Apărarea Patriei, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 76-101)
1958-04-01 / nr. 76
2 __ MILITAR! ȘI SUBUNITĂȚI Argumente convingătoare în trecerea socialistă ia zi de zi un avînt tot mai puternic. Agitatorii sînt prezenți și în această importantă acțiune patriotică. Prin cuvîntul lor înflăcărat, prin exemplul muncii lor entuziaste, agitatorii mobilizează masele de militari la atingerea obiectivelor întrecerii, la îndeplinirea angajamentelor luate. Ei dezvoltă în inimile soldaților dorința de a realiza fapte mari, de a-și perfecționa necontenit măiestria militară pentru a obține semnul mult rîvnit de ,,militar de frunte“. Activitatea desfășurată în întrecerea socialistă de cîțiva agitatori dintr-o unitate de pionieri demonstrează convingător eficacitatea muncii individuale a agitatorului, forța exemplului său personal. La nivelul fruntașilor Soldatul Stoica Ioan era unul din militarii mai puțin pregătiți din plutonul comandat de ofițerul Stănilă Nicolae. Cînd a pornit întrecerea socialistă în subunitate n-a avut curajul să i se alăture. Agitatorul de pluton, caporalul Tătaru Lazăr, i-a observat ezitarea. N-a încercat să-l convingă imediat. Nu voia să se pripească. Soldatul trebuia ajutat mai întîi să capete încredere în posibilitățile sale. Și-a notat doar citeva cuvinte în carnețelul lui. Intr-una din zile, la instrucția de specialitate, s-a desfășurat un exercițiu de lucrări de distrugere în teren Soldatul Stoica a primit ordin să execute un .,Jurnal“. Fără a-și pregăti și organiza lucrul, el a început să sape pămîntul la întîmplare, aruncînd țărîna unde apuca. Lucrul înainta greu și timpul se cu repeziciune. A măsurat scurgea adîncimea. Parcă corespundea baremului... Dar cît timp a trecut ? A privit la ceilalți militari. Ei de acum trecuseră la mascarea lucrării. A îngropat și el explozibilul. Dar mascarea? Atîta țărînă în jur... Cum s-o strîngă?... Cu ce să o acopere?... Gîndul i-a rămas însă neterminat. Comandantul a ordonat încetarea lucrului. Subunitatea s-a adunat pentru bilanț. Soldatul Stoica a fost iarăși criticat pentru executarea neregulamentară a lucrărilor. De înscriere în harem nici nu putea fi vorba. In pauză, supărat, lîngă „furnalul“ ce-i purtase „ghinion“, soldatul Stoica sta pe gînduri. Agitatorul s-a apropiat de el. Cum a început discuția ? Ce și-au spus ? Nimeni n-ar putea spune exact? Doar un lucru era evident după sfaturile și îndrumările caporalului Tătaru, soldatul Stoica Ioan se pregătea să execute un nou „furnal“. Și-a dat în ordine uneltele de lucru, așer trasat dimensiunile și forma lucrării corect. Uneltele au început să fie mânuite, la început mai greu, apoi din ce în ce cu mai multă siguranță. Caporalul Tătaru îi sta în ajutor. Il corecta și îndruma. Țărîna acum nu o mai arunca la întîmplare, ci o depunea cu grijă alături... In scurt timp „furnalul“ a fost executat. De această dată corect și chiar în timpul fixat de harem. Seara, în timpul liber, caporalul Tătaru a fost văzut din nou împreună cu soldatul Stoica. Discutau în fața unei planșe afișate pe un perete. Era vorba despre niște lucrări de specialitate. De atunci, ori de câte ori găseau un timp liber, agitatorul l-a ajutat să-și însușească cunoștințele de specialitate, metodele de lucru practic în teren, încet, încet, soldatul Stoica a început să se afirme , la instrucție. Din ce în ce mai des reușea să se înscrie în barem. Intr-una din zile, spre bucuria agitatorului, soldatul Stoica Ioan i-a mărturisit că vrea și el să se încadreze în întrecere. Pe fața caporalului Tătaru a înflorit un zîmbet de mulțumire. Strădania lui dădea roade. In aceeași zi, soldatul Stoica, sfătuit de agitator, a chemat la întrecere pe soldatul Igna Teofil. Obiectivele au fost ușor de stabilit : lucrul sub barem la toate categoriile instrucției de specialitate, cele mai bune calificative la instrucția de front etc Rezultatele obținute de soldatul Stoica s-au îmbunătățit și mai mult de cind este încadrat în întrecerea socialistă Agitatorul se ocupă acum de alți militari mai puțin pregătiți. Soldatul Stoica îl ajută și el. Nu-i oare el cel mai convingător exemplu că fiecare militar se poate ridica la nivelul fruntașilor? Și dacă în scurt timp vom avea ocazia să aflăm că soldatul Stoica Ioan a obținut semnul „militar de frunte", aceasta va fi un merit și al agitatorului de pluton. Și totuși se poate lucra sub barem! Plutonul comandat de către ofițerul Iliescu Andrei se afla în poligon. Pe ateliere, soldații învățau cum se plantează o mină, o ieșire la un cîmp de mine perpendicular pe linia frontului sau paralel cu ea, departe de inamic sau în apropierea lui etc. Fiecare soldat se străduia să acționeze cît mai bine, să-și însușească la perfecție specialitatea de pionier. Erau doar în întrecere socialistă. Cu o zi înainte, agitatorul de pluton le reamintise acest lucru A trecut o oră din program. Comandantul subunității a ordonat un scurt repaus. Intr-un grup s-a înfiripat o discuție aprinsă: este sau nu posibilă doborîrea baremului la plantarea unei mine „A. I.“ ? Cîțiva susțineau că acest lucru e greu. Marea majoritate era de părere însă că și acest barem putea fi Dar parcă n-aveau suficiente doborî. argumente pentru a-i convinge pe cei neîncrezători. Soldatul Pîțan Gheorghe, agitatorul plutonului, care urmărise cu atenție desfășurarea discuției interveni cu o propunere : — Să organizăm un Cine vrea să se întreacă cu concurs, Cine? Pînă la terminarea repausului avem tot timpul. .Au raportat și comandantului de pluton rugîndu-l să cronometreze și apoi să aprecieze calitatea lucrului. înarmați cu materialele genistice necesare, soldatul Pîțan Gheorghe și soldatul Fron Ion au luat loc la „start“. La semnalul dat de comandant au pornit întrecerea. Lopețile au mușcat iute din pămîntul reavăn. Două brazde de dimensiunile minelor au fost ridicate. Cu atenție au montat încărcătura explozivă, capsa percutorul. Brazdele au acoperit mișinele îngropate. Țărîna proaspătă au acoperit-o cu iarbă uscată. Locul unde au plantat minele nu se mai distingea cu nimic de restul cîmpului. De executarea misiunii a raportat primul soldatul Pîțan Gheorghe. Mina a fost plantată numai în trei minute. După cîteva secunde a raportat și soldatul Fronton. Faptele dovedeau că se putea lucra sub barem. In ora următoare grupa din care făcea parte agitatorul a executat o ieșire la un cîmp de mine paralel cu linia frontului. Grupa a pornit la lucru de pe pozițiile întrecerii cialiste : rapiditate și calitate. Și sode data aceasta baremurile au fost doborîte. Exemplul agitatorului fusese un puternic argument. Căpitan GH. DORNEANU _______APĂRAREA PATRIEI_____________________ De pe terenurile de aplicații tactice Comandantul subunității, locotenentul-major Șerbuleac Vespasian, dă misiunea micilor comandanți. (Foto : T. MACARSCHI' A SOSIT POȘTAȘUL... .și este greu ca pe un spațiu restrins să faci o „trecere in revistă“ a scrisorilor primite. Militarii muzică entuziasm, participă la diferite activități cultural-artistice și...corespondenții își fac datoria, scriu. Primele scrisori grăiesc despre munca de instruire. DESPRE TRAGERI ne scriu mulți corespondenți. Intr-adevăr, acesta este un examen greu. Locotenentul-major Munteanu scrie despre pregătirea temeinică de care au dat dovadă ochitorii de sub comanda ofițerului Pană , căpitanul Stancu Tănase anunță : subunitatea școală de căi ferate, comandată ofițerul Hulea Vasile, a obținut caii deficativul bine. Și pentru a ilustra cele petrecute în poligon ne trimite și cîteva fotografii. Artileriștii a.a. — ne înștiințează locotenentul-major Zenza N. — nu s-au lăsat mai prejos. La subunitatea comandată de ofițerul Bogăteanu M. a obținut calificativul foarte bine. Căpitanul Verzu D. și soldații fruntași Negură V. și Iacose V. ,ne scriu că în subunitățile comandate de ofițerii Bran Gh., Drăguțoiu V., Simion L. și Ghițulescu D. au fost înregistrate numai rezultate bune. Așadar, toți cei care ne-au fcris despre trageri au consemnat numai rezultate de „bine“ și „foarte bine“ . SPECIALIȘTII DAU ASALT SECUNDELOR — cum acesta are titlul ce s-ar impune pentru scrisorile ce urmează. Caporalul Manole Lazăr — după cum ne informează ofițerul Creți Vasile — și-a pus în gînd să depășească baremurile stabilite în arma sa de artilerie a.a. ; soldații-fruntași Nicolae C. și Tănase I. se întrec între ei dar și cu... semnele merse. Pînă acum — după cum aflăm din scrisoarea ofițerului Popescu S. — ei au depășit cu mult baremul fixat. Iar soldatul fruntaș Biron Petre — ne anunță ofițerul Ionașcu Alexandru — a învățat și cea de a doua pecialitate, aceea de conductor auto. Și acum un „reprezentant" al unei alte unități , sergentul Petrilă Teodor — avansat recent la acest grad — a reușit să reducă timpul pentru montarea a două fiare curbe pe stîlpi cu... 14 minute ! După cum ne informează caporalul Aron Alexandru — performanță aceasta a stîrnit un deosebit interes: VEȘTI CULTURALE sînt mult mai multe. Să începem însă cu... concursurile. La Casa Ofițerilor din Sibiu — știrea ne-a trimis-o ofițerul Balasta Gh. — a avut loc un concurs „Drumeții veseli“ la care au participat ofițeri și familiile lor. Elevii Naghi ,„ Capotă N. și Ștefan V. ne înștiințează că un concurs asemănător — dar cu o temă diferită — a avut loc și în unitatea lor. Ambele concursuri s-au bucurat de un bine meritat succes. Gazeta de perete a subunității comandate de ofițerul Agafiței a cucerit locul I în concursul „Pentru cea mai bună gazetă de perete“ , iar grupa artistică a subunității comandate de ofițerul Crăciun C. — după cum ne scrie elevul Mărculescu Gh. — a cucerit primul loc într-un recent concurs. Tot despre concursuri ne scriu și ofițerii Bădilă M. și Gravu P. Ce să mai adăugăm ? Ofițerul Bălănescu P. ne scrie despre o întîlnire a militarilor cu studenții de la I.S.E.P., elevul caporal Aldea N. — despre o expoziție a celor mai bune caiete de conspecte, iar elevul fruntaș Gavril Goia — că elevii subunității comandate de ofițerul Iuga V. au înființat o grupă artistică... Toți ne asigură că aceste activități culturale s-au bucurat de mult succes. Mai sînt și... TEME DIVERSE Soldatul Ursu V. ne informează că conducătorii de grupe de lecții politice din unitatea în care muncește ofițerul Barbu E. s-au documentat la o gospodărie colectivă pentru lecțiile ce le-au avut de expus ; militarii unității din care face parte ofițerul Gheorghe Gh. au reparat cîteva tractoare cu 15 zile înainte de termen — ne înștiințează ofițerul Miculescu Ion. Iată și ultima știre, ofițerul Obogeanu M. s-a căsătorit. La nuntă a primit daruri din partea ofițerilor din unitate. După cum ne scrie corespondentul nostru — ofițerul Hrițcu I. — atenția comandantului și a tovarășilor săi merită să fie apreciată. I. c. Scrisori de la corespondenți COLȚUL MILITARILOR DE FRUNTE In subunitatea în care muncește ofițerul Dragomir Radu a luat ființă un colț al militarilor de frunte în pregătirea de luptă și politică. Colțul militarilor de frunte este organizat in clubul subunității și cuprinde diferite aspecte ale întrecerilor din subunitate și din cadrul unității. La loc de frunte se găsește graficul, care oglindește rezultatul întrecerilor pe categorii de instrucție. Tot acolo se poate vedea fotografia sergentului Tănase Dumitru, care anul trecut a participat la consfătuirea militarilor de frunte pe marea unitate și se menține și în prezent printre militarii bine pregătiți. Tot la colțul militarilor de frunte sînt arătate aspecte din subunitatea de frunte pe unitate. Tot aici sînt expuse și extrase din instrucțiunile pentru acordarea semnului și a titlului de subunitate de frunte. (Locotenent MORARIU BUJOR), AU FOST RECOMPENSAȚI Unitatea în care muncește și ofițerul Cionac Gh. a executat o aplicație tactică cu trageri de luptă în munți. Au fost militarii Toth Matei, recompensați Osman M.. Ciuta Gh. și alții,, care au obținut calificativul „foarte bine“. In același timp au fost avansați în grad soldații Folea D., Badea C., Gh. Axentei și alții. (Locotenent ȘTEFAN SALOMIA). O CONFERINTA INTERESANTA In școala noastră a avut loc o conferință a cercului științific de exploatare căi ferate. La această conferință, tov. ing. profesor Nuță M. a prezentat lucrarea : „Determinarea caracteristicilor termotehnice ale unei locomotive necunoscute“. In timpul expunerii s-au făcut demonstrații: (Elev-fruntaș BINGA DUMITRU). Redacția ziarului nostru a trimis un număr de scrisori șefilor caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană prin care aceștia au fost rugați să-și spună părerea cu privire la manifestările cultural-artistice care s-au dovedit a fi mai atractive, mai educative, la greutățile întîmpinate în organizarea unor asemenea manifestări și cu privire la materialele de care mai au nevoie pentru înviorarea activității cultural-artistice cu ofițerii și familiile lor. Nu după multe zile la redacție au început să sosească scrisorile de răspuns. Pînă acum a sosit un număr apreciabil. Așadar, ancheta și-a atins scopul, oamenii fiind direct interesați în probleme care-i frămîntă zilnic. • De la început trebuie să spunem că din punctul de vedere al autorilor, după felul de a privi activitatea cultural-artistică, adică prin prizma posibilităților locale, în sfîrșit după dorințele exprimate în cuprinsul lor, scrisorile sosite se deosebesc după specificul garnizoanelor (mici sau mari) din care au fost trimise. Este și firesc, dacă ne gîndim că nu în toate garnizoanele posibilitățile pentru desfășurarea activităților cultural- artistice sînt aceleași. Pe scurt despre forme Prima întrebare la care șefii caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană au răspuns a fost aceasta : Ce forme ale muncii cultural-artistice cu ofițerii și familiile lor sînt mai apreciate, mai interesante, mai atractive, mai educative ? Dacă punem alături răspunsurile mai multor tovarăși, vedem că părerile lor se confundă în marea majoritate : Căpitan Chirică Petre : „Serile literare, serile muzicale, zilele distractive, procesele literare, jurnalul vorbit, recenziile, serile cinematografice, serile de curiozități științifice, întîlnirile cu activiști de partid și de stat, cu scriitorii și oamenii de știință“. Căpitan Moise Ioan: „Șezătorile literare, întîlnirile cu oamenii de știință și scriitorii, concursurile „Drumeții veseli“, concertele, concursurile de recenzii“... Maior Oprinescu loan : „Procesele literare, serile literare, programele artistice, concertele“". După cum se vede ofițerii și familiile lor apreciază asemenea forme ale muncii cultural-artistice ca fiind dintre cele mai interesante și instructive. In unele scrisori tovarășii vorbesc și despre alte activități care li s-au părut interesante și care și-au cîștigat aprecierea. Așa de pildă căpitanul Moldoveanu Ion enumeră printre activitățile interesante serile de satiră și umor, precum și concursurile de recitări pentru copii. Acestea din urmă ni se par deosebit de instructive pentru copii și organizarea lor o recomandăm tuturor tovarășilor interesați. Pentru aceasta, tovarășe căpitan Moldoveanu, vă rugăm să ne scrieți un articol în care să ne explicați Cum organizați dumneavoastră concursurile de recitări pentru copii, ce vi s-a părut bun și mai puțin bun în desfășurarea lor. Noi, făcîndu-ne ecoul dorinței celor interesați, așteptăm să ne trimiteți cit mai repede materialul. In scrisoarea sa căpitanul Tron Petre, după ce arată o serie de manifestări cultural-artistice la care ofițerii și familiile lor participă cu mai mult interes, face în încheiere o precizare care ni se pare cel puțin ciudată : „Toate aceste activități trebuie urmate de activități artistice, de seri de dans sau reuniuni tovărășești, cu excepția primelor și ultimelor“. Din excepții nu fac parte: expunerile istorice, geografice și științifice, serile literare, simpozioanele, concursurile „Drumeții veseli“ și „Cine știe cîștigă“, serile de creație artistică și literare. Ceea ce înseamnă că ori de cite ori se organizează asemenea manifestări și ele trebuie urmate de seri de dans sau reuniuni tovărășești? In virtutea cărei logici? Credeți cumva că este o condiție a succesului? In acest caz după părerea dumneavoastră elementul atractiv care asigură participarea la asemenea manifestări îl constituie dansul și nu subiectul serii respective Nu e bine și bineînțeles noi nu impărtășim acest punct de vedere. In garnizoanele mici Intr-una din întrebările noastre ,cream șefilor caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană să ne spună ce greutăți întâmpină încă în ar ANCHETA NOASTRA ganizarea activităților cultiural-artistice cu ofițerii și familiile lor. Răspunsurile primite se deosebesc după felul garnizoanelor din care scrisorile au fost trimise. Cei din garnizoanele mici întâmpină greutăți mai mari; acolo munca se organizează mai anevoios, trebuie să se facă eforturi mai mari. Totuși cu ce au, cu ce n-au, tovarășii fac treburi bune și meritul lor este cu atît mai mare. In munca lor întâmpină însă greutăți. Și este cu atît mai neplăcut cu cît aceste greutăți se fac de multe ori unii ofițeri cu munci de răspundere, care încă nu înțeleg că e de datoria lor să sprijine cu tot ce le stă să îmdemînă munca activiștilor caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană. De pildă, locotenentul-major Bălănescu Paul este șeful unui club dintr-o garnizoană mică, împreună cu ceilalți activiști se străduiește să organizeze manifestări interesante, întîlniri cu oameni de știință din orașul apropiat care se află la 20 km. In scrisoarea trimisă el arată că nu se găsește nimeni care să rezolve, într-un fel sau altul, problema transportării acestor oameni, cu mașinile existente, în garnizoană. Și cel care ar trebui s-o rezolve în primul rînd este maiorul Aioanei care promite, nimic de zis. Dar atunci cînd e nevoie de mașină își retrage promisiunea. Așa s-a întîmplat odată cînd ofițerii și familiile lor s-au adunat în vederea vizitării unui muzeu din oraș, mai mai să nu aibă cu ce pleca. Mai scrie tovarășul maior Oprinescu Ioan despre altă ciudățenie. Lucrează tot intr-o garnizoană mică. Sînt acolo două unități. Dacă o manifestare cultural-artistică se desfășoară sub auspiciile uneia dintre unități, ofițerii celeilalte nu vin. Cu totul de neînțeles. Cei doi comandanți de unități ar trebui să se gîndească mai mult la atmosfera creată, să țină seama de faptul că prin participarea reciprocă a ofițerilor la activitățile ce se organizează aceștia nu au decît de cîștigat. In scrisorile sosite din alte garnizoane nu se pune problema unor greutăți de neînvins. „Nu întîmpinăm greutăți pe care să nu le putem învinge" — aceasta este părerea celor de la Orașul Stalin și credem că o împărtășesc toți. E și firesc de altfel. In orașele mari există toate condițiile pentru organizarea unor activități cultural-artistice variate și atractive. în atenția organelor de înzestrare Ia sfîrșit, a treia întrebare din ancheta noastră suna așa : Ce trebuințe mai aveți pentru înviorarea muncii cultural-artistice ? Iată cîteva.. Spicuiri din răspunsurile primite Locotenent - major Aron Victor ; „Partituri de muzică ușoară romînească, corală și instrumentală. ~Diafilme. Un televizor“... Căpitan Tron petre : „Epidiascop, diafilme, discuri noi, busturi de comandanți de oști, materiale pentru organizarea unui atelier de artă plastică“ Maior Deleanu Ion : „O masă de biliard, șase costume pentru dansuri naționale romînești, șase costume pentru dansuri sovietice... Propun ca ziarul „Apărarea Patriei" să publice materiale din experiența cluburilor care au o activitate bogată“... Maior Salzberger Bela . Un aparat de radio portativ pentru excursii, popice, biliard, remy, discuri noi, costume pentru dansuri naționale românești... Un alt tovarăș . Ni s-a promis de multă vreme un televizor, mobilier etc. Și tot așteptăm.. Și în scrisorile celorlalți (maior Topală C„ căpitan Cristescu Carp, căpitanu Ion Stan, locotenent-major Cojocaru Nicolae) cererile de materiale sînt cam aceleași. Redacția va trimite scrisorile respective forului competent pentru rezolvare (în măsura posibilităților). Și avem credința că ele vor fi rezolvate în mare măsură și în scurt timp. Așteptăm alte scrisori de la șefii caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană. E bine ca toți tovarășii să contribuie la un schimb de opinii care țintește înviorarea muncii cultural-artistice cu ofițerii și familiile lor. Cu privire la activitatea cultural-artistică a caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană Marți 1 aprilie 1958 Nr. 76 (3611) încetarea din viață a generalului-colonel N. P. PUHOV. Erou al Uniunii Sovietice Presa sovietică din 30 martie a.c. anunță că la 28 martie 1958 a încetat subit din viață generalul-colonel Nicolai Pavlovici Puhov. Erou al Uniunii Sovietice. In persoana tovarășului N. P. Puhov Forțele Armate ale Uniunii Sovietice au pierdut un comandant eminent și combativ, un fiu credincios al Patriei Sovietice și al P.C.U.S. Născut în anul 1895, N. P. Puhov a luat parte activă la pentru apărarea tînărului Stat luptele Sovietic, împotriva intervenționiștilor străini și a gărzilor albe. După terminarea războiului civil, N. P. Puhov și-a închinat toate forțele construcției Armatei Sovietice. În anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, fiind comandant de armată, el s-a dovedit a fi un înflăcărat patriot, un comandant combativ, curajos și experimentat, priceput organizator și educator al militarilor sovietici. In perioada de după război, în calitate de comandant al unor regiuni militare, N. P. Puhov și-a dedicat toate cunoștințele și bogata sa experiență de luptă cauzei întăririi capacității de luptă a Forțelor Armate Sovietice. N. P. Puhov a fost deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. și în Sovietul Suprem al Ucrainei Sovietice, a fost membru al Comitetului Central al Partidelor Comuniste din Ucraina și Moldova. Guvernul Sovietic a dat o înaltă prețuire meritelor lui N. P. Puhov, acordîndu-i titlul de Erou al Uniunii Sovietice și decorîndu-l cu 4 ordine „Lenin“, cu 3 ordine „Steagul Roșu", 3 ordine „Suvorov“ cl. I-a, 2 ordine „Kutuzov“ cl. I-a, ordinul ..Bogdan Hmelnițki“ cl. I-a și numeroase medalii. Necrologul publicat în presa so. vietică este semnat de către : N. S. Hrușcibv, K. E. Voroșilov, N. A. Bulganin, R. I. Malinovski, I. S. Koniev, V. D. Sokolovski, A. A. Greciko, K. K. Rokossovski, K. A. Merețkov, S. M. Budionnîi, I. H. Bagramian. V. I. Ciuikov, S. K. Timoșenko, K. S. Moskalenko, S. S. Biriuzov, F. I. Golikov, K. A. Verșinin, S. G. Gorșkov, S. S. Varențov, M. S. Malinin, A. S. Jadov, A, P. Veloborodov, M. M. Popov, K. N. Galițki, I. I. Liudnikov, G. K. Malandin, K. V. Krainiukov, I. Z. Susaikov, M. A. Kozlov. (Agerpres) Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri și plați între R. P. Romînâ și R. P. Chineză In urma tratativelor care au avut loc la București, într-un spirit de caldă prietenie și înțelegere reciprocă, luni la amiază s-a semnat acordul privind schimbul de mărfuri și plăți pe anul 1958 între R. P. Romînă și R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire însemnată a nomenclatorului de produse și a volumului livrărilor reciproce. R. P. Romînă va livra R.P. Chineze linii de ciment, termocentrale, instalații de foraj, tractoare, vagoane de marfă, diverse mașini, produse turbosuflante, petrolifere și chimicale. R. P. Chineză va livra R. P. Romîne laminate, cauciuc natural, cositor, bumbac, piei crude, anvelope, iută, orez, încălțăminte de piele și de cauciuc, bunuri de larg consum și altele. Acordul a fost semnat din partea romînă de tovarășul Marcel Popescu, ministrul Comerțului, iar din partea chineză de tovarășul Lin Haifun, adjunct al ministrului Comerțului Exterior, președintele delegației economice chineze. Cu prilejul semnării acordului pe anul 1958 între R. P. Romînă și R. P. Chineză, tovarășul Lin Haifun, adjunct al ministrului Comerțului Exterior, președintele delegației, a făcut o declarație reprezentanților Agenției Romîne de Presă „Agerpres" și Radiodifuziunii romîne. Arătînd că R. P. Romînă va deschide la începutul lunii mai o expoziție în R. P. Chineză, tovarășul Lin Hai-lun a subliniat că poporul chinez va fi foarte bucuros să vadă realizările obținute de poporul romîn în construirea socialismului. Aceste succese demonstrează din plin superioritatea sistemului socialist și puterea lagărului socialist. „Expoziția — a încheiat el — va prilejui o mai bună cunoaștere reciprocă și întărirea prieteniei între țările noastre" Semnarea Acordului privind schimbul de mărfuri și plați pentru anul 1958 între R.P. Romînă și R.P. Bulgaria SOFIA, 31 (Agerpres). — La 31 martie a. c. la Sofia a fost semnat Acordul privind schimbul de mărfuri și plăți pentru anul 1958 între R. P. Romînă și R. P. Bulgaria. Conform Acordului semnat, R.P. Romînă va livra în R. P. Bulgaria produse petrolifere, energie electrică, geamuri, chimicale și medicamente, sare și alte mărfuri. R. P. Bulgaria va livra în R. P. Romînă minereu de fier, zinc, cabluri, îngrășăminte chimice, zahăr, diverse semințe și alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R. P. Romîne de I. Vidrașcu, membru al Colegiului Ministerului Comerțului, iar din partea R. P. Bulgaria de E. Razlogov, ministru adjunct al Comerțului. De la Comisia Electorală Centrală Comisia Electorală Centrală pentru alegerea unui deputat în Marea Adunare Națională în circumscripția electorală Mînăstirea din regiunea București . Verificînd, în temeiul Legii pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională, procesul verbal al comisiei electorale de circumscripție și procesele verbale ale comisiilor electorale ale secțiilor de votare cu privire la rezultatul alegerii candidatului Frontului Democrației Populare, tov. Dumitru T. Ștefan ce a avut loc la 30 martie 1958 în circumscripția electorală Mînăstirea din regiunea București, precum și celelalte documente referitoare la alegere, a constatat următoarele : Au fost înscriși în listele de alegători 24.033 cetățeni. Au participat la vot 24.022 cetățeni, adică 99,95 la sută din numărul total al alegătorilor. Au votat pentru candidatul Frontului Democrației Populare, tov. Dumitru T. Ștefan, 23.943 cetățeni, adică 99,67 la sută din numărul total al alegătorilor care au luat parte la vot. Au votat împotrivă 45 alegători, reprezentînd 0,18 la sută din numărul total al alegătorilor care au participat la vot. Au fost anulate în Baza art. 78 din Legea pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională 34 buletine de vot, reprezentînd 0,15 la sută din totalul voturilor exprimate. Comisia Electorală Centrală a hotărît înregistrarea și confirmarea rezultatului alegerii tovarășului Dumitru T. Ștefan ca deputat în Marea Adunare Națională și a înaintat Comisiei de Validare a Marii Adunări Naționale lucrările privitoare la alegere, 31 martie 1958. Primirea ambasadorului Republicii Populare Ungare de către vicepreședintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. Petre Borilă Luni 31 martie a.c. vicepreședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, Petre Borilă, a primit în audiență pe ambasadorul Republicii Populare Ungare la București, Ferenc Keleti, AGERPRES La 31 martie a părăsit Capitala prof. W. A. Mosher, șeful catedrei de chimie la Universitatea de la Delaware din S.U.A., care a făcut o vizită oficială în R. P. Romînă timp de aproape 2 săptămîni Potrivit unei hotărîri a Consiliului de Miniștri, la începutul lunii aprilie va avea loc sărbătorirea a 100 de ani de la nașterea lui Barbu Delavrancea. Luni seara a avut loc o ședință a Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Ședința a fost prezidată de tov. Dumitru Diaconescu, președintele Sfatului Popular al Capitalei. Intre 15—19 mai 1958 va avea loc la București cel de-al IV-lea Congres al Organizației Internaționale a Ziariștilor (O.I.Z). La 31 martie a. c. a avut loc ședința de constituire a Comitetului Paul Robeson din R- P. Comitetul își propune să Ramînă sărbătorească în țara noastră pe marele cîntăreț negru Paul Robeson cu prilejul împlinirii, la 9 aprilie 1958, a 60 de ani de viață. Duminică a avut loc în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureș o ședință festivă consacrată celei de-a 10-a aniversări a Filarmonicii de Stat a Regiunii Autonome Maghiare. La 1 aprilie se pune în circulație noua emisiune filatelică „Scriitori români“. Seria cuprinde 5 valori de mărci poștale înfățișînd pe N. Bălcescu, I. Creangă, Al. Vlahuță, M. Eminescu și V. Alecsandri Zilele acestea a sosit în Capitală o delegație de tineri din Brazilia, Ecuador, Mexic și Cuba care la invitația C.C. al U.T.M. va face o vizită de două săptămîni în țara noastră, pentru a cunoaște viața și activitatea U.T.M. și tineretului din patria noastră. ÎN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURĂ POLITICA au apărut : „Țările socialiste și țările capitaliste în cifre“ Lucrarea pune la dispoziția cititorului date sintetice deosebit de interesante în legătură cu situația și dezvoltarea economiei U.R.S.S. și a celorlalte țări socialiste în comparație cu principalele țări capitaliste. Ea constituie un prețios material documentar pentru propagandiști, agitatori, activiști de partid, precum și pentru toți aceia care se interesează de problemele economice. M. P. BASKIN: Materialismul și religia Cartea arată în ce constă opoziția fundamentală dintre materialismul filozofic și concepția religioasă idealistă despre lume, cum sînt infirmate teoriile religioase de către filozofia materialistă și știință, în ce fel morala religioasă dăunează oamenilor muncii.