Apărarea Patriei, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 1-25)

1958-01-03 / nr. 1

2 Activitatea cercurilor științifice din catedra de telecomunicații Modulație în cod Un procedeu foarte avantajos în co­municațiile moderne radio este trans­miterea informațiilor cu ajutorul im­pulsurilor a căror semnificație este fi­xată de cod. De acest tip de modula­ție s-a ocupat căpitanul Cocoș Nicolae, care a scos în evidență avantajele mo­dulației în cod a impulsurilor. Sistemul de modulație permite să se redea calitatea semnalului recepționat independent de calitatea legăturii. Deci recepția este bună, chiar dacă semnalul este mult distorsionat, prin­cipalul fiind să se constate prezența sau absența unui impuls. In acest caz la recepție se refac grupele de cod — identice cu cele de la emisie. Urmează apoi decodarea în urma căreia se obține informația transmisă prin cod. Aceasta se culege la ieșirea unor filtre speciale. Rezultă că perturbațiile nu influen­țează comunicația respectivă, deoare­ce paraziții, care în celelalte tipuri de modulații creșteau de la o stație releu la alta, aici nu mai acționează. Un alt mare avantaj al modulației în cod îl constituie faptul că ea dă posibilitatea păstrării secretului, prin modificarea ordinei impulsurilor. Linia de măsură coaxială Această temă a făcut obiectul co­municării căpitanului Dotat Mitică. Li­nia de măsură este realizată de un co­lectiv al catedrei de telecomunicații pentru a folosi la lucrările de labora­tor ale elevilor. Căpitanul Dotot Mitică a studiat a­­ceastă linie calculînd impedanța de intrare și capacitatea echivalentă la capul liniei care ar înlocui mufa. Pen­tru ca această linie să se folosească la măsurători i s-au trasat curbele de e­­talonare. Relee telefonice cu miez plat La centralele telefonice automate se folosesc releele cu miez plat. Calea cla­sică de calcul a acestor relee necesită un timp îndelungat de lucru. Ținînd seama de faptul că la o centrală există multe relee, proiectarea acestora ră­pește mult timp unui inginer. Locote­­nentul-major Morărescu Ioan a pre­zentat o metodă personală de calcul a releelor, folosind în acest scop un releu echivalent. Timpul de calcul al releelor prin folosirea curbelor trasate se reduce de zece ori Generatorul de impulsuri dreptunghiulare cu parametri variabili Pentru laboratorul de radiotehnică este foarte necesar un astfel de gen Ca în fiecare an de invățămint, elevii anilor 4 și 5 își desfășoară cu succes și în prezent munca pe țări­mul cercetărilor științifice. A­­ceastă muncă dezvoltă elevilor dragostea față de specialitate, ii familiarizează cu literatura teh­nică ce nu se ridică la cursuri, ii deprinde să rezolve personal pro­bleme și, făcind experiențe in la­borator, cunosc nevoile practice. Ultima ședință a cercurilor ști­ințifice ale specialităților telefo­nie, radiotehnică și radiolocație din cadrul Academiei Militare Tehnice a avut loc la sfîrșitul lunii decembrie 1957. Cu acest prilej s-au făcut comunicările și s-a prezentat experimental rodul mun­cii științifice pe anul 1957. Din comunicările făcute se vor selecta temele care au fost cel mai bine rezolvate pentru a fi susținute in conferința științifică a Academiei Militare Tehnice și chiar pentru conferința științifică a cercurilor studențești pe țară. In rîndurile de mai jos vom pre­­zenta foarte pe scurt conținutul comunicărilor care tratează pro­bleme noi de telecomunicații nerator la care să se poată modifica durata impulsurilor, amplitudinea pre­cum și frecvența acestora. Colectivul format din maior Boruz Victor și lo­cotenent Defta Grigore și-a propus să-l realizeze. Maiorul Boruz Victor a prezentat schema și macheta acestui generator. El cuprinde un multivibra­tor astabil, de la care impulsurile sînt diferențiate și limitate și un amplifi­cator cu sarcina pe catod care dă la ieșire impulsurile ai căror parametri se pot varia. Cei care au asistat la comunicare au putut urmări pe oscilograf impulsurile, precum și modificarea parametrilor a­­cestora Numărătorul electronic de impulsuri Cercul științific de radiolocație și-a propus să realizeze un radioaltimetru. In comunicare, colectivul format din căpitan Stanciu Augustin și loco­tenent Șefler Simion au prezentat pri­mele două etaje realizate experimental și anume amplificatorul și limitatorul. Pentru realizarea acestui montaj și-au trasat caracteristica dinamică pe care au ales punctele de funcționare. Sarcina tubului limitator au determi­nat-o astfel încît saturația curentului anodic să apară rapid. Oscilatorul Sembel cu cuarț Fiindu-i necesar să proiecteze un oscilator cu cuarț de tip Șembel, lo­cotenentul Defta Grigore s-a gîndit la un mod de calcul, dat fiind că acest lucru nu se găsește în cursuri. Calculul l-a făcut pentru un oscila­tor ce lucrează în regimul de triplare a frecvenței. Frecvența cuarțului a fost calculată măsurîndu-se exact di­mensiunile cristalului. Pentru proiec­tare, ofițerul a folosit caracteristicile idealizate. Rezultatele obținute de el sînt foarte apropiate de măsurătorile efectuate pe oscilator. Limitatorul cu sarcină pe catod Locotenentul Bălașa Gh. a prezentat modul de calcul al unui limitator cu sarcina pe catod. Ca rezultat al cal­cului simplificat a trasat curba de va­riație a tensiunii de ieșire funcție de cea de intrare. Limitatorul a fost realizat experimental. Un semnal limi­tat a putut fi văzut pe tubul catodic al oscilografului Amplificatorii de curent continuu Ca o continuare a cercetărilor făcu­te în anul trecut în legătură cu vidul în tuburile electronice, maiorul Stă­­nescu Al. a prezentat unele probleme teoretice ale amplificatorilor de cu­rent continuu Locotenentul-colonel ingin­er Cătu­­neanu V., candidat în științe tehnice, a arătat în încheierea sesiunii cercurilor științifice amintite ale elevilor că te­mele pe care și le-au ales elevii sînt foarte interesante și că ele au fost temeinic studiate și experimen­tate. Unele din comunicările făcute au fost propuse pentru publicare, iar al­tele pentru realizarea și folosirea apa­ratelor în laborator. Locotenentul-colonel inginer Cătu­neanu V. a mulțumit participanților la aceste comunicări, felicitînd pe cei ce au susținut temele și promițîndu-le tot sprijinul în activitatea viitoare de cercetări științifice. Căpitan inginer N. PATRAS „PRESA NOASTRĂ“ Revistă lunară a Uniunii Ziariștilor din R. P. Rom­înă Anul II, nr. 12, /20/ decembrie 1957 CUPRINS Const. Antip : Presa romînească în gloriosul deceniu Ecaterina Șeveleva : Lenin citește gazeta ■ (versuri) Un articol din „Pravda“ : Pentru sporirea rolului presei în Construc­ția comunistă. Nicolae Deleanu : Presa antimonarhică M. Gh. Bujor : Regele Carol și poporul romîn (Pagini de antologie) Helene J. Gagnon : Responsabilitatea reporterului Paul B. Marian : însemnări pe marginea reportajului V. Birlădeanu : Morală sau moralizare ? Gh. C­onstantinescu , Dumitru Popescu, Al. Nestor, Niculae Tiță, Șerban Nedelcu, Virgil Constantinescu, Marius Pandrea, Nikolaus Ber­­wanger, Kovacs Andrei, M. Lovensohn, Gabor Incze, Deutsch Maxi­milian, Crăciun Bonta : Ce am realizat anul acesta — Ce ne propunem pentru anul viitor Emil Mironescu : Intîlniri cu confrații vietnamezi I. B. și A. Noi : Răvașe... răvășite I. Berg : Umorul n-are vîrstă Eug. Vladimir : „Sovietskaia Peciati“ nr. 10 (Recenzie) k — Practici vechi gazetărești care trebuie să dispară. N. D. : Peter de cerneală Sumarul numerelor apărute în cursul anului 1957 Deplasarea rapidă se execută pe loc...? Aceasta este întrebarea care i-a chinuit timp de o oră pe ofi­țerii din grupa de pregătire fi­zică condusă de locotenentul-ma­­jor Stan Dumitru. Grupa se aliniase, iar ofițerul mai sus amintit a trecut la căuta­rea unui loc propice. După vreo zece minute problema a fost re­zolvată, iar grupa s-a deplasat în fața unei pante abrupte Locul era foarte bun. Dezilu­zia însă a venit pe neașteptate. Ofițerul Stan a început explica­ția teoretică a exercițiului „De­­plasarea rapidă“. Au trecut zece, douăzeci, treizeci de minute. Dis­cursul teoretic continua. Cu cinci minute înainte de termina­rea programului, ofițerul Stan ne-a spus : „Acum să facem de­plasarea“. Cum însă nu ne ară­tase nimic practic, fiecare se de­plasa cum putea. Unii corect, al­ții cum înțeleseseră de­ja „teorie“. Nu știm care este părerea ofi­țerului Stan, care răspunde de pregătirea fizică pe unitate, dar noi nu putem fi de acord cu o astfel de pregătire fizică.... teo­retică. De aceea vom lua toate măsu­rile ca în subunități, la pregăti­rea fizică, să se facă cît mai multă practică. Locotenent maior I. PALAMIUC ÄPÄRAREÄ PATRIEI Despre atelierul de reparații materiale de radio și transmisiuni al unității „N" de infanterie se pot spune multe lucruri bune. O mină de oameni harnici, conduși cu pricepere de căpitanul Stanciu AL, șeful trans­misiunilor regimentului repară in cele mai bune condiții stații de ra­dio, telefoane, centrale telefonice, repară și încarcă acumulatori, reface metalizarea de pe lămpile de radio, recondiționează derulatori pentru cablu. In clișeul de sus : Soldații-fruntași Dollas I. și Slavic Mihai repară două stații de radio. Asistă căpitanul Stanciu Al. In clișeul de jos : Soldații Boroș B. și Becichi E. repară două tele­foane. (Foto: M. FELIX). Consfătuire plină de învățăminte La noi a avut loc o consfătuire despre modul cum se desfășoară în unitate munca de inovații și rațio­­nalizări. Consfătuirea a fost deschisă de comandantul unității. Apoi ofițerul Rigo F., inspectorul cu munca de inovații, a expus un scurt referat din care a reieșit că în acest an au fost analizate de către Comisia de Inovații 19 propuneri de inovații, dintre care 8 au fost ad­mise. Au fost generalizate 3 ino­vații, iar 8 se găsesc în curs de re­zolvare Au luat apoi cuvîntul Nădejde, Petrușca, Breiner, ofițerii Călin ș. a. care au arătat și alte realizări și lipsuri din acest domeniu de ac­tivitate. In încheierea consfătuirii, coman­dantul a trasat o serie de sarcini pentru ca pe viitor munca de inova­ții să se ridice la un nivel mai înalt. Căpitan ION ALBULESCU Metoda originală Soneria a vestit sfîrșitul lecției . Ofițerul -profesor Mareș Constan­tin a știut­ să dezvolte interesul ele­vilor pentru subiectul acestei lecții, să le stîrnească curiozitatea, să le încerce imaginația. De aceea, ei au ascultat atenți, încordați, au pus întrebări și au fă­cut chiar unele propuneri. — Pentru lecția viitoare — a în­cheiat profesorul — fiecare elev va prezenta schița unei mine sau a unui procedeu pentru plantarea barajelor genistico-antichimice. Cer o singură condiție — ca propunerile dvs. să difere de cele pe care vi le-am pre­zentat eu astăzi... A trecut o săptămînă. Fiecare elev s-a străduit să aducă la îndeplinire sarcina trasată de ofi­țerul profesor. Au fost unii elevi care n-au mai avut răgaz. In pauze, în timpul li­ber și chiar seara la dormitor erau văzuți schițînd dispozitive și cor­puri de mine. Elevul atemist Grumezea Victor a făcut, de exemplu, în acest timp, 8 schițe, una mai originală decît alta care i-a fost bucuria profesoru­lui cînd la lecția următoare a putut constata că fiecare elev a venit cu cite o propunere. Pe unele le-a găsit interesante, ingenioase. Dintre acestea a ales schițele elevului caporal Căpeț Du­mitru, și ale elevilor fruntași Gru­mezea Victor, Cristea Gheorghe și Chirică Victor, îndrumați de profesor, acești elevi și-au îmbunătățit propunerile și a­­­stăzi proiectele lucrărilor lor se află la comisia de inovații a unității. Pentru rezultatele obținute în muncă, ofițerului Mareș Constantin i s-au adus mulțumiri și felicitări din partea șefului școlii, iar metoda lui a fost generalizată și la alte disci­pline de specialitate . Colonel B. POTIRNUIU acestea un nou fapt a afirme grija deosebită de a b­ură aviatorii sportivi în­­mocrat-popular : 11 din­­buni piloți de zbor cu­biști, parașutiști și aero­­răsplătiți cu titlul cnlm­ Primii maeștrii 12 la zborul cu motor, 7 la zborul fără motor, 5 la parașutism j­­ aeromodelism. La acestea a adăugat un record ' ‘ dială recent omni­ sportului aviatic N Ziua Aviației lui Băneasa din activitate. Od­a­­ntat peste 2.600 acesta el a sta­­viteză pe bază și pe circuit de r J. 1. b. "cu motor, titlul de riului" a fost acul­­o Traian Rotaru. In­­ stabilit recordul de cimă la clasa C. 1. a. pe activitatea sportivă, el ână acum și o rodnică lagogică, formînd peste toți, cărora le-a împărtășit [e experiența sa, dobîndită l­a peste 7.000 de ore de fie „maestru al sportului“­­, acordat la zborul cu mo­­totului Constantin Manola­che, ca recunoaștere a meritelor sale pedagogice și sportive. De cînd lucrează în aviație, Constantin Ma­­nolache a format peste 400 de elevi piloți, fiind inițiatorul unor intere­sante metode de instruire și educare. Anul acesta el a stabilit un record republican de viteză pe circuit de 500 de km. la clasa C. 1. b. In domeniul planorismului, titlul de „maestru al sportului“ a fost a­­cordat sportivilor Mircea Finescu și Gheorghe Gîlcă. Mircea Finescu este unul din cei mai cunoscuți a­­viatori sportivi, deținînd 18 recor­duri republicane de zbor fără motor. El este singurul aviator romîn deți­nător al insignei de aur cu un dia­mant. Gheorghe Gîlcă este campion R.P.R. de planorism pe 1957, an din care a stabilit recordul republi­can de distanță liberă la planoare biloc in domeniul parașutismului, titlul de maestru al sportului a fost acor­dat lui Gheorghe Iancu, Teodor Tă­­năsescu și Ioan Negroiu. Cititorii ziarului „Apărarea Pa­triei“ cunosc numele acestor spor­tivi din timpul desfășurării campio­natului R.P.R. de parașutism al a­­cestui an. Atunci s-a scris despre performanța de valoare mondială, stabilită de Tănăsescu și despre comportarea deosebit de bună a lui Iancu și Negroiu, care concurau în cadrul echipei de parașutiști ai Ar­matei, ei fiind pe atunci militari în termen. In toamna acestui an cei doi sportivi s-au întors la locurile lor de muncă. Trebuie amintit că Iancu este campion absolut de para­șutism al țării noastre pe anii 1956 și 1957, iar Negroiu a făcut parte din toate echipele ce ne-au repre­zentat țara peste hotare ; în acest an Negroiu a stabilit un nou record R.P.R. la proba de lansare de la 600 m. cu aterizare la punct fix. La aeromodelism, titlul de maes­tru al sportului a fost acordat cam­pionului european de motomodele Anania Moldoveanu, inginerului constructor de a­­vioane, Ionel Geor­­gescu și instructo­rului de aeromo­­delism, Ștefan Pu­­rice. Și acești sportivi au în ur­ma lor o bogată activitate competi­­țională și pedago­gică. Ei sînt cam­pioni și record­­meni la diversele probe aeromodelis­­te de concurs și an de an își îm­­părtășesc experien­ța lor generațiilor de elevi ce ur­mează cursurile Centrului Experi­mental de aero­­modele Maestrul sportului A. MOLDOVEANU Maestrul sportului M. FINESCU D. LAZAR Vineri 3 ianuarie 1958 Nr. 1 (3536) Gornistul de la Mărășești Treburile m-au purtat în aceste zile de iarnă printr-o unitate de pe malul Dunării. La intrare m-am în­­tîlnit cu un plutonier care mi-a a­­tras în mod deosebit atenția. — Sînt plutonierul Crișu Constan­tin — mi-a răspuns interlocutorul meu. Cîți ani aveți ? — 79 — mi-a răspuns plutonie­rul, schițînd un zîmbet pe care abia l-am observat în barba și mustața deasă ca fuiorul. — Sînteți pensionar . — Da. Din anul 1924. Dar pa­siunea pentru specia­litatea mea, pe care o­­­ practic de la vîrsta de f <;11É 12 ani, m-a făcut să­­ nu plec nici astăzi din unitate. Mai ales că a­­cum armata este a noastră, a poporului. — Ce funcție înde­­pliniți în unitate ? — Aceea pe care am îndeplinit-o acum 60 de ani în regimentul 11 Siret — Galați, și mai apoi la Mărășești, în 1916, cînd am su­nat din goarna mea „Pentru luptă — 60t pe redută“. Deci sînt și acum șeful grupu­lui corniști. La vîrsta asta înaintată mai puteți suna din goarnă ? — Cum să nu ! Da­că vreți vă demon­strez acum pe loc... Și plutonierul Crișu Con­­stantin a început să sune din goarnă cu a­­tîta putere, de răsuna toată cazarma. — Ați participat pe front în viața dumneavoastră ? — Da. In primul război mondial am făcut patru ani și două luni de front Unde ? — La Turtucaia, Mărășești Vlașca. Am luptat împotriva nem­și­ților lui Mackensen. — Ați fost decorat vreodată ? — Da. Am primit „Virtutea Mili­tară”4 după bătălia de la Mărăș­ești, iar în anul 1945, Prezidiul Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. mi-a acordat medalia : „Victoria împotriva Ger­maniei fasciste44, iar nu de mult am primit „Meritul Militar 44 Clasa I-a. Apoi veteranul Crișu a început să-și depene ghemul amintirilor. Pe cea mai frumoasă v-o fac cunoscută. „Regimentul 23 Infanterie, din care făceam și eu parte, era canto­nat, în anul 1916, spre toamnă, în comuna Pădureni-Putna, o așezare de oameni din apropierea Mărășeș­­tiului. Nemții erau în plină ofensivă și ajunseseră la porțile Mărășeștiu­­lui. La 5 August, zi pe care o țin minte bine, dușmanii au rupt fron­tul și se apropiau de liniile noastre. Atunci generalul Grigorescu Ere­­mia m-a chemat la punctul de co­mandă al diviziei și mi-a ordonat : — Gornist Crișu. Du-te cît mai iute pe Malul Siretului și înmî­­nează plicul ăsta comandantului Di­viziei a V-a. Spune-i că avem ne­voie de întărituri. Mai spune­i că oamenii lui Mackensen se pregă­tesc să ne cînte la noapte prohodul... Am încălecat pe calul meu, și m-am năpustit în galop prin pădurea Căli­­măneștilor. Divizia se afla pe ma­lul Siretului, la spălatul echipamen­tului. M-am prezentat la colonelul Zagoriț Constantin, căruia i-am în­­mînat plicul. După ce îl citi, coman­dantul m-a măsurat din cap pînă-n picioare și mi-a ordonat : — Gornist... sună alarmă de luptă , iar eu am început să pun din goarna mea, care o vedeți chiar acum, la mine. Cînd au auzit recruții și concen­trații semnalul de luptă au lăsat to­tul baltă pe marginea rîului... tunici, pantaloni, pături ,i ranițe și s-au repezit spre piramidele de arme din apropiere. Au smuls sacii de cartușe, armele și căștile și s-au pus în mișcare. Cineva din fruntea coloanei striga cît îl ținea gura : — „Nemții sînt la porțile Mără­­șeștiului. Vin peste noi, înainte , înainte !44 Soldații au trecut în fugă pădu­rea dinspre Mărășești, de unde se auzea tot mai clar canonada artile­riei, unde cerul era roșu sîngeriu, iar văzduhul îmbibat de fum și mi­ros de pucioasă. Nemții, care ajunseseră la margi­nea căii ferate, s-au trezit loviți ca din senin de un val de soldați dez­brăcați la cămașe, cu căști de fier în cap și încinși cu benzi de car­tușe. Intîlnirea neașteptată cu ast­fel de soldați ce trăgeau din mers și îi obligau să lupte la baionetă i-au pus pe fugă pe nemți. In acest timp eu sunam întruna din goarna mea... atacul... ..."Cînd a terminat de povestit, l-am întrebat pe plutonierul Crityu Constantin cît mai are de gînd să slujească în armata noastră ? Mi-a răspuns scurt. In anul 1950 cînd a apărut De­cretul ca cei cu vîrsta înaintată să treacă la pensie eu m-am dus la comandant să-i cer să rămîn mai de­parte în unitate. Comandantul mi-a spus că ordinul a venit de sus, de la minister. De aceea m-am urcat, într-o zi în tren și m-am dus la București. M-a primit chiar gene­ralul de care depindea acest lucru. Ingăduiți-mi, tovarășe general — am raportat eu — să rămîn mai departe în unitate, că eu am cres­cut în armată și vreau să mor în armată. Și generalul m-a înțeles Căpitan-locotenent V. LUPU O FUNCȚIE DE RĂSPUNDERE MAISTRUL DE iESESESHSES'EnSE5HSE5ESESES'iliiHIiISES'clSE55S2SESS5ESESESE5ESESESEHE5aSESE5'E! Din cauza eforturilor la care este supus în exploatare, la instrucție ,' la luptă, pe orice timp și în orice condiții, ziua și noaptea, armamen­tul și celelalte mijloace de luptă su­feră uzuri normale sau degradări accidentale, fie din neglijența celor care-l folosesc, fie din cauze obiec­tive. Aceste uzuri și degradări tre­buiesc înlăturate fără întîrziere prin reparații sau înlocuiri de piese. De asemenea, pentru menținerea capa­cității de luptă, armamentul chiar dacă nu s-a uzat într-o perioadă mai îndelungată, necesită o întreținere profilactică amănunțită. Atît operațiile de reparare, cît și cele de întreținere amănunțită ne­cesită scule și utilaje speciale și per­sonal tehnic specializat în acest scop. Dacă luăm la timp măsurile de reparare și întreținere prevăzute de regulamente și instrucțiuni, chel­tuielile ce se fac sînt neînsemnate. In cazul că se produc întîrzieri, uzu­rile se agravează și aducerea în stare normală implică operații complicate ce se fac în uzine, deci cheltuielile sporesc apreciabil. Maistrul de armament este ele­mentul tehnic de bază în fiecare u­­nitate, căruia îi revine sarcina de a asigura în permanență starea teh­nică de luptă a armamentului, a a­­paraturii de artilerie și a munițiilor. El este chemat să rezolve o serie de probleme complexe în unitate, pri­vind asigurarea stării de luptă a armamentului. Pentru îndeplinirea acestor sar­cini de mare importanță, maistrul de armament trebuie să cunoască te­meinic organizarea și nomenclatu­ra armamentului, demontarea și montarea regulamentară, folosirea justă a P. S. A. din complete, folo­sirea materialelor de întreținere, trebuie să știe să execute diferite lucrări mecanice de prelucrare a me­talelor pentru confecționarea piese de schimb, toate lucrările unor de control. El trebuie să cunoască cau­zele care pot duce la degradarea ar­mamentului și cum să le înlăture, precum și condițiile regulamentare de păstrare și depozitare a arma­mentului și munițiilor. Rezultatele obținute de de armament promovați de maiștrii curînd au dovedit că, deși timpul cît au ur­mat școlile respective a fost relativ scurt, majoritatea dintre ei și-au în­sușit cunoștințele de bază necesare și pot face față sarcinii­­ ce le re­vin. Totuși, cunoștințele căpătate în școală nu sînt suficiente. Coman­danții de unități și locțiitorii lor politici trebuie să se ocupe perma­nent de a crea condiții pentru ridica­rea necontenită a nivelului profe­sional, cultural și politic al maiștri­lor. Este necesar să se amenajeze atelierele artileristice în cele mai bune clădiri, să fie dotate cu sculele și utilajele necesare, să se asigure maiștrilor biblioteci cu manuale practice de sudură, lăcătușerie, pre­lucrare a metalelor, tehnologie etc., să nu lipsească în special regula­mentele și instrucțiunile pentru cu­noașterea, folosirea, întreținerea și controlul armamentului și muniții­lor. Ofițerii tehnici, șefii nemijlociți ai maiștrilor de armament, trebuie să se sprijine cu nădejde pe maiștri în problemele legate de armament și muniții, să-i considere ca prime a­­jutoare în muncă, să-i ajute în ridi­carea nivelului profesional. Este bine să se organizeze convo­cări pe mari unități unde maiștrii de armament să țină referate, să se discute probleme legate de sarcinile de serviciu, să se facă schimb de experiență. Ofițerii tehnici și ingi­nerii din unități să înconjoare cu dragoste și să sprijine permanent pe maiștrii de armament, să le dea îndrumările necesare în rezolvarea problemelor tehnice, să le dezvolte inițiativa, curajul și dragostea pen­tru această meserie. Șefilor nemijlociți le revine sar­cina să folosească pe maiștrii de ar­mament exclusiv în rezolvarea sar­cinilor ce le revin pentru asigurarea menținerii armamentului în stare de luptă Colonel tehnic CRISTACHE LUPU Poșta redacției Locotenent Stoe­­cescu Oprea. Cursu­rile Invățămîntului Superior, secția fără frecvență, pot fi ur­mate și de către ofițeri. Pentru ca cineva să poată urma cursurile res­pective, trebuie să îndeplinească a­­numite condiții. Aceste condiții sînt specificate în ordinul M.F.A. Nr. M. 163 din 16.05.957. Locotenent-major Trandafir Ște­fan, întrebarea dvs. cu privire la a­­plicarea H. C. M. nu-i formu­lată destul de clar. Din ea nu re­zultă la ce formă de învățămînt vă referiți. Soldat Ciorbă Nicolae. Pentru a dovedi că sînteți unic susținător de familie și pentru ca să vă puteți bucura de acest drept vă trebuiesc următoarele acte : Copii legalizate de pe certificatele de naștere ale părinților; adeverință de la sfatul popular al comunei, din care să reiasă componența familiei ; adeverință de starea materială. In caz că părinții sînt vă trebuie și un certificat suferinzi medical din care să reiasă gradul de invali­ditate al acestora. Aceste a­cte, însoțite de o cerere fie din partea dvs. sau a părin­ților , trebuiesc trimise Comisaria­tului Militar al raionului din care faceți parte.

Next