Apărarea Patriei, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 1-25)
1957-01-03 / nr. 1
_ _________________________________ Moment înălțător în viața 6 ~~~~ DE ZIUA — JURĂMÎNTULUI Te-am văzut în ziua aceea de decembrie geroasă și bogată în zăpadă. Cine știe. Poate altădată cind te-oi mai vedea, decorul nu va mai fi același. Poate și tu vei arăta altfel. Dar amintirea ta din ziua aceea o voi păstra multă vreme. Te-am văzut dimineața zorind între tovarășii tăi să apuci rîndul la spălător, gătindu-te de sărbătoare, lustruindu-ți cișmele și îngrijindu-ți ținuta. Pe platoul de adunare erai vesel cum nimeni parcă nu era cu tine. In așteptarea comandantului alergai încoace și încolo, îl luai în răspăr pe unul care se lăsa biruit de ger, te îmbrînceai cu altul ca să uiți de frig, mutai arma dintr-o mină în alta și-ți frămîntai zgomotos picioarele. Cîteva clipe mai tîrziu arătai ca un masiv de neclintit. Strîngeai cu putere arma la piept și mișcai doar buzele printre care se revărsau aboroase un șir de cuvinte care te răscoleau pe tine, pe tovarășii de alături și pe comandant și pe toți cei care simțeau la fel ca tine. ..Eu, cetățean al Republicii Populare Romîne, intrînd în rîndurile Forțelor Armate, jur...“ in legămîntul tău se împleteau iubirea de patrie cu devotamentul față de popor și ascultarea față de comandant. Jurai să devii un bun militar al armatei noastre și să suporți cu tărie greutățile și privațiunile serviciului militar, să-ți aperi patria și să nu-ți cruți nici viața pentru binele ei, să-ți iubești poporul și să-i urăști pe dușmanii lui. Toate acestea mă făceau să înțeleg bogăția minții și a sufletului tău, tînăr cetățean al patriei, soldat Drodor Simion, soldat Anto Augustin, soldat Stancu. In vreme ce comandantul vă privește cu încredere și nădejde, gîndul aleargă la locurile voastre de baștină unde ați copilărit și crescut, unde apoi ați învățat și ați muncit. Pe tine soldat Drotler te-am văzut robotind la uzina „Steagul Roșu“ din Orașul Stalin unde ți se dusese faima de muncitor fruntaș. Pe tine, soldat Anto, te-am cunoscut ca tractorist la o întreprindere minieră, iar pe tine soldat Stancu cînd intrai pe poarta colectivei se spunea că vine veselia și hărnicia. Azi vă regăsesc în cazarmă, în primele zile de ostășie și în primele clipe cînd depunînd jurămîntul deveniți cu adevărat ostași. De la locul său, comandantul vă privește. Cuvintele jurămîntului, izvorînd fierbinți din piepturile voastre, străbat parcă văzduhul vestind pe tovarășii de muncă și pe cei de acasă despre legămîntul vostru. Pot fi încredințați că nu veți trece niciodată peste acest legămînt. E Zi de decembrie. E sărbătoare în cazarmă. Cu nouă ani în urmă, din sondele Prahovei, din stropii de grîu și din brazii Carpaților, truditorii țării făureau o nouă stemă a patriei, fără lei fioroși și fără coroane crăiești. In această zi geroasă, bogată în zăpadă am auzit jurămîntul ostaș cetățean. Fie ca tău, tinere mîine să aud despre isprăvile tale ca tunar, ochitor, încărcător la tun sau comandant de presă. Fie atunci cînd vă voi revedea ca să mă fac cronicarul succeselor voastre. Locot. maior T. BUCURENCIU URMAȘII PANDURILOR Riazan 1943... Iarnă, viscol, frig, zăpada multă. Printre troiene, subunități de panduri au încheiat careul. In mijloc o mică tribună îmbrăcată în pînză roșie improvizată pe o mașină de transport. Alături garda drapelului cu stindardul desfășurat ce fîlfîie mîndru în bătaia vintuiul. E primul drapel de luptă al primei unități militare românești care a luat ființă pe teritoriul Uniunii Sovietice. Ostașii din formație, cu fețele aprinse de ger, cu automatele la piept, așteaptă cuvîntul de deschidere a festivității pentru depunerea jurămîntului. S-a făcut liniște. In următoarea clipă, din mii de piepturi izbucnesc cuvintele : „Jur poporului meu robit de nemți să lupi pentru libertatea și propășirea lui...“ Undeva au răsunat salve de tunuri, semn al dîrzeniei, al hotăririi pandurilor de a nu ierta fasciștilor prădăciunile pricinuite patriei iubite. ...Oradea 1944. Zi mohorîtă de toamnă tîrzie. De o săptâmînă n-a mai încetat cernerea măruntă a ploii. Și tot de atîtea zile, pandurii nu și-au putut odihni picioarele într-un loc călduț, ferit de gloanțe și schije. Ei atacă. Atacă într-una pozițiile organizate ale nemților. Ultimul ordin a fost dat aseară : „Pentru cucerirea Oradiei, orașul nostru, înainte în zori, artileria și-a dezlămțuit tirul cu maximum de putere. Parcă s-a spart cerul lăsînd să se prăvălească pe pămînt un tăvălug uriaș de foc și fier. Dispar aidoma unor fantome cuiburile de foc inamice descoperite, iar în țăndări tunurile, mașinile nemțești pornesc la atac. Nemții se împotrivesc cu disperare. Intr-o parte a frontului, înaintarea este stăvilită pentru un moment: „înainte, înainte ! Moarte cotropitorilor fasciști ! Să iasă Drapelul în fața șirurilor de luptători“ — se transmite deodată de la postul de comandă. Potrivit ordinului, un grup mic de panduri se tîrăște în fața liniilor, ducînd Drapelul. Numai după cîțiva pași a căzut port drapelul. Drapelul a fost insă repede luat de sergentul Epure. La cîteva zeci de metri, insă, grupul de ostași a nimerit peste nemți. Se produce o luptă scurtă, fulgerătoare, la baionetă. Cad pandurii. Numai Epure a rămas în viață și flutură sus Drapelul Nemții l-au zărit și dau buzna spre el. L-au lovit cu foc de revolver, răpunîndu-i. A fost însă conștient că fasciștii vor să-i smulgă Drapelul. Pentru asta s-a prăvălit cu pieptul peste priza lui, ascunzîndu-l sub ființa sa care-și trăia ultimele clipe ale vieții. ...Pandurul Vasîle Z. Gheorghe a fost martorul faptelor descrise mai sus. El li-a adus la cunoștința tinerilor soldați în ajunul depunerii jurămîntului. Ce mult le-a înflăcărat inimile scurta povestire a pandurului ! Și azi în sufletele tinerilor soldați stăruie imaginile, faptele acelor oameni care și-au vărsat sîngele pentru eliberarea patriei, îndeplinindu-și cu cinste jurămîntul. ...Urmașii pandurilor, soldații Călean Grigore, Kiss Ludovic, Cijov Traian, rostesc cuvintele sacre : „...Jur să fiu gata la ordinul Guvernului, să lupt pentru apărarea patriei mele...“ Șefii soldaților s-au străduit să-i pregătească pe soldați în vederea evenimentului, pentru ca aceștia, să se prezinte cu un mic bilanț de realizări. Și au reușit. Pînă astăzi, toți soldații cunosc bine armamentul, aruncătoarele, tunurile, armele și mașinile din înzestrare. In subunități au prins rădăcini viguroase disciplina, ordinea interioară, tovărășia ostășească. In urma tragerii cu carabina, în dreptul numelui fiecărui soldat, în registrul de evidența pregătirii de lupta, numai calificativele s-au înscris „bine“ și „foarte bine“. Cu toții, soldații, sergenții și ofițerii, înțeleg că numai astfel se cinstește jurămîntul dat patriei și poporului muncitor. Numai prin trudă, prin eforturi susținute, se însușește măiestria militară. Prinosul muncii lor, al tinerilor soldați, va fi primit cu cinstire de către partid și guvern. Căpitan N. POPA In acest moment solemn, cînd prin semnătură își întărește legămîntul depus față de patrie și popor, prin mintea soldatului Dominte Vasile trec nenumărate gînduri, expresie a legăturii indisolubile dintre cei cărora le-a jurat credință și el — soldat de nădejde al Armatei Populare. Cu iuțeala cu care numai gîndurile pot să treacă se perindă prin fața sa furnalele Hunedoarei și Reșiței, aurul holdelor date în pîrg, semeția brazilor de pe culmile Carpaților, ginguritul copilașilor abia veniți pe lume, surîsul și năframa care l-au însoțit la plecarea în armată... Acum parcă le spune : „Fiți liniștiți, pentru liniștea voastră am jurat azi credință patriei mele !“ (Foto: M. FELIX) apărarea patriei MUNCA POLITICA INTENSA AAftjUm 0 g Q % 0 fl, 0, AÆAÆ Q.SLSLSLSL2.SLSL5L!LSLSIJL1LSLSL9- 9~&SlJLSL2JLSLSlJLSULJlJlSLlSL5LSLSLSlSLSLkSLSLJULSLSlJLSLJLSL IN SPRIJINUL ÎNTĂRIRII DISCIPLINEI MILITARE Hotărîrea comuniștilor La începutul noii perioade de instrucție, comuniștii din unitatea unde muncește ofițerul Corlan Stelian au discutat, într-o adunare generală a organizației de bază, sarcinile reieșite din ordinul Ministrului Forțelor Armate în legătură cu desfășurarea procesului de instruire și educare a trupelor în noul an de instrucție. Cu acest prilej, comuniștii au desprins o serie întreagă de sarcini, care trebuie înfăptuite, pentru ca instrucția și educația să pornească de la început în condiții bune. Pe baza hotărîrii care s-a luat, comuniștii au trecut la munca însuflețită pentru întărirea și mai mult a ordinei și disciplinei în unitate, pentru prevenirea abaterilor și ridicarea conștiinței politice a militarilor. Pentru ca practica disciplinară în subunități să fie strict regulamentară, adunarea generală a organizației de partid a cerut comandanților comuniști, lucrătorilor politici, să se ocupe mai atent de educarea micilor comandanți, să-i învețe să ia măsuri disciplinare juste, să muncească cu fiecare soldat în parte, să-l ajute ca aceștia să-și ridice conștiința politică — ceea ce, de fapt, constituie cheia întăririi disciplinei. Adunarea generală a organizației de partid a cerut și organizațiilor U.T.M. să discute în adunările lor cum au muncit utemiștii pentru educarea tovarășilor lor în spiritul respectării ordinei și discita unitatea unde muncește ofițerul Savin Vasile, întărirea ordinei și disciplinei militare constituie una din preocupările de seamă ale organizațiilor atemiste. Iată cîteva aspecte din munca organizației U.T.M. al cărei secretar este caporalul Arhim lean duse în sprijinul întăririi disciplinei militare. Cu sprijinul și îndrumarea permanentă a ofițerului Iorga Constantin, comandantul subunității, biroul organizației U.T.M. a reușit să ia măsuri mai eficace împotriva acelora care se abat de la regulile vieții ostășești, să ridice — prin exemplul personal — rolul de frunte al atemiștilor în întărirea ordinei și a disciplinei în subunitate. Astfel, în urma indicațiilor date de către comandantul subunității, biroul a convocat o adunare generală a utemiștilor cu ordinea de zi: „Utemiștii, exemple în respectarea ordinei și disciplinei militare“. Cu acest prilej a fost elaborat un plan de măsuri care cuprindea, printre altele, îmbunătățirea vieții interne de organizație, chemarea utemiștilor care au săvîrșit abateri în fața biroului, evidențierea și popularizarea tuturor utemiștilor și neutemiștilor care au o conduită militară exemplară etc. In scopul întăririi ordinei și disciplinei militare, organizația de bază U.T.M. a folosit cu mult succes gazeta de perete și grupa artistică. La gazeta de perete, de pildă, au apărut articole ca „Nici un militar pedepsit disciplinar“, „Ordinele comandantului — lege pentru subordonați", „Disciplina militară — chezășie a succeselor noastre“ și altele. De asemenea, ajutată de atemiști, grupa artistică, în cadrul orelor culturale de masă, prin scheciurile și programele prezenplinei și să generalizeze metodele bune folosite de micii comandanți, în întărirea disciplinei, în prevenirea abaterilor. Tot legat de problema întăririi ordinei și disciplinei în subunități, comuniștii din organizația de partid respectivă au hotărît să sprijine intens organizarea cit mai plăcută a timpului liber al militarilor — lucru ce duce la prevenirea multor abateri. Pe această linie s-au și obținut primele succese. Comuniștii din unitate au sprijinit îndeaproape activele camerelor de activitate politico-culturale în pregătirea și desfășurarea orelor culturale de masă, au ajutat la organizarea vizionării de filme, la desfășurarea unor concursuri și jocuri sportive în zilele de repaus, sprijină efectiv pregătirea echipelor artistice, a intrumentiștilor etc. Adunarea generală a mai cerut comuniștilor și un alt lucru foarte important : să fie ei înșiși, oricînd și oriunde, exemple, înalte exemple de disciplină și conduită morală, să fie — așa cum o cere statutul mereu in fruntea maselor. Hotărîrea luată de comuniști demonstrează pe deplin că ei vor lupta cu toate puterile lor pentru ca în unitate, în subunități, disciplina și ordinea să se ridice la un nivel tot mai înalt, convinși că numai prin disciplină și ordine se pot obține succese în toate sectoarele lor de activitate. Maior A. SUSAN tate, a satirizat abaterile militarilor, contribuind și prin acest fel la întărirea disciplinei. Trăgînd unele învățăminte din anul trecut de instrucție, biroul organizației de bază U.T.M. a organizat o consfătuire cu micii comandanți utemiști cu prilejul căreia mici comandanți au făcut un larg schimb de experiență asupra celor mai eficace metode de educare a militarilor în spiritul disciplinei militare ferme. In această consfătuire a fost evidențiat caporalul Florea Ion care a reușit ca în grupa pe care o comandă să nu aibă nici o abatere de la disciplină. Pentru a se ridica în rîndurile utemiștilor și mai mult simțul răspunderii pentru întărirea disciplinei militare, biroul organizației a organizat cu toți utemiștii restudierea acelor articole din statutul U.T.M. care se referă la îndatoririle membrilor organizației. Urmarea acestei măsuri este creșterea combativității utemiștilor, creșterea exigenței lor față de cei care au abateri, folosirea cu mai mult curaj a criticii și autocriticii. Nu demult, caporalul Sofronie Ilie a săvîrșit o abatere destul de gravă de la disciplină. La propunerea locțiitorului politic al comandantului subunității, caporalul Sofronie a fost pus în discuția adunării generale, în cadrul căreia, după vii dezbateri, utemiștii au hotărît sancționarea lui cu vot de blam. Sancțiunea dată a avut un deosebit efect și asupra celorlalți utemiști, contribuind la întărirea disciplinei în rîndurile acestora. Ca rezultat al tuturor acestor măsuri, starea disciplinară din subunitate s-a îmbunătățit simțitor, iar în pregătirea de luptă subunitatea a obținut calificative bune. Este de ajuns să subliniem faptul că subunitatea a îndeplinit ședința de trageri cu 100 la sută, fiind apreciată ca subunitate fruntașă la trageri pe unitate. Lupta pentru întărirea disciplinei continuă să fie una din preocupările de bază ale acestei organizații utemiste. Biroul se străduiește să găsească noi forme și metode pentru sprijinirea ridicării continue a conștiinței politice a militarilor, pentru cultivarea exigenței utemiștilor față de propria lor comportare disciplinară. Locotenent major OPREA OLTEANU în centrul muncii de agitație încă înainte de începerea studierii regulamentelor de către tinerii militari, aceștia au luat cunoștință de îndatoririle lor din lozinci, citate și extrase din regulamente care au fost afișate vizibil și în forme atrăgătoare pe aleele unității, în cluburi, în camerele de activitate politico-culturală a bateriilor. Agitatorii temeinic pregătiți de locțiitorii politici ai comandanților de subunități au prelucrat, prin convorbiri individuale și colective cu soldații conținutul acestor materiale de agitație. Agitatorii desfășoară și o intensă muncă individuală cu acei care se abat de la disciplină. De pildă, soldatul Usatov Petre, în primele săptămîni ale milităriei, nu se încadra în program, avea o atitudine neostășească față de micii comandanți. Locțiitorul politic al comandantului bateriei a trasat ca sarcină soldatului Mitru Constantin, tator, să se ocupe îndeaproape agide acest tovarăș. Acesta, în discuțiile tovărășești ce le ducea cu soldatul Usatov, i-a arătat importanța respectării disciplinei militare, cerințele pe care ea le pune în fața fiecărui soldat. Un alt exemplu, Soldatul Dobrescu Constantin, avea o ținută dezordonată, veșnic cu nasturii lipsă, cu gulerul de la bluză murdar și cu mînecile cămășii afară. De el s-a ocupat soldatul Vlădescu Ion, agitatorul plutonului, care, prin exemplul personal: „să te porți ca mine", a reușit să-l îndrepte în mare parte. Și gazetele de perete au fost folosite în acest scop. De pildă, în gazeta de perete a unei baterii s-a publicat un articol în care au fost criticați soldații Videa Marin și Muscă Teodor pentru abaterile de la disciplină pe care le-au săvîrșit. Emisiunile difuzate la stația de radioamplificare „Cu microfonul prin subunități“ au dat și ele bune rezultate în combaterea abaterilor și prevenirii lor. Orele culturale de masă, prin însuși conținutul lor, sînt și ele un adevărat sprijin în întărirea disciplinei militare. In momentele vesele, în dialoguri, se critică unele obiceiuri rele pe care soldații le manifesta în comportarea lor. Un stimulent eficace în întărirea disciplinei militare îl constituie și tabla de onoare, bineînțeles dacă ea este folosită just și la timpul oportun. In bateria unde muncește ofițerul Malinovschi Iuliu, la panoul de onoare, sub numele soldaților Bunea Constantin și Vlădescu Ion, poate fi citit: ....exemplu de înaltă disciplină ostășească“* Locotenent major DAN BOGDAN Crește exigența organizației U.T.M. Joi 3 ianuarie 1957 Nr. 1 (3228) Candidați ai F. D. P. în alegerile de la 3 februarie Reprezentantul minerilor Văii Jiului Pe minerul Lapsanczki Adalbert îl cunosc, cale de multe poște, nu numai minerii din Valea Jiului, ci și oțelarii din Hunedoara, muncitorii din Cugir și sătenii din împrejurimile Devei. De curînd, Lapsanczki Adalbert a fost propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 8 Petroșani pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională. Cu prilejul acesta, vorbitorii au arătat că Lapsanczki este un miner de frunte, un neobosit pe tărîm activist politic și social. Un om potrivit de statură, cu fața smeadă brăzdată de linii aspre, luminată de doi ochi vii, plini de bunătate. Așa arată Lapsanczki. Cei peste patruzeci de ani pe ................. care-i are nu l-au •° TMTM*TM**T °*TMTM**TM*a răpit parcă nimic din vioiciunea, dragostea de muncă — însușiri proprii în primul rînd tinereții. Asta pentru că Lapsanczki este un om mereu tînăr. Acolo, în adîncul păimîntului, alături de ceilalți mineri, desfășoară o îndîrjită bătălie pentru a da patriei tot mai mult cărbune. Spre sfîrșitul lunii decembrie, pe poarta minei 3 Jieț a ieșit un tren pe ale cărui vagonete cineva scrisese cu cretă : „Primele tone de cărbune în contul anului 1957“. Lapsanczki s-a bucurat atunci deopotrivă cu toți minerii pentru succesul acesta. Acum, el lucrează la înaintări, își pregătește viitorul abataj de unde, după părerea sa, va scoate zilnic 120 de tone de cărbune. „Tovarășul Lapsanczki — spunea un miner — se pricepe, ca nimeni altul, cum să mînuiască ciocanul de abataj, să facă o străpungere, să atace o fîșie sau să îndeplinească alte treburi obișnuite în adîncul pămîntului ; dar tot atît de bine știe să folosească și cuvîntul bun, spus cînd și unde trebuie". E o obișnuință a lui ca la ieșirea din șat să treacă pe la sector, să stea de vorbă cu ortacii, să afle vești de la ei și, ca secretar al organizației de partid, să-i ajute cu un sfat. Șeful sectorului 3 este tehnicianul Bădulescu Paul, un om mai tînăr ca ani, candidat de partid. Cînd din pricina unor neajunsuri ce se iviseră în sector, Bădulescu s-a descurajat și convins că lipsurile se datoresc neputinței sale de a conduce, Lapsanczki s-a dovedit că răul trebuie căutat în altă parte — și chiar iau găsit rădăcina. Rădulescu i-a strîns atunci mina în semn de ___________ mulțumire și puțin timp după aceea treburile au prins a se îndrepta. Interesant e de vizitat casa lui Lapsanczki. Aci se înfruntă două orînduiri. De o parte se află o cameră sărăcăcioasă, în care este adunată toată agoniseala de o viață a bătrânului Lapsanczki—tatăl, o masă, un pat și un scaun—toate desperecheate și șubrezite de vreme. De cealaltă parte : baie, bucătărie, o cameră mobilată de curînd cu mobilă nouă. „Avem încrederea — au spus cei care l-au propus pe Lapsanczki candidat — că tovarășul Lapsanczki va lupta pentru ca în Valea Jiului și în toată țara să fie mai mult belșug". „Mă voi strădui să vă răsplătesc încrederea — a răspuns candidatul — fiind mai înainte de toate un bun miner, dînd patriei mai mult cărbune". i Locotenent major T. MARGINEANU wBBL In primul meci susținut în Grecia Selecționata Bucureștiului a obținut un rezultat de egalitate 1-1 Echipa selecționată de fotbal a orașului București a sosit la Atena la 30 decembrie fiind întîmpinată cu căldură de reprezentanți ai forurilor sportive din Grecia. Turneul fotbaliștilor romîni suscită un mare interes printre amatorii de sport din Grecia. Așa după cum s-a mai anunțat, echipa Bucureștiului susține 3 partide în Grecia. Fotbaliștii români au întîlnit la 1 ianuarie la Pireu redutabila echipă campioană a Greciei, Olimpiakos. Aproape 17.000 de spectatori au urmărit un joc de ridicată valoare tehnică care s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 1-1 (0-0). Scorul a fost deschis de echipa bucureșteană în minutul 66 prin Ozon. Gazdele au egalat în minutul 81 prin final. Echipa Bucureștiului a aliniat următoarea formație : Toma, V. Zavoda, Brînzei, Neacșu, Onisie, Bone, Cacoveanu, Constantin, Ozon, F. Zavoda, Tătaru. Astăzi echipa Capitalei noastre va întîlni la Atena selecționata orașului. S-a format echipa R. P. R. pentru Turul ciclist al Egiptului Pregătirile cicliștilor romîni în vederea Turului Egiptului, care va începe la 12 ianuarie, se apropie de sfîrșit. In cadrul unei ședințe tehnice, care a avut loc zilele trecute, Comisia centrală de ciclism a alcătuit lotul sportivilor din R.P.R. ce vor fi prezenți la startul acestei tradiționale competiții. Lotul este format din Constantin Dumitrescu, Constantin Șandru, Ștefan Porceanu, Călin Tudose și Aurel Șelaru. Echipa R.P.R. urmează să părăsească Capitala vineri sau sîmbătă. Jurnal de lung metraj... Asistăm la spectacol, rulează Marele Film al vieții, se succed secvențe ale realității. Directorul de scenă, regizorul și interpretul principal este cel cu mii de nume, mii de înfățișări, mii de profesii — omul de rînd. Decorul, țara, muzica, o simfonie nouă... București. Dimineața pe strada Diru Iliescu. Sosește poșta la casa cu numărul... Cineva desface un plic micuț și gălbui . — „La mulți ani! 1957 să vă aducă noroc și bucurie/“ Cel mai bătrîn al casei este de 73 de ani. Stă lingă soba de teracotă și citește, cu ochelarii căzuți pe vîrful nasului. Ce citește ? Vestea cea mare : Din nou partidul își arată marea sa grijă Ma de oameni. Plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie a adoptat noi și extrem de importante măsuri pentru continua îmbunătățire a traiului oamenilor muncii. Ce citește? Că în toată țara au fost deschise „Orășelele" copiilor, cu lumini, cu brazi înalți, cu așezări de basm și feerie... Că penicilina romînească de la Iași va lua drumul exportului spre țara vechii Elade, iar noua conductă de gaz metan Turda-Cluj este pe terminate... în timp ce, ca semn de omagiu adus marelui Eminescu, populația băimăreană i-a ridicat un monument viu, scriindu-i numele pe muntele Gutin cu 10.000 de brazi. Repede obosesc ochii bătrânului. Își scoate ochelarii și ștergîndu-i cu colțul hainei trece la fereastra pictată cu flori de gheață. Fereastra-i chenarul viu al unui tablou din strada bucureșteană. In fiecare zi privește pe această fereastră. In fiecare zi, este mai înaltă casa aceea de peste drum. La etajul 3 se muncește, deși e tare frig. La parter s-a și mutat o familie cu vreo cinci copii care de care mai neastîmpărați. Aleargă, se urcă pe schele, provocînd îngrijorarea bătrinului de la geam. „Mihăiță n-o fi printre ei? Uite, acuși e timpul primului și încă n-a adus plinea de la brutar Bătrinul își pune din nou ochelarii. O femeie trece drumul grăbită. Cineva apasă soneria blocului din dreapta schelelor. Radioul vibrează de muzică populară. Dinspre strada Davilla se aude zgomotul metalic, obișnuit, al roților de tramvai. Poate vine feciorul de serviciu: „Oare ce cadou îmi cumpără de anul nou ? Bine mi-ar cădea o jachetă de lună“. Alte secvențe. Actualități. Valea Jiului, minerul Lapsanczki primește urările de bine ale ortacilor săi de la abataj, a fost propus candidat pentru alegerile de deputați... Ucenicii de la Steagul Roșu au învățat cîntece noi. In orașul de sub Timpa, orașul lor, s-a cîntat mult de revelion. La Galați, un reporter al ziarului local „Viața Nouă" dictează la mașină: „Vă aduceți aminte ce noroaie erau pe vremuri pe aceste străzi?... Străzile sînt acum pietruite, avem lumină electrică, în cartier sînt atîtea difuzoare... In parcul pionierilor a răsărit primul om de zăpadă...“ Dunărea își poartă apele leneș printre malurile pe care viața e vie, trepidantă. Dinspre vîrful Clește coboară glfiind o mină de oameni. Ei au ciocnit paharele, sus, la cabană. Anul cel tînăr i-a găsit la înălțime... La Armeniș, dincolo de Caransebeș, o țărancă cu fața aprinsă dojenește pe președintele sfatului : „De ce nu faci nimic ca podul de peste Timiș să fie gătat odată ?" La Timișoara, în familiabranovici sînt mari discuții. De- Pe noul născut să-l cheme Milan, ori Jovan, ori Slobodar ? Pînă la urmă se împacă. 11 va chema tovan Milan Slobodar Dobranovici. Intr-un sat din raionul tirșora, ultimul țăran individual semnează, muindu-și focul într-o călimară cu cerneală roșie, cererea de intrare in familia colectiviștilor. La Vîrtoapele, pe ulițele înzăpezite, pîlcuri-pîlcuri de țărani discuită cu însuflețire și bucurie, fluturînd în miini „Scînteia" cu raportul tovarășului Dej... Siderurgiștii din Călan închină noului an un nemaiintîlnit torent de fier : sînt cei mai înalți indici de producție din istoria furnalelor uzinei. Primi topitorii trișați, Lăscuț și Mihuț își string mînile și se îmbrățișează. Această șarjă va lumina drumul lor In noul an. Scînteile acestei șarje sînt splendide focuri de artificii la hotarul dintre 1956 și 1957. La un regiment, soldatul Zăvoi Teodor depune Jurămîntul Militari „Mă angajez să-mi respect legământul, întotdeauna, in orice împrejurare" — spune el după ce și-a rostit Jurămîntul. Tremurul glasului său arată că el trece prin clipe emoționante, solemne, de neuitat. Crivățul sburdă pe străzile capitalei, învăluiți în năframa albă a colbului de zăpadă, un băiat și o fată se sărută pe o bancă din bătrinul Cișmigiu. Focul inimilor topește stalactitele de gheață de pe teiul adormit. Jurnal de lung metraj... E Marele Film al realității. Secvențele peliculei se perindă cu repeziciune. Operatorul a obosit și cit de puțin a proiectat el pe pînza imaculată a ecranului din noianul de fapte și întîmplări diverse al acestui sfirșit de an. Dar ce era întîmplat? Totul se întunecă și sala, și ecranul, frunțile noastre. Se schimbă decoșirul, se schimbă interpreții, viața de pe ecran își pierde culorile vii, devine sumbră... Pe ecran — litere negre : 1927, 1930, 193..., 193... Ani trecuți... vremuri trecute. ...Vinzătorii de ziare strigă răgușiți pe bulevardul Regina Elisabeta: „Facla“! Zvon de surdă agitație în Valea Jiului. Lucrul în mine stagnează. Muncitorimea neindreptățită ! Iarna își arată colții amenințători. Mociornița se sfătuiește intr-un cabinet cu trei membri ai consiliului de administrație. ..Am nevoie de brațe, de cu mai multe brațe... dar ieftine, domnilor“. Soluția ? Cu mai mulți copii. Fărîmă cu fărîmă adună și grase beneficii, fărimă cu fărîmă își tocesc copiii viața lor plăpindă. Cele mai puțin costisitoare brațe„ sînt cele mai fragede. Micii robi își înfășoară picioarele în obiele zdrențuite. Un Cadillac ultramodern alunecă spre aeroport. Domnul Răducanu, Doamna și Mimi (foxterier de rasă) își vor petrece revelionul pe Coasta de Aur. Domnul Răducanu va avea un concediu binemeritat. Marile aranjamente financiare, „munca" de președinte al uzinelor „Solvay", al „Companiei Generale a Industriilor Textile“, de administrator la societatea „Soia“— furnizarea de materii prime trustului „I. G. Farbenindustrie’’ etc., etc., este o „muncă" istovitoare. Unde mai pui că nu demult a fost cooptat și membru al „Ligii pentru dezvoltarea economiei naționale” ! Altăbelea. Mimi, cățelul, își linge plictisit noul costum confecționat din piele de crocodil. Doamna surîde. „Țara s unsului” culeg un titlu tipografic de la un cotidian al vremii. La spitalul Colțea pe coridor, o femeie plinge cu hohote. Bărbatul îi spune : „ Poate-i mai bine așa. Tot n-am avut ce să-i dăm de mîncare. Trei studenți de la drept, chercheliți, cutreieră bulevardul cintind cel mai nou șlagăr franțuzesc : „La Roumanie C'est la plus belle colonie“ ...O mie nouă sute treizeci Și patru. Cetățenii din Brăila discută la colțuri de stradă, agitați. Nemaipomenită panama la primăria orașului. Sute de mii de lei... sustrași. Secvențe, secvențe. Realități de altădată. Soldatul Mulate de la regimentul... imploră completul de judecată al Tribunalului Militar să fie reținut la închisoarea parchetului. In nici un caz nu vrea să se întoarcă la arestul corpului căci acolo l-ar fi uitat, nu l-ar fi pus în subzistență ? — n-a mîncat 20 de zile. Chiar și ziarul „Dimineața" din București a scris despre acest lucru.... Vînzătorul de ziar în colțul străzii regale : „Dejunul unei maimuțe dresate ! Ce mănâncă o maimuță devenită membră a unei familii de oameni distinși". Cetățeanul de pe stradă se întreabă nedumerit . De ce e oare ziarul „Naționalul“ plin de tedeumuri, parastasuri și sfințiri de catedrale ? Pleacă guvernul liberal , a venit vremea prohodului? Un număr legiuit de alegători pornește acțiune penală, la tribunalul din Fălciu, impotriva primarului comunei Oltenești pe care-l acuză că a falsificat listele electorale. Tribunalul își declină competența, curtea de jurați așișderea, curtea de casație le urmează exemplul. Păi ce ? Acesta-i un delict pasibil de pedeapsă penală ? Monsieur Auboin, monsieur Rist, sir Otto Niemayer și alții studiază situația economică și financiară a țării. Rezultatul anchetei trebuie instituită o tutelă a marilor trusturi internaționale. Guvernul țărănist aduce elogii domnilor „consilieri" pentru soluția găsită. Propunerile „consilierilor“ prind viață neintirziat. Chibriturile, telefoanele, construirea șoselelor sînt concesionate străinătății... Nina Androagă, muncitoare din București, în virsta de 16 ani, șomeră de multă vreme, se aruncă in fața tramvaiului. Izbucnește greva muncitorilor de la șantierele navale din Galați. Intîi ianuarie 1935, îi găsește cu brațele încrucișate. Vine anul nou. Anul o mie nouă sute treizeci și... Copilul țesător zace bolnav de plămini, tadillacul se apropie de aeroport, șomerii stau zgribuliți în piața Națiunii, radioul trepidează de acordurile jazz-bandului, domnii primari falsifică listele electorale, misterii și monsieurii redresează economia Romîniei. ...Film fără culori... viață fără lumină. Sala freamătă. Destul ! Destul a fost ! Faceți lumină, întunericul nu-l vrem nici pe ecran ! E anul nou acum, vrem să fim veseli ! Da, dragi spectatori, vrem că fim veseli, dar prețuim lumina de azi cu atît mai mult cu cit nu uităm anii negri, insingerați, de ieri. Jurnal de lung metraj. Spectacolul prinde culori din nou după un intermezzo despre o lume, la noi, apusă. Secvențele se succed. Bătrânul desface plicul micuț și gălbui, se ridică casa pe strada Diru Iliescu, cei din Călan bat recordul, o mină bătătorită semnează un act de stat in raionul Hîrșova. Și crivățul zburdă pe străzile Bucureștiului, tinerii se sărută în Cișmigiu, un miner din Valea Jiului se sfătuiește cu cei care îl vor trimite în sfatul cel mai înalt al Republicii noastre. Marele film continuă. Secvențe din ce în ce mai luminoase. I. TURDEANU L. TARCO JURNAL DE AN NON