Apărarea Patriei, iunie 1955 (Anul 11, nr. 127-151)

1955-06-01 / nr. 127

2 APĂRAREA PATRIEI Miercuri 1 iunie 1955 Nr. 127 (2739) Tovarăși deputați. Bugetul de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1955, pe care din însăr­cinarea Consiliului de Miniștri îl prezint spre examinare și aprobare Marii Adu­nări Naționale, oglindește sarciriile tra­sate de Partidul Muncitoresc Romîn și de Guvern privind dezvoltarea economiei naționale, creșterea nivelului de trai ma­terial și cultural al oamenilor muncii, în­tărirea puterii economice și a capacității de apărare a țării. Partidul și Guvernul au dus și duc o politică consecventă de dezvoltare conti­nuă a industriei grele — temelia temelii­lor dezvoltării tuturor ramurilor econo­miei naționale și izvorul bunăstării po­porului muncitor, îndeplinirea măsurilor pentru sporirea producției agricole și a bunurilor de larg consum poate fi obți­nută numai pe baza dezvoltării puternice a industriei grele, care trebuie să asigu­re înzestrarea tehnică a agriculturii, cum și a industriei ușoare și alimentare. Bugetul de Stat al Republicii Popu­lare Romîne pe anul 1955 prevede mij­loacele financiare necesare pentru lărgi­rea industriei grele, cum și pentru ridi­carea și dezvoltarea, pe această bază, a agriculturii și a industriei producătoare de bunuri de larg consum. * * ** În 1954, producția globală în indus­tria socialistă a crescut cu 6,6% față de 3.953 și a depășit cu 93% nivelul pro­ducției din anul 1950. In industria grea s-au obținut succese importante, în construcțiile de mașini, în industria petroliferă și minieră, în indus­tria electrotehnică și energetică, în con­strucțiile navale, atelierele căilor ferate Ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru consolidarea bazei tehnico-mate­­riale a agriculturii și pentru cointeresa­Tovarăși deputați, p­rezentăm spre aprobare Marii Adu­nări Naționale rezultatele definitive ale executării bugetului de Stat al Republi­cii Populare Romîne pe 1953. Potrivit dării de seamă depuse, buge­Tovarăși deputați, Bugetul de Stat pe 1954 s-a realizat la venituri în sumă de 41.374,3 milioa­ne lei, iar la cheltuieli în sumă 38.309,6 milioane lei, cu o depășire de veniturilor față de cheltuieli în sumă de­­ 3.064,7 milioane lei. Cea mai mare parte a veniturilor bu­getului de Stat a fost încasată din secto­rul socialist al economiei naționale: încasările din impozitul pe circulația produselor și cotele părți din beneficiile întreprinderilor și organizațiilor economi­ce, care constituie principalele surse d­e venituri, au însumat 21.849,8 milioane lei, reprezentînd o creștere de 92,1 % față de 1950. Creșterea încasărilor din aceste veni­turi este o consecință a dezvoltării secto­Tovarăși deputați. Bugetul de Stat al Republicii Popu­lare Romîne pe 1955 se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naționale, la ve­nituri, în sumă de 44.405,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 43.005,0 mi­lioane lei, cu o depășire a veniturilor fa­ță de cheltuieli de 1.400,0 milioane lei. In buget se reflectă consecințele fi­nanciare ale reducerii prețurilor cu ridi­cata la mijloacele de producție fabricate în întreprinderile de stat. însemnătatea acestei operațiuni constă în faptul că se poate urmări cu mai multă ușurință prețul de cost al produselor și efortul muncito­rilor pentru realizarea sarcinii de redu­cere a prețului de cost. Odată cu această operație s-au rentabilizat unele ramuri industriale care au lucrat cu pierdere. Veniturile din acumulări ce se varsă la buget de către întreprinderile de stat se ridică la suma de 24.110,1 milioane lei, ceea ce reprezintă 54,3 % din totalul veniturilor bugetului. Impozitele de la populație sînt prevă­zute în buget în sumă de 3.334,0 milioa­ne lei, reprezentînd 7,5 % din totalul ve­niturilor. Resursele bugetului de Stat pe 1955 sînt destinate în cea mai mare parte pen­tru finanțarea economiei naționale și pen­tru acțiunile social-culturale. Pentru ac­­ceste scopuri au fost prevăzute în buget 31.303,2 milioane lei, adică 72,8 % din totalul cheltuielilor. Folosirea resurselor bugetului într-o proporție atât de însem­nată pentru dezvoltarea economiei națio­nale și pentru lărgirea acțiunilor social­­culturale caracterizează bugetul statului nostru democrat-popular, ca buget al construcției pașnice și întăririi economi­ce a patriei noastre, al ridicării nivelului de trai material și cultural al poporului muncitor. Pentru finanțarea­­ economiei naționale s-a prevăzut în buget suma de 24.351,9 milioane lei, adică 56,6% din totalul chel­tuielilor în care sînt cuprinse și sumele alocate pentru lucrările capitale. Pe lingă mijloacele de la buget, vor mai fi utiliza­te pentru finanțarea economiei naționale și resurse proprii ale întreprinderilor și organizațiilor economice, In sumă de 7.510,7 milioane lei. In acest fel totalul mijloacelor destinate cheltuielilor pentru economia națională, în anul 1955, se ri­dică la suma de 31.862,6 milioane lei. Pentru finanțarea lucrărilor capitale se va da de la buget suma de 9.091,3 mili­oane lei, adică 21,1 % din totalul chel­tuirii lor. Mijloacele importante alocate în anul 1­955 pentru investiții vor asigura mări­rea mijloacelor de bază ale industriei Sursa principală a veniturilor buge­tului de Stat o constituie acumulările­rea materială a țărănimii potrivit Hotărîrilor Plenarei muncitoare, lărgite Comitetului Central al P.M.R. din 19-20 a august 1953, s-au obținut succese impor­tante în sporirea producției agricole. Rez­ultatele obținute în cursul anului 1954 în ce privește producția agricolă, au contribuit la o mai bună aproviziona­re a populației cu produse agro-alimen­­tare și a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Creșterea producției industriale și agri­cole, lărgirea activității comerțului de stat și cooperatist, cum și sporirea volu­mului de mărfuri destinate fondului pie­ței au creat condițiile necesare pentru ca la 26 decembrie 1954 să se desființeze sistem­ul de aprovizionare pe bază de car­tele și rații și să se treacă la comerțul desfășurat. Rezultatele pozitive obținute de la des­ființarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele și rații și trecerea la co­merțul desfășurat, creșterea producției industriale și agricole, sporirea volumu­lui de mărfuri în rețeaua comerțului so­cialist și intensificarea schimbului între­ oraș și sat au creat condițiile unor redu­ceri de prețuri cu amănuntul la unele mărfuri industriale și alimentare. Aceste măsuri sînt o ilustrare vie a grijii Partidului și Guvernului nostru pentru creșterea continuă a salariului real al muncitorilor, pentru ridicarea nivelu­lui de trai material și cultural al oameni­lor muncii. Partidul și Guvernul nostru arată necon­tenit că singura cale justă și posibilă pentru ridicarea nivelului de trai este sporirea productivității muncii, micșora­rea sistematică a prețului de cost și în­tărirea regimului de economii în toate ramurile economiei naționale. Numai pe această bază se poate crea o abundență de produse necesare oamenilor muncii de la orașe și sate și se pot pune bazele pen­tru noi reduceri de prețuri în viitor­ tul de Stat al R.P.R. pe anul 1953 fost executat la venituri în sumă de lei a 38.782.053.294,45, iar la cheltuieli în sumă de 35.638.048.887,95 lei — cu o depășire a veniturilor față de cheltu­ieli de lei 3.144.004.406,50, rolul socialist al economiei naționale și a întăririi economico-financiare a între­prinderilor și organizațiilor economice. Partea covîrșitoare a mijloacelor bu­getului pe 1954, și anume 29.661,7 mi­lioane lei, a fost cheltuită pentru dez­voltarea economiei naționale și lărgirea acțiunilor social-culturale, ceea ce a con­tribuit la întărirea puterii economice statului nostru și la ridicarea bunăstării a poporului muncitor. Rezultatele executării bugetului de Stat pe 1954 sînt o dovadă a­ solidității finanțelor țării noastre, asigurată prin dezvoltarea și întărirea continuă a secto­rului socialist al economiei naționale, sporirea producției industriale și agrico­le, creșterea circulației mărfurilor și a venitului național agriculturii, transportului și altor ramuri ale economiei naționale. In industria grea vor fi mărite capaci­tățile de producție în ramurile construc­țiilor de mașini, siderurgie și metale ne­feroase, se vor construi și pune în func­țiune noi instalații, rafinării și conducte în industria petroliferă, vor fi executate lucrări pentru deschideri de mine și lăr­girea minelor existente în industria căr­bunelui, se vor construi și da în exploa­tare noi hidrocentrale și termocentrale, se va continua înzestrarea cu noi utilaje și mecanisme a industriei lemnului și hîr­­tiei. Lucrările capitale ce vor fi executate în Industria grea reprezintă 45,2 % din volumul total al planului de investiții pe 1955. In industria ușoară și alimentară, pre­cum și în industria locală vor fi Investite mijloace financiare, în prețuri compara­bile, cu 15,3 % mai mari ca în anul 1954 pentru construirea de fabrici și secții noi, cum și pentru dezvoltarea și moderniza­rea celor existente. Pentru înzestrarea agriculturii cu noi tractoare și mașini agricole, înființarea a 20 stațiuni de mașini și tractoare noi și consolidarea celor existente, înființarea de noi centre mecanice, dezvoltarea gos­podăriilor agricole de stat, executarea de lucrări de irigații, indiguiri și altor lu­crări agricole și silvice, se prevăd pentru 1955, în prețuri comparabile, cu 40,0 % mai multe fonduri decît în 1954. Planul lucrărilor capitale pe anul 1955 prevede lărgirea construcțiilor de locuințe și a lucrărilor social culturale și edilitare, cu 7,6 °/o față de 1954. Bugetul de Stat pe 1955 prevede alo­carea sumei de 6.951,3 milioane lei pen­tru învățămînt, cultură, sănătate și alte acțiuni social culturale, ceea ce reprezintă 16,2%­ din totalul cheltuielilor bugetare și o creștere, în prețuri comparabile, de 8,9% față de 1954. Pentru cheltuielile de apărare s-a pre­văzut în buget suma de 4.477,3 milioane lei. Statul nostru democrat-popular duce cu consecvență o politică externă de pace și de colaborare internațională, o poli­tică de dezvoltare a relațiilor economice și culturale cu alte țări. Poporul romîn participă cu toate forțele sale la lupta marelui lagăr al democrației și socialis­mului, îndreptată spre apărarea păcii și securitatea popoarelor. Față de poli­tica dusă de cercurile imperialiste, de reînviere a militarismului german și de pregătire a unor noi agresiuni. Partidul și Guvernul nostru consideră de datoria lor să ia măsurile necesare pentru intă­­rirea continuă a capacității de apărare a țării, provenite de la întreprinderile și orga­nizațiile economice socialiste. Acumulările întreprinderilor și orga­nizațiilor economice sînt baza creșterii veniturilor bugetului de Stat, care asi­gură mijloace bănești necesare pentru dezvoltarea economiei socialiste, spori­rea bogăției naționale și ridicarea nive­lului de trai al oamenilor muncii. Creș­terea acumulărilor și în primul rind a beneficiilor poate fi obținută numai prin creșterea producției industriale și agri­cole, ridicarea productivității muncii, re­ducerea prețului de cost și­ respectarea regimului de economii, în toate ramurile economiei naționale. Pentru ca veniturile bugetului de Stat să fie realizate în întregime, a arătat raportorul, este necesar să se acorde toată atenția îndeplinirii de către fiecare întreprindere a sarcinilor privind redu­cerea prețului de cost și creșterea pro­ductivității m­uncii. In anul 1954, cu toate că planul de producție a fost îndeplinit pe întreaga industrie, au existat totuși unele întreprin­deri și direcții generale care n-au luat la timp măsurile corespunzătoare pentru realizarea în întregime a sarcinilor de producție la toate sortimentele. In activitatea unor întreprinderi și di­recții generale, îndeplinirea planului pro­ducției marfă a rămas, într-o măsură ne­­admisibilă, în urma îndeplinirii producției globale. Din mijloacele bugetului de Stat pe 1955, cea mai mare parte, adică 56,6%, este destinată pentru finanțarea econo­miei naționale. Cu aceste mijloace se asigură dez­voltarea cu precădere a Industriei grele și, în primul rând, a industriei construc­toare de mașini și, pe această bază, dez­voltarea tuturor ramurilor economiei naționale. Mijloacele bănești destinate pentru dezvoltarea industriei în 1955 se ridică la suma de 12.100,0 milioane lei. Aceste mijloace vor servi, în primul rînd, pentru finanțarea lucrărilor capi­tale în vederea lărgirii capacității de producție a industriei socialiste și pen­tru acoperirea necesităților sporite de mijloace circulante ale întreprinderilor industriale, ca urmare a creșterii pro­ducției în anul 1955, precum și pentru dotări cu mijloace circulante proprii a întreprinderilor industriale ce vor fi date în exploatare în anul 1955. Trebuie să arătăm că la numeroase în­treprinderi viteza de rotație a mijloace­lor circulante se încetinește în loc să crească. Trebuie să se pună capăt nepăsării și lipsei de răspundere în gospodărirea fon­durilor materiale în întreprinderi și să se ia măsu­ri pentru îmbunătățirea­­ con­trolului asupra folosirii raționale a surse­lor materiale, pentru normarea consu­murilor, precum și pentru lichidarea stocurilor, supranormative de materii pri­me și materiale prin repunerea lor în circuit, așa cum prevăd sarcinile trasate de Consiliul de Miniștri. Perfecționarea continuă a proceselor tehnologice în întreprinderile indus­triale constituie un factor de seamă pen­tru scurtarea ciclului de producție și re­ducerea necesarului de mijloace circu­lante.A . Sarcini importante revin întreprin­derilor și organizațiilor de construcții în legătură cu realizarea planurilor de lu­crări capitale pe anul 1955. Din totalul planului de investiții, va­loarea lucrărilor de construcții și mon­taj reprezintă 50,1%. Vorbitorul a arătat că pentru îndepli­nirea programului de construcții stabilit prin planul de dezvoltare a economiei naționale este necesar ca unele între­prinderi și organizații de construcții să înlăture din activitatea lor o serie de deficiențe, cum sînt : folosirea nerațio­nală a utilajului, deficiențe în organiza­rea șantierelor, în folosirea forței de mun­că și a materialelor. De asemenea, este necesar să fie înlăturate deficiențele care au persistat în activitatea organiza­țiilor de proiectare. Sarcina de reducere a costului con­strucțiilor și de creștere a productivi­tății muncii prin folosirea cit mai com­plexă a mașinilor și mecanismelor,­ fo­losirea prefabricatelor, economisirea ma­terialelor și a forței de muncă, reduce­rea cheltuielilor de transport, precum și prin scăderea cheltuielilor de regie tre­buie să constituie o preocupare perma­nentă a întreprinderilor de construcții. Pe calea defalcării unei cote din fon­dul de amortizare, s-a lăsat la dispozi­ția ministerelor și întreprinderilor fon­duri însemnate pentru reparații capitale. Ministerele și întreprinderile trebuie să poarte o grijă deosebită pentru uti­lizarea rațională și integrală a sumelor de care dispun, să efectueze reparațiile din timp, iar prin reducerea costului re­parațiilor capitale, să cuprindă un volum cît mai mare de reparații. Tovarăși deputați, Partidul Muncitoresc Romîn și Gu­vernul Republicii Populare Romîne au pus ca sarcină sporirea producției agri­cole, vegetale și animale și a produc­ției de cereale-marfă. Partidul și Guvernul manifestă o gri­jă permanentă pentru cultura și sănăta­tea poporului. In 1955, pentru acțiunile social-cul­turale se prevede în bugetul de Stat suma de 6.951,3 milioane lei, cu o creștere față de 1954, în prețuri com­parabile, cu 8,9%. Vorbind despre importanța creșterii productivității muncii, ca principală cale de reducere a prețului de cost și de spo­rire a acumulărilor bănești ale întreprin­derilor, raportorul a arătat că în anul 1954 ritmul de creștere a productivității muncii în unele ramuri ale industriei nu a fost satisfăcător. Lupta pentru creșterea acumulărilor prin reducerea continuă a prețului de cost și întărirea regimului de economii tre­buie să constituie în acest an — ultimul an al primului nostru plan cincinal — o îndatorire de seamă pentru fiecare om al muncii, fiind convinși că fiecare pro­cent de reducere a prețului de cost în fiecare întreprindere mărește mijloacele financiare pentru dezvoltarea necontenită a industriei socialiste și a agriculturii. Referindu-se la controlul executat de organele financiare și bancare asupra ac­tivității economice și financiare a între­prinderilor, vorbitorul a subliniat că, deși munca organelor Băncii de Stat a fost îmbunătățită în cursul anului 1954, totuși activitatea acestor organe pe linia controlului utilizării fondului de salarii, a decontărilor fără numerar, a creditării pe termen scurt, nu corespunde încă ni­velului de dezvoltare a economiei națio­nale și cerințelor crescînde ale întăririi disciplinei financiare. In 1955 s-a prevăzut a se obține o producție de 10 milioane tone grîu și porumb și o creștere însemnată a numă­rului de animale și a productivității lor. Prin aceasta se va realiza un nou pas în îmbunătățirea aprovizionării popu­lației cu produse agro-alimentare și a In­dustriei cu materii prime. Pentru înfăptuirea programului de măsuri privitor la dezvoltarea rapidă a agriculturii și în primul rînd pentru sporirea producției agricole și dezvoltarea creșterii animalelor, bugetul de Stat pe anul 1955 prevede o creștere a mijloa­celor financiare. Fondurile destinate pen­tru finanțarea agriculturii, în 1955, se ridică la suma de 4.364,7 milioane lei. Pentru 1955, bugetul prevede aloca­rea sumei de 1.448,5 milioane lei în vederea consolidării stațiunilor de ma­șini și tractoare existente, pentru com­pletarea înzestrării lor cu mașini și trac­toare, înființarea de noi S.M.T.-uri, do­tarea centrelor mecanice și a atelierelor de reparații și îndeplinirea planului a­­nual de lucrări. Ministerul Agriculturii și Silviculturii treb­uie să ia măsuri pen­tru îmbunătățirea activității S.M.T.-uri­­lor, să asigure folosirea efectivă și com­pletă a parcului de tractoare și mașini agricole,, să se îngrijească de­ efectuarea la timp a reparațiilor cu minimum de mijloace bănești, întărind controlul în­deplinirii de către fiecare stațiune de ma­șini și tractoare, a sarcinilor de reducere a prețului de cost. In îndeplinirea sarcinii de sporire a producției agricole, un rol deosebit re­vine gospodăriilor agricole de stat. Sta­tul acordă un mare ajutor financiar gos­podăriilor agricole de stat. In 1955, pen­tru finanțarea gospodăriilor agricole de stat s-a alocat suma de 1.398,4 milioa­ne lei, din care pentru investiții 626,7 milioane lei. In cursul anului 1954, Con­siliul de Miniștri a luat măsuri pentru îmbunătățirea situației financiare și de cointeresare materială în creșterea pro­ducției în gospodăriile agricole de stat, astfel incit ele să devină întreprinderi socialiste rentabile. Partidul și Guvernul acordă o mare atenție întăririi economico-organizatorice continue a gospodăriilor agricole colec­tive și întovărășirilor existente și orga­nizării de noi gospodării agricole colec­tive și întovărășiri, cu respectarea strictă a principiului liberului consimțămînt. De asemenea, acordă un sprijin puter­nic formelor de asocieri simple de pro­ducători, grupelor de intr­ajutorare etc., ce se creează în unele regiuni ale țării în vederea contractărilor și folosirii în comun a mașinilor agricole ale statului. Pentru realizarea investițiilor, gospo­dăriile agricole colective vor primi în anul 1955 credite pe termen lung în su­mă de 200 milioane lei. In afară de a­­ceasta, gospodăriile agricole colective vor beneficia de ajutorul statului pe ca­lea creditelor în termen scurt pentru cheltuielile sezoniere de producție. Conducerile gospodăriilor agricole co­lective trebuie să folosească cu mai multă grijă creditele acordate de stat, să nu per­mită întrebuințarea lor în alte scopuri și să se îngrijească de restituirea lor la termen. Ele trebuie să asigure mări­rea an de an a fondului indivizibil al gospodăriei și utilizarea acestuia, pentru lărgirea proprietății obștești și pentru dezvoltarea producției. Măsurile luate de Partid­ul de Gu­vern pentru îmbunătățirea sistemului de contractări și achiziții de animale și produse animale, de plante tehnice, de legume și fructe etc., constituie un sti­mulent nou și puternic pentru ca gos­podăriile agricole colective, întovărăși­rile și producătorii individuali să spo­rească producția. Banca Agricolă, care și-a început ac­tivitatea din luna ianuarie 1955, va fi în măsură să finanțeze și să crediteze în mai bune condiții atît sectorul socialist cît și sectorul Individual din agricultură. Pentru întreținerea spitalelor, sanato­­riilor, policlinicilor, ambulatoriilor, ma­ternităților, creșelor și altor Instituții de ocrotire a sănătății, sînt prevăzute în a­­nul 1955, în prețuri comparabile, mij­loace financiare cu 13,0% mai mari de­cît în anul 1954. O parte însemnată din aceste mijloace se acordă pentru lărgirea rețelei de unități sanitare și pentru mă­rirea numărului de paturi în unitățile existente. Fondurile prevăzute în anul 1955 pen­tru acțiunile de sănătate asigură majora­rea alocațiilor pentru medicamente, in­strumente medicale și cazarmament, ceea ce va duce la îmbunătățirea calitativă a deservirii medicale a oamenilor minivi. Creșterea bugetului Asigurărilor So­ciale de Stat cu 19,9% față de anul 1954 a făcut posibilă alocarea unor fonduri sporite pentru amenajări și instalații în stațiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă și tratament balneo-climatic a oa­menilor muncii, precum și pentru alte măsuri social-culturale. Perfecționarea și ieftinirea continuă a aparatului de stat Perfecționarea și ieftinirea continuă a aparatului de stat, prin îmbunătățirea structurii organizatorice a acestuia, prin găsirea formelor celor mai raționale și operative de muncă, prin eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, prin întă­rirea răspunderii și a disciplinei în mun­că, trebuie să constituie o sarcină perma­nentă a tuturor lucrătorilor din aparatul de stat. Cheltuielile de întreținere a aparatu­lui de stat pe anul 1955 sînt prevăzute în sumă de 1.335,3 milioane lei, repre­zentînd 3,1% din totalul cheltuielilor bu­getului de stat. Față de anul 1954, chel­tuielile de întreținere a aparatului de stat pe anul 1955, în prețuri comparabile, se micșorează cu 20 milioane lei. In aparatul de stat mai există însă ser­vicii cu activități paralele, verigi inter­mediare de prisos, exagerări în statele de funcțiuni ale organelor de administra­ție și de conducere. In dauna activități­lor de bază, mai sînt ocupați cu lucrări de birou numeroși ingineri, agronomi, învățători, medici și alți specialiști. Ministerele, instituțiile centrale și co­mitetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate să ia măsuri hotărîte pentru îmbunătățirea structurii aparatului admi­nistrativ. O sarcină de o deosebită im­portanță pe care Partidul și Guvernul o pun în fața organelor de stat, a unită­ților economice și a tuturor oamenilor muncii, este lupta hotărîtă împotriva ori­cărui caz de abuz sau fraudă în avutul obștesc. Apărarea și păstrarea avutului obștesc constituie o înaltă datorie patrio­tică a fiecărui om al muncii. Bugetele locale Bugetele sfaturilor populare cuprinse în bugetul de Stat pe anul 1955 repre­zintă suma de 5.996,7 milioane lei, cu o creștere, în prețuri comparabile, de 21,5% față de anul 1954. Din an în an cresc alocațiile în bugetele regiunilor pentru finanțarea industriei locale, a gos­podăriei comunale, a gospodăriei drumu­rilor și agriculturii, pentru lărgirea și îmbunătățirea activității instituțiilor de învățămînt, cultură și sănătate. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea o atenție mai mare și să conducă îndeaproape activita­tea economică și financiară a întreprin­derilor locale, cum și instituțiilor social­­culturale. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea dovadă de mai multă inițiativă în folosirea și valorifica­rea resurselor locale existente, să lupte pentru a da o producție mai mare și variată. Comitetele executive ale sfaturilor populare și organele financiare au sar­cina să ducă o muncă perseverentă pen­tru realizarea integrală și la timp a veni­turilor bugetelor lor. Tovarăși deputat­. Anul acesta fiind ultimul an care în­cheie primul nostru plan cincinal, este ne­cesar să mobilizăm toate forțele și toată energia creatoare pentru dezvoltarea mai departe a industriei grele, pentru grăbi­rea ritmului de ridicare a agriculturii și sporirea necontenită a producției mărfu­rilor de consum popular. Oamenii muncii din uzine și de pe ogoare sînt hotărîți să obțină în acest an noi succese, îndeplinind cu cinste sar­cinile trasate de Partid și de Guvernul Republicii Populare Romîne pentru rea­lizarea programului dezvoltării continue a economiei naționale, pentru creșterea bunăstării materiale și culturale a po­porului muncitor. întrecerea socialistă ce se desfășoară în întreprinderile de stat pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producție prevăzute în pla­nul de 5 ani este cel mai elocvent exemplu de luptă avîntată pentru sporirea conti­nuă a producției, pentru înflorirea scum­pei noastre patrii. Bugetul de Stat pe 1955, pe care îl supun spre examinare și aprobare Marii Adunări Naționale, răspunde acestor sar­cini. El se întemeiază pe planul de Stat și asigură mobilizarea mijloacelor bă­nești pentru îndeplinirea acestuia. Lupta pentru realizarea veniturilor prevăzute în buget și pentru cheltuirea cumpătată a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a conducătorilor din economie, a lucrătorilor din sistemul financiar și a tuturor oamenilor muncii. îndeplinirea cu succes a planului de Stat și a bugetului de Stat pe anul 1955 va constitui o nouă victorie a oamenilor muncii pe drumul construirii socialismu­lui în țara noastră. Discuții la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varșovia Deputatul Costache Antoniu, din cir­cumscripția electorală Turnu Măgurele, regiunea București, a spus: Citind paragrafele tratatului de la Varșovia ești impresionat de limpezimea afirmațiilor, de argumentarea de o logică de fier, de buna credință care reiese din această cartă a apărării păcii. Totul este spus clar și hotărît : este o înțelegere paș­nică, defensivă, a unor popoare unite și puternice, pentru a nu fi surprinse de a­­gresiune. Convins că-mi îndeplinesc o datorie de artist-cetățean, voi vota pentru ratifi­carea tratatului de la Varșovia, chezășie a unității popoarelor, hotărîte să apere pa­cea și securitatea în Europa, chezășie a unui viitor mai bun. In scrisoarea sa, acad. Radu Cernătescu, deputat al circumscripției electorale Huși, regiunea Iași, scrie intre altele : Fiind suferind și neputînd participa di­rect la lucrările Marii Adunări Naționale vă trimit prin această scrisoare expresia sentimentelor și gîndurilor mele în legă­tură cu ratificarea Tratatului de priete­nie, colaborare și asistență mutuală în­tre statele europene iubitoare de pace. Ideea convocării unei conferințe a tu­turor statelor iubitoare de pace, enunțată încă în decembrie 1954 la conferința de la Moscova, mi-a dat imaginea anticipată a modului în care trebuie să ducă o luptă cît mai organizată toate țările interesate să apere pacea. Tratatul care s-a încheiat și pe care Marea Adunare Națională urmează să-l ratifice exprimă în gradul cel mai înalt dorința fierbinte a noastră, a tuturor lu­crătorilor, științifici, a tuturor oamenilor muncii din țara noastră, a oamenilor cin­stiți din lumea întreagă, pentru că el este un puternic instrument nu numai împotriva unei agresiuni, ci și pentru re­zolvarea problemelor internaționale în spiritul păcii și înțelegerii, în perfectă concordanță cu interesele tuturor po­poarelor. Lucrătorii științifici de la Filiala Iași a Academiei R.P.R., din orașul și regiu­nea Iași, își exprimă prin cuvîntul meu aprobarea fierbinte a Tratatului de la Varșovia. Deputatul Filip Geltz, din circumscrip­ția electorală Lovrin, regiunea Arad, a arătat că ratificarea acordurilor de la Pa­ris și includerea Germaniei occidentale în blocul agresiv al Atlanticului de Nord, organizat și dominat de S.U.A., consti­tuie o gravă amenințare pentru cauza păcii și securității popoarelor, împotriva tratatelor de la Paris s-a ri­dicat valul mișcării populare. O im­portanță deosebită o are creșterea hotă­­rîrii de luptă a maselor populare împo­triva planurilor de înarmare și militari­zare a Germaniei occidentale. Poporul german vede din ce în ce mai limpede că lupta pentru unitatea sa națională și independența sa este incom­patibilă cu acordurile de la Paris. El vede în R. D. Germană apărătorul intereselor sale vitale, bastionul forțelor iubitoare de pace din întreaga țară. Populația minorității naționale ger­mane din patria noastră aprobă cu hotă­­rîre și căldură Tratatul de la Varșovia. Ea este conștientă că hotărîrile de la Var­șovia apără interesele sale cele mai vi­tale de oameni liberi într-o patrie liberă. Muncitori, țărani muncitori, Intelectuali de naționalitate germană, își exprimă ho­­tărîrea de a depune toate eforturile în sectorul lor de muncă pentru înflorirea economiei și culturii, pentru întărirea ca­pacității de apărare a Republicii Populare Romîne. Acad. Ștefan S. Nicolau, deputat al circumscripției electorale Turburea, re­giunea Craiova, a spus între altele : Azi se împlinește o săptămînă de cînd în această incintă s-au încheiat lucrările reprezentanților mișcării pentru apărarea păcii din Republica Populară Romînă. Rezultatele obținute au oglindit fidel voința fermă a întregului nostru popor, de a munci și de a lupta cu toate for­țele sale pentru apărarea păcii. Din această voință puternică de a se împotrivi forțelor războiului a fost făurit și Tratatul de la Varșovia. Pentru prima oară în istoria omenirii, apare un asemenea tratat, în care comu­nitatea de țeluri și interese, și, în special, voința fermă de a cuceri dreptul la liniște și prosperitate, dreptul la pace, a unui grup de popoare ce totalizează aproape un miliard de oameni, se materializează prin legăminte și măsuri concrete de co­laborare, de întărire a securității și a pă­cii, de asistență mutuală în caz de agre­siune armată din partea forțelor întune­cate ale războiului. Mulțumită acestui Tratat, document de importanță deosebită a epocii noastre, Republica Populară Romînă, ca și cele­lalte republici din lagărul socialismului, are astăzi mijloace pentru a-și apăra cele mai de preț bunuri, libertatea și pacea. Preotul Alexandru Ionescu, deputat al circumscripției electorale ,,30 Decem­brie“ orașul București, a spus : In fața primejdiei pe care o repre­zintă războiul și folosirea armelor de dis­trugere în masă, oamenii de bună credin­ță, indiferent de convingerile politice și religioase, și-au întins prietenește mîi­­nile și au dat glas unei dorințe adînci a sufletului omenesc : întemeierea unei păci trainice pe pămînt. Ca slujitor al Bisericii ortodoxe ro­mîne, conștient că exprim convingerile slujitorilor acestei biserici și convinge­rile slujitorilor celorlalte culte din țara noastră, salut cu satisfacție deosebită în­cheierea Tratatului de­ la Varșovia și-mi exprim încrederea că el poate constitui o pavăză din cele mai puternice împotriva agresiunii. Căpeteniile și slujitorii cultelor din­­ țara noastră sînt încredințați că prin încheierea Tratatului de la Varșovia s-a făcut un important pas înainte pe ca­lea întăririi păcii, împotriva celor care o amenință, și, laolaltă cu toți oamenii de bună credință din țara noastră, ei de­pun eforturi sporite în această sfîntă și mare acțiune. Deputata Maria Arnăutu, din circum­scripția electorală Văleni de Munte, re­giunea Ploești, a spus printre altele , împreună cu tovarășii mei de muncă, învățători și profesori de la școlile din comuna noastră, am urmărit cu multă atenție lucrările Conferinței de la Var­șovia. Semnarea Tratatului de la Varșovia a dat muncitorilor și țăranilor muncitori din circumscripția mea încrederea că munca noastră pașnică este asigurată și că o eventuală agresiune ne va găsi pre­gătiți așa cum se cuvine. Pentru noi, învățătorii și profesorii, hotărîrile Conferinței de la Varșovia, constituie imbold de muncă. In activita­tea noastră de zi cu zi vom munci în așa fel ca fiecare elev pe care-l educăm să devină un luptător activ pentru socia­lism, pentru apărarea patriei. LUCRĂRILE CELEI DE A 6-A SESIUNI A MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Despre bugetul de Stat al R. P. R. pe anul 1955 Raport prezentat de ministrul D. I. Rezultatele definitive ale executării bugetului de Stat pe anul 1953 II. Rezultatele provizorii ale executării bugetului de Stat pe anul 1954 III. Bugetul de Stat pe anul 1955 Creșterea acumulărilor interne, o sarcină 9 7 principală a întreprinderilor și organizațiilor economice socialiste Finanțarea economiei naționale 9 9 Cheltuielile pentru cultură, sănătate, asistență și asigurări sociale

Next