Apărarea Patriei, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 1-25)
1958-01-03 / nr. 1
2 Activitatea cercurilor științifice din catedra de telecomunicații Modulație în cod Un procedeu foarte avantajos în comunicațiile moderne radio este transmiterea informațiilor cu ajutorul impulsurilor a căror semnificație este fixată de cod. De acest tip de modulație s-a ocupat căpitanul Cocoș Nicolae, care a scos în evidență avantajele modulației în cod a impulsurilor. Sistemul de modulație permite să se redea calitatea semnalului recepționat independent de calitatea legăturii. Deci recepția este bună, chiar dacă semnalul este mult distorsionat, principalul fiind să se constate prezența sau absența unui impuls. In acest caz la recepție se refac grupele de cod — identice cu cele de la emisie. Urmează apoi decodarea în urma căreia se obține informația transmisă prin cod. Aceasta se culege la ieșirea unor filtre speciale. Rezultă că perturbațiile nu influențează comunicația respectivă, deoarece paraziții, care în celelalte tipuri de modulații creșteau de la o stație releu la alta, aici nu mai acționează. Un alt mare avantaj al modulației în cod îl constituie faptul că ea dă posibilitatea păstrării secretului, prin modificarea ordinei impulsurilor. Linia de măsură coaxială Această temă a făcut obiectul comunicării căpitanului Dotat Mitică. Linia de măsură este realizată de un colectiv al catedrei de telecomunicații pentru a folosi la lucrările de laborator ale elevilor. Căpitanul Dotot Mitică a studiat această linie calculînd impedanța de intrare și capacitatea echivalentă la capul liniei care ar înlocui mufa. Pentru ca această linie să se folosească la măsurători i s-au trasat curbele de etalonare. Relee telefonice cu miez plat La centralele telefonice automate se folosesc releele cu miez plat. Calea clasică de calcul a acestor relee necesită un timp îndelungat de lucru. Ținînd seama de faptul că la o centrală există multe relee, proiectarea acestora răpește mult timp unui inginer. Locotenentul-major Morărescu Ioan a prezentat o metodă personală de calcul a releelor, folosind în acest scop un releu echivalent. Timpul de calcul al releelor prin folosirea curbelor trasate se reduce de zece ori Generatorul de impulsuri dreptunghiulare cu parametri variabili Pentru laboratorul de radiotehnică este foarte necesar un astfel de gen Ca în fiecare an de invățămint, elevii anilor 4 și 5 își desfășoară cu succes și în prezent munca pe țărimul cercetărilor științifice. Această muncă dezvoltă elevilor dragostea față de specialitate, ii familiarizează cu literatura tehnică ce nu se ridică la cursuri, ii deprinde să rezolve personal probleme și, făcind experiențe in laborator, cunosc nevoile practice. Ultima ședință a cercurilor științifice ale specialităților telefonie, radiotehnică și radiolocație din cadrul Academiei Militare Tehnice a avut loc la sfîrșitul lunii decembrie 1957. Cu acest prilej s-au făcut comunicările și s-a prezentat experimental rodul muncii științifice pe anul 1957. Din comunicările făcute se vor selecta temele care au fost cel mai bine rezolvate pentru a fi susținute in conferința științifică a Academiei Militare Tehnice și chiar pentru conferința științifică a cercurilor studențești pe țară. In rîndurile de mai jos vom prezenta foarte pe scurt conținutul comunicărilor care tratează probleme noi de telecomunicații nerator la care să se poată modifica durata impulsurilor, amplitudinea precum și frecvența acestora. Colectivul format din maior Boruz Victor și locotenent Defta Grigore și-a propus să-l realizeze. Maiorul Boruz Victor a prezentat schema și macheta acestui generator. El cuprinde un multivibrator astabil, de la care impulsurile sînt diferențiate și limitate și un amplificator cu sarcina pe catod care dă la ieșire impulsurile ai căror parametri se pot varia. Cei care au asistat la comunicare au putut urmări pe oscilograf impulsurile, precum și modificarea parametrilor acestora Numărătorul electronic de impulsuri Cercul științific de radiolocație și-a propus să realizeze un radioaltimetru. In comunicare, colectivul format din căpitan Stanciu Augustin și locotenent Șefler Simion au prezentat primele două etaje realizate experimental și anume amplificatorul și limitatorul. Pentru realizarea acestui montaj și-au trasat caracteristica dinamică pe care au ales punctele de funcționare. Sarcina tubului limitator au determinat-o astfel încît saturația curentului anodic să apară rapid. Oscilatorul Sembel cu cuarț Fiindu-i necesar să proiecteze un oscilator cu cuarț de tip Șembel, locotenentul Defta Grigore s-a gîndit la un mod de calcul, dat fiind că acest lucru nu se găsește în cursuri. Calculul l-a făcut pentru un oscilator ce lucrează în regimul de triplare a frecvenței. Frecvența cuarțului a fost calculată măsurîndu-se exact dimensiunile cristalului. Pentru proiectare, ofițerul a folosit caracteristicile idealizate. Rezultatele obținute de el sînt foarte apropiate de măsurătorile efectuate pe oscilator. Limitatorul cu sarcină pe catod Locotenentul Bălașa Gh. a prezentat modul de calcul al unui limitator cu sarcina pe catod. Ca rezultat al calcului simplificat a trasat curba de variație a tensiunii de ieșire funcție de cea de intrare. Limitatorul a fost realizat experimental. Un semnal limitat a putut fi văzut pe tubul catodic al oscilografului Amplificatorii de curent continuu Ca o continuare a cercetărilor făcute în anul trecut în legătură cu vidul în tuburile electronice, maiorul Stănescu Al. a prezentat unele probleme teoretice ale amplificatorilor de curent continuu Locotenentul-colonel inginer Cătuneanu V., candidat în științe tehnice, a arătat în încheierea sesiunii cercurilor științifice amintite ale elevilor că temele pe care și le-au ales elevii sînt foarte interesante și că ele au fost temeinic studiate și experimentate. Unele din comunicările făcute au fost propuse pentru publicare, iar altele pentru realizarea și folosirea aparatelor în laborator. Locotenentul-colonel inginer Cătuneanu V. a mulțumit participanților la aceste comunicări, felicitînd pe cei ce au susținut temele și promițîndu-le tot sprijinul în activitatea viitoare de cercetări științifice. Căpitan inginer N. PATRAS „PRESA NOASTRĂ“ Revistă lunară a Uniunii Ziariștilor din R. P. Romînă Anul II, nr. 12, /20/ decembrie 1957 CUPRINS Const. Antip : Presa romînească în gloriosul deceniu Ecaterina Șeveleva : Lenin citește gazeta ■ (versuri) Un articol din „Pravda“ : Pentru sporirea rolului presei în Construcția comunistă. Nicolae Deleanu : Presa antimonarhică M. Gh. Bujor : Regele Carol și poporul romîn (Pagini de antologie) Helene J. Gagnon : Responsabilitatea reporterului Paul B. Marian : însemnări pe marginea reportajului V. Birlădeanu : Morală sau moralizare ? Gh. Constantinescu , Dumitru Popescu, Al. Nestor, Niculae Tiță, Șerban Nedelcu, Virgil Constantinescu, Marius Pandrea, Nikolaus Berwanger, Kovacs Andrei, M. Lovensohn, Gabor Incze, Deutsch Maximilian, Crăciun Bonta : Ce am realizat anul acesta — Ce ne propunem pentru anul viitor Emil Mironescu : Intîlniri cu confrații vietnamezi I. B. și A. Noi : Răvașe... răvășite I. Berg : Umorul n-are vîrstă Eug. Vladimir : „Sovietskaia Peciati“ nr. 10 (Recenzie) k — Practici vechi gazetărești care trebuie să dispară. N. D. : Peter de cerneală Sumarul numerelor apărute în cursul anului 1957 Deplasarea rapidă se execută pe loc...? Aceasta este întrebarea care i-a chinuit timp de o oră pe ofițerii din grupa de pregătire fizică condusă de locotenentul-major Stan Dumitru. Grupa se aliniase, iar ofițerul mai sus amintit a trecut la căutarea unui loc propice. După vreo zece minute problema a fost rezolvată, iar grupa s-a deplasat în fața unei pante abrupte Locul era foarte bun. Deziluzia însă a venit pe neașteptate. Ofițerul Stan a început explicația teoretică a exercițiului „Deplasarea rapidă“. Au trecut zece, douăzeci, treizeci de minute. Discursul teoretic continua. Cu cinci minute înainte de terminarea programului, ofițerul Stan ne-a spus : „Acum să facem deplasarea“. Cum însă nu ne arătase nimic practic, fiecare se deplasa cum putea. Unii corect, alții cum înțeleseseră deja „teorie“. Nu știm care este părerea ofițerului Stan, care răspunde de pregătirea fizică pe unitate, dar noi nu putem fi de acord cu o astfel de pregătire fizică.... teoretică. De aceea vom lua toate măsurile ca în subunități, la pregătirea fizică, să se facă cît mai multă practică. Locotenent maior I. PALAMIUC ÄPÄRAREÄ PATRIEI Despre atelierul de reparații materiale de radio și transmisiuni al unității „N" de infanterie se pot spune multe lucruri bune. O mină de oameni harnici, conduși cu pricepere de căpitanul Stanciu AL, șeful transmisiunilor regimentului repară in cele mai bune condiții stații de radio, telefoane, centrale telefonice, repară și încarcă acumulatori, reface metalizarea de pe lămpile de radio, recondiționează derulatori pentru cablu. In clișeul de sus : Soldații-fruntași Dollas I. și Slavic Mihai repară două stații de radio. Asistă căpitanul Stanciu Al. In clișeul de jos : Soldații Boroș B. și Becichi E. repară două telefoane. (Foto: M. FELIX). Consfătuire plină de învățăminte La noi a avut loc o consfătuire despre modul cum se desfășoară în unitate munca de inovații și raționalizări. Consfătuirea a fost deschisă de comandantul unității. Apoi ofițerul Rigo F., inspectorul cu munca de inovații, a expus un scurt referat din care a reieșit că în acest an au fost analizate de către Comisia de Inovații 19 propuneri de inovații, dintre care 8 au fost admise. Au fost generalizate 3 inovații, iar 8 se găsesc în curs de rezolvare Au luat apoi cuvîntul Nădejde, Petrușca, Breiner, ofițerii Călin ș. a. care au arătat și alte realizări și lipsuri din acest domeniu de activitate. In încheierea consfătuirii, comandantul a trasat o serie de sarcini pentru ca pe viitor munca de inovații să se ridice la un nivel mai înalt. Căpitan ION ALBULESCU Metoda originală Soneria a vestit sfîrșitul lecției . Ofițerul -profesor Mareș Constantin a știut să dezvolte interesul elevilor pentru subiectul acestei lecții, să le stîrnească curiozitatea, să le încerce imaginația. De aceea, ei au ascultat atenți, încordați, au pus întrebări și au făcut chiar unele propuneri. — Pentru lecția viitoare — a încheiat profesorul — fiecare elev va prezenta schița unei mine sau a unui procedeu pentru plantarea barajelor genistico-antichimice. Cer o singură condiție — ca propunerile dvs. să difere de cele pe care vi le-am prezentat eu astăzi... A trecut o săptămînă. Fiecare elev s-a străduit să aducă la îndeplinire sarcina trasată de ofițerul profesor. Au fost unii elevi care n-au mai avut răgaz. In pauze, în timpul liber și chiar seara la dormitor erau văzuți schițînd dispozitive și corpuri de mine. Elevul atemist Grumezea Victor a făcut, de exemplu, în acest timp, 8 schițe, una mai originală decît alta care i-a fost bucuria profesorului cînd la lecția următoare a putut constata că fiecare elev a venit cu cite o propunere. Pe unele le-a găsit interesante, ingenioase. Dintre acestea a ales schițele elevului caporal Căpeț Dumitru, și ale elevilor fruntași Grumezea Victor, Cristea Gheorghe și Chirică Victor, îndrumați de profesor, acești elevi și-au îmbunătățit propunerile și astăzi proiectele lucrărilor lor se află la comisia de inovații a unității. Pentru rezultatele obținute în muncă, ofițerului Mareș Constantin i s-au adus mulțumiri și felicitări din partea șefului școlii, iar metoda lui a fost generalizată și la alte discipline de specialitate . Colonel B. POTIRNUIU acestea un nou fapt a afirme grija deosebită de a bură aviatorii sportivi înmocrat-popular : 11 dinbuni piloți de zbor cubiști, parașutiști și aerorăsplătiți cu titlul cnlm Primii maeștrii 12 la zborul cu motor, 7 la zborul fără motor, 5 la parașutism j aeromodelism. La acestea a adăugat un record ' ‘ dială recent omni sportului aviatic N Ziua Aviației lui Băneasa din activitate. Odantat peste 2.600 acesta el a staviteză pe bază și pe circuit de r J. 1. b. "cu motor, titlul de riului" a fost aculo Traian Rotaru. In stabilit recordul de cimă la clasa C. 1. a. pe activitatea sportivă, el ână acum și o rodnică lagogică, formînd peste toți, cărora le-a împărtășit [e experiența sa, dobîndită la peste 7.000 de ore de fie „maestru al sportului“, acordat la zborul cu mototului Constantin Manolache, ca recunoaștere a meritelor sale pedagogice și sportive. De cînd lucrează în aviație, Constantin Manolache a format peste 400 de elevi piloți, fiind inițiatorul unor interesante metode de instruire și educare. Anul acesta el a stabilit un record republican de viteză pe circuit de 500 de km. la clasa C. 1. b. In domeniul planorismului, titlul de „maestru al sportului“ a fost acordat sportivilor Mircea Finescu și Gheorghe Gîlcă. Mircea Finescu este unul din cei mai cunoscuți aviatori sportivi, deținînd 18 recorduri republicane de zbor fără motor. El este singurul aviator romîn deținător al insignei de aur cu un diamant. Gheorghe Gîlcă este campion R.P.R. de planorism pe 1957, an din care a stabilit recordul republican de distanță liberă la planoare biloc in domeniul parașutismului, titlul de maestru al sportului a fost acordat lui Gheorghe Iancu, Teodor Tănăsescu și Ioan Negroiu. Cititorii ziarului „Apărarea Patriei“ cunosc numele acestor sportivi din timpul desfășurării campionatului R.P.R. de parașutism al acestui an. Atunci s-a scris despre performanța de valoare mondială, stabilită de Tănăsescu și despre comportarea deosebit de bună a lui Iancu și Negroiu, care concurau în cadrul echipei de parașutiști ai Armatei, ei fiind pe atunci militari în termen. In toamna acestui an cei doi sportivi s-au întors la locurile lor de muncă. Trebuie amintit că Iancu este campion absolut de parașutism al țării noastre pe anii 1956 și 1957, iar Negroiu a făcut parte din toate echipele ce ne-au reprezentat țara peste hotare ; în acest an Negroiu a stabilit un nou record R.P.R. la proba de lansare de la 600 m. cu aterizare la punct fix. La aeromodelism, titlul de maestru al sportului a fost acordat campionului european de motomodele Anania Moldoveanu, inginerului constructor de avioane, Ionel Georgescu și instructorului de aeromodelism, Ștefan Purice. Și acești sportivi au în urma lor o bogată activitate competițională și pedagogică. Ei sînt campioni și recordmeni la diversele probe aeromodeliste de concurs și an de an își împărtășesc experiența lor generațiilor de elevi ce urmează cursurile Centrului Experimental de aeromodele Maestrul sportului A. MOLDOVEANU Maestrul sportului M. FINESCU D. LAZAR Vineri 3 ianuarie 1958 Nr. 1 (3536) Gornistul de la Mărășești Treburile m-au purtat în aceste zile de iarnă printr-o unitate de pe malul Dunării. La intrare m-am întîlnit cu un plutonier care mi-a atras în mod deosebit atenția. — Sînt plutonierul Crișu Constantin — mi-a răspuns interlocutorul meu. Cîți ani aveți ? — 79 — mi-a răspuns plutonierul, schițînd un zîmbet pe care abia l-am observat în barba și mustața deasă ca fuiorul. — Sînteți pensionar . — Da. Din anul 1924. Dar pasiunea pentru specialitatea mea, pe care o practic de la vîrsta de f <;11É 12 ani, m-a făcut să nu plec nici astăzi din unitate. Mai ales că acum armata este a noastră, a poporului. — Ce funcție îndepliniți în unitate ? — Aceea pe care am îndeplinit-o acum 60 de ani în regimentul 11 Siret — Galați, și mai apoi la Mărășești, în 1916, cînd am sunat din goarna mea „Pentru luptă — 60t pe redută“. Deci sînt și acum șeful grupului corniști. La vîrsta asta înaintată mai puteți suna din goarnă ? — Cum să nu ! Dacă vreți vă demonstrez acum pe loc... Și plutonierul Crișu Constantin a început să sune din goarnă cu atîta putere, de răsuna toată cazarma. — Ați participat pe front în viața dumneavoastră ? — Da. In primul război mondial am făcut patru ani și două luni de front Unde ? — La Turtucaia, Mărășești Vlașca. Am luptat împotriva nemșiților lui Mackensen. — Ați fost decorat vreodată ? — Da. Am primit „Virtutea Militară”4 după bătălia de la Mărășești, iar în anul 1945, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. mi-a acordat medalia : „Victoria împotriva Germaniei fasciste44, iar nu de mult am primit „Meritul Militar 44 Clasa I-a. Apoi veteranul Crișu a început să-și depene ghemul amintirilor. Pe cea mai frumoasă v-o fac cunoscută. „Regimentul 23 Infanterie, din care făceam și eu parte, era cantonat, în anul 1916, spre toamnă, în comuna Pădureni-Putna, o așezare de oameni din apropierea Mărășeștiului. Nemții erau în plină ofensivă și ajunseseră la porțile Mărășeștiului. La 5 August, zi pe care o țin minte bine, dușmanii au rupt frontul și se apropiau de liniile noastre. Atunci generalul Grigorescu Eremia m-a chemat la punctul de comandă al diviziei și mi-a ordonat : — Gornist Crișu. Du-te cît mai iute pe Malul Siretului și înmînează plicul ăsta comandantului Diviziei a V-a. Spune-i că avem nevoie de întărituri. Mai spunei că oamenii lui Mackensen se pregătesc să ne cînte la noapte prohodul... Am încălecat pe calul meu, și m-am năpustit în galop prin pădurea Călimăneștilor. Divizia se afla pe malul Siretului, la spălatul echipamentului. M-am prezentat la colonelul Zagoriț Constantin, căruia i-am înmînat plicul. După ce îl citi, comandantul m-a măsurat din cap pînă-n picioare și mi-a ordonat : — Gornist... sună alarmă de luptă , iar eu am început să pun din goarna mea, care o vedeți chiar acum, la mine. Cînd au auzit recruții și concentrații semnalul de luptă au lăsat totul baltă pe marginea rîului... tunici, pantaloni, pături ,i ranițe și s-au repezit spre piramidele de arme din apropiere. Au smuls sacii de cartușe, armele și căștile și s-au pus în mișcare. Cineva din fruntea coloanei striga cît îl ținea gura : — „Nemții sînt la porțile Mărășeștiului. Vin peste noi, înainte , înainte !44 Soldații au trecut în fugă pădurea dinspre Mărășești, de unde se auzea tot mai clar canonada artileriei, unde cerul era roșu sîngeriu, iar văzduhul îmbibat de fum și miros de pucioasă. Nemții, care ajunseseră la marginea căii ferate, s-au trezit loviți ca din senin de un val de soldați dezbrăcați la cămașe, cu căști de fier în cap și încinși cu benzi de cartușe. Intîlnirea neașteptată cu astfel de soldați ce trăgeau din mers și îi obligau să lupte la baionetă i-au pus pe fugă pe nemți. In acest timp eu sunam întruna din goarna mea... atacul... ..."Cînd a terminat de povestit, l-am întrebat pe plutonierul Crityu Constantin cît mai are de gînd să slujească în armata noastră ? Mi-a răspuns scurt. In anul 1950 cînd a apărut Decretul ca cei cu vîrsta înaintată să treacă la pensie eu m-am dus la comandant să-i cer să rămîn mai departe în unitate. Comandantul mi-a spus că ordinul a venit de sus, de la minister. De aceea m-am urcat, într-o zi în tren și m-am dus la București. M-a primit chiar generalul de care depindea acest lucru. Ingăduiți-mi, tovarășe general — am raportat eu — să rămîn mai departe în unitate, că eu am crescut în armată și vreau să mor în armată. Și generalul m-a înțeles Căpitan-locotenent V. LUPU O FUNCȚIE DE RĂSPUNDERE MAISTRUL DE iESESESHSES'EnSE5HSE5ESESES'iliiHIiISES'clSE55S2SESS5ESESESE5ESESESEHE5aSESE5'E! Din cauza eforturilor la care este supus în exploatare, la instrucție ,' la luptă, pe orice timp și în orice condiții, ziua și noaptea, armamentul și celelalte mijloace de luptă suferă uzuri normale sau degradări accidentale, fie din neglijența celor care-l folosesc, fie din cauze obiective. Aceste uzuri și degradări trebuiesc înlăturate fără întîrziere prin reparații sau înlocuiri de piese. De asemenea, pentru menținerea capacității de luptă, armamentul chiar dacă nu s-a uzat într-o perioadă mai îndelungată, necesită o întreținere profilactică amănunțită. Atît operațiile de reparare, cît și cele de întreținere amănunțită necesită scule și utilaje speciale și personal tehnic specializat în acest scop. Dacă luăm la timp măsurile de reparare și întreținere prevăzute de regulamente și instrucțiuni, cheltuielile ce se fac sînt neînsemnate. In cazul că se produc întîrzieri, uzurile se agravează și aducerea în stare normală implică operații complicate ce se fac în uzine, deci cheltuielile sporesc apreciabil. Maistrul de armament este elementul tehnic de bază în fiecare unitate, căruia îi revine sarcina de a asigura în permanență starea tehnică de luptă a armamentului, a aparaturii de artilerie și a munițiilor. El este chemat să rezolve o serie de probleme complexe în unitate, privind asigurarea stării de luptă a armamentului. Pentru îndeplinirea acestor sarcini de mare importanță, maistrul de armament trebuie să cunoască temeinic organizarea și nomenclatura armamentului, demontarea și montarea regulamentară, folosirea justă a P. S. A. din complete, folosirea materialelor de întreținere, trebuie să știe să execute diferite lucrări mecanice de prelucrare a metalelor pentru confecționarea piese de schimb, toate lucrările unor de control. El trebuie să cunoască cauzele care pot duce la degradarea armamentului și cum să le înlăture, precum și condițiile regulamentare de păstrare și depozitare a armamentului și munițiilor. Rezultatele obținute de de armament promovați de maiștrii curînd au dovedit că, deși timpul cît au urmat școlile respective a fost relativ scurt, majoritatea dintre ei și-au însușit cunoștințele de bază necesare și pot face față sarcinii ce le revin. Totuși, cunoștințele căpătate în școală nu sînt suficiente. Comandanții de unități și locțiitorii lor politici trebuie să se ocupe permanent de a crea condiții pentru ridicarea necontenită a nivelului profesional, cultural și politic al maiștrilor. Este necesar să se amenajeze atelierele artileristice în cele mai bune clădiri, să fie dotate cu sculele și utilajele necesare, să se asigure maiștrilor biblioteci cu manuale practice de sudură, lăcătușerie, prelucrare a metalelor, tehnologie etc., să nu lipsească în special regulamentele și instrucțiunile pentru cunoașterea, folosirea, întreținerea și controlul armamentului și munițiilor. Ofițerii tehnici, șefii nemijlociți ai maiștrilor de armament, trebuie să se sprijine cu nădejde pe maiștri în problemele legate de armament și muniții, să-i considere ca prime ajutoare în muncă, să-i ajute în ridicarea nivelului profesional. Este bine să se organizeze convocări pe mari unități unde maiștrii de armament să țină referate, să se discute probleme legate de sarcinile de serviciu, să se facă schimb de experiență. Ofițerii tehnici și inginerii din unități să înconjoare cu dragoste și să sprijine permanent pe maiștrii de armament, să le dea îndrumările necesare în rezolvarea problemelor tehnice, să le dezvolte inițiativa, curajul și dragostea pentru această meserie. Șefilor nemijlociți le revine sarcina să folosească pe maiștrii de armament exclusiv în rezolvarea sarcinilor ce le revin pentru asigurarea menținerii armamentului în stare de luptă Colonel tehnic CRISTACHE LUPU Poșta redacției Locotenent Stoecescu Oprea. Cursurile Invățămîntului Superior, secția fără frecvență, pot fi urmate și de către ofițeri. Pentru ca cineva să poată urma cursurile respective, trebuie să îndeplinească anumite condiții. Aceste condiții sînt specificate în ordinul M.F.A. Nr. M. 163 din 16.05.957. Locotenent-major Trandafir Ștefan, întrebarea dvs. cu privire la aplicarea H. C. M. nu-i formulată destul de clar. Din ea nu rezultă la ce formă de învățămînt vă referiți. Soldat Ciorbă Nicolae. Pentru a dovedi că sînteți unic susținător de familie și pentru ca să vă puteți bucura de acest drept vă trebuiesc următoarele acte : Copii legalizate de pe certificatele de naștere ale părinților; adeverință de la sfatul popular al comunei, din care să reiasă componența familiei ; adeverință de starea materială. In caz că părinții sînt vă trebuie și un certificat suferinzi medical din care să reiasă gradul de invaliditate al acestora. Aceste acte, însoțite de o cerere fie din partea dvs. sau a părinților , trebuiesc trimise Comisariatului Militar al raionului din care faceți parte.