fost depășit cu 1,8 la sută, iar la mina Uricani cu 3 la sută. Minerii sectorului V de la mina Petrila au extras de la începutul anului și pînă acum, peste prevederile planului, mii de tone de cărbune. La marginea Bărăganului, acolo unde Dunărea își adună apele despărțite de balta Ialomiței și a Brăilei, nu departe de locul unde Ialomița se grăbește spre matca primitoare a marelui fluviu, se găsesc întinderi de necuprins cu ochii, năpădite cu ciulini. Nu umblă pe acest pămînt decît iepurii și vulpile, cocoșii și ciorile, sau poate citeodată vitele rătăcite ale sătenilor din Vlădeni și Ghioara. De curînd însă colțul acesta de stepă și-a schimbat înfățișarea. La marginea cîmpului, printre mărăcini, scaieți și covorul de trifoi sălbatic au apărut două case. Ciudate „clădiri“. In locul fundamentului de piatră — troți, în loc de zid alb — se îndură vopsită. Cum au ajuns aici aceste locuințevagon ? Doar calea ferată este la mai bine de 25 kilometri depărtare. Nici pe drumul apei nu puteau fi aduse. Rutierul gospodăriei din Bordușani le-a adus, cu oameni, Cu mobilă, cu bucătărie cu tot. Dar să istorisim faptele de la început, de la întâiul pas făcut încă acolo, în sediul gospodăriei agricole de stat din Bordușani. Tovarășul Cociaș Ilie, directorul, deschis consfătuirea cu următoarele cuvinte : — Ați citit cu toții proiectul de Directive. Eu socot că trebuie să pornim la treabă de pe acum... . La fel gîndea și Roșca Ion, secretarul de partid, și Ispas Alexandru, secretarul L T.M.-ului, și inginerul Simionescu Și cînd zici că ne apucăm? — Fără zăbavă. Oamenii au tăcut. Da, e lucru greu. E vorba de peste 1000 hectare. Vor trebui desțelenite, curățate de bălării, din împărăția ciulinilor va trebui să se nască un grînar doldora de rod. E pămînt gras, bun parcă pentru a da omului bucate, belșug. Oamenii au tăcut și au visat. Și așa s-a făcut că au apărut acele vagoane la hotarul băltii Ialomița. Așa s-a făcut că au venit aici oameni, tractoriști, să ducă la îndeplinire o poruncă a partidului : desțelenirea de pămînturi noi, dăruirea lor agriculturii noastre. Au venit Niculae Trandafir, Niculae Cocargeanu, Gheorghe Victor, Florea Cojocaru, Niculae Ion și alții, laolaltă 24 la număr. Mai tîrziu au sosit și cîțiva absolvenți ai școlii de tractoriști de la Poarta Albă. Sub cerul fumuriu și posomorit, sau chiar în ploaie, se lucrează și noaptea la lumina farurilor care luminează orbitor în noaptea de pîolă, fără de lună și stele. In fața tractoriștilor stăruie problema problemelor, ținta precisă , desțelenitul trebuie terminat cît mai curînd. Sînt două brigăzi și între ele o întrecere avîntată. Se întrec apoi și individual. Mai alaltăieri, în plină brazdă, s-a rupt plugul lui Victor Gheorghe. Pînă să-l repare, pînă să-l pună la punct, ceilalți i-o luaseră înainte. Victor, după ce a intrat din nou în tură, în nici un chip nu voia să mai treacă în repaos. Apoi, la insistențele tovarășului Trandafir, șeful de brigadă, a întrerupt totuși munca de a înfulecat masa în două minute și, zis frate la lucru. Desțelenitul trebuie terminat cît mai curînd . Acolo, în camera directorului, oamenii încă nu puteau răspunde la întrebarea „cînd se termină desțelenitul celor peste 1000 hectare“. Tractoriștii răspund astăzi la această întrebare : Congresul partidului, sau poate mai înalninte, vom fi gata. In ziua Congresului, Tovarășul Trandafir, șeful de brigadă, auzind pe tractoriștii lui, zîmbește și clipește cu bunătate din ochii lui mici, albaștri. Este încredințat că tractoriștii nu aruncă vorbele în vînt, că vor isprăvi cu desțelenitul. Il cunoaște pe fiecare în parte. Și pe Cocargeanu, și pe Victorel, și pe Florică Cojocaru. Și apoi știe că acești băieți, tineri și zvăpăiați cum sînt, cînd e vorba de muncă, de o întrecere pentru cinstirea partidului, apoi nu se lasă cu una, cu două. In ziua Congresului, cele 1000 și ceva de hectare vor fi pămînt desțelenit. Maior L. TARCO Cinstesc Congresul pășind pe calea cea nouă zilele trecute, urmînd îndemnul comuniștilor, 15 familii de țărani muncitori din satul Cair, comuna Axintere, raionul Lehliu, s-au unit în întovărășirea agricolă „Cel de al doilea Congres al partidului“. Alte 30 familii de țărani muncitori din comuna Dezrobirea, raionul Alexandria, și-au unit cele 105 hectare de teren arabile intr-o întovărășire agricolă. Și în regiunea Craiova au luat ființă patru noi întovărășiri agricole. In comuna Băilești, de pildă, 26 familii de țărani muncitori au alcătuit întovărășirea agricolă „Cel de al II-lea Congres al partidului“. De asemenea, în comunele Știrbești, raionul Olteț, Bengești, raionul Novaci și Logrești-Moșteni, din raionul Gilort, mulți dintre țăranii muncitori au intrat în întovărășiri agricole. De curînd, în satul Războieni din raionul Tg.. Frumos, regiunea Iași, 15 familii de țărani muncitori au alcătuit întovărășirea agricolă „Cel de al II-lea Congres al partidului“. In ziua inaugurării, întovărășirii au încheiat contract cu S.M.T. Tg. Frumos pentru executarea însămînțărilor din toamna aceasta cu mașinile și tractoarele stațiunii, iar în ziua următoare au și însămânțat o bună parte din terenul lor arabil. In regiunile Cluj, Baia Mare și Ploești au luat ființă duminica trecută încă trei întovărășiri agricole, cu numele : „Cel de al II-lea Congres al partidului“. In întovărășirea formată în satul Fodora din raionul Cluj au intrat 15 familii de țărani muncitori. Carnet de reporter Pierciulinii din lunca Vlâdenilor Au terminat insămințările de toamnă La gospodăria agricolă de stat din Răzvad, raionul Tîrgoviște, muncitorii au terminat însămînțările de toamnă în numai 5 zile, depășinidu-și astfel cu 10 zile angajamentele luate în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie. Pentru obținerea unei producții sporite la hectar în anul viitor, ei au însămânțat întreaga suprafață cu grîu în rînduri încrucișate și în rînduri dese.