Apărarea Patriei, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 76-101)

1958-04-01 / nr. 76

2 __ MILITAR! ȘI SUBUNITĂȚI Argumente convingătoare în trecerea socialistă ia zi de zi un avînt tot mai puternic. Agitatorii sînt prezenți și în această importan­tă acțiune patriotică. Prin cuvîntul lor înflăcărat, prin exemplul mun­cii lor entuziaste, agitatorii mobili­zează masele de militari la atingerea obiectivelor întrecerii, la îndeplini­rea angajamentelor luate. Ei dezvoltă în inimile soldaților dorința de a realiza fapte mari, de a-și per­fecționa necontenit măiestria mili­tară pentru a obține semnul mult rîvnit de ,,militar de frunte“. Activitatea desfășurată în între­cerea socialistă de cîțiva agitatori dintr-o unitate de pionieri demons­trează convingător eficacitatea mun­cii individuale a agitatorului, forța exemplului său personal. La nivelul fruntașilor Soldatul Stoica Ioan era unul din militarii mai puțin pregătiți din plutonul comandat de ofițerul Stă­­nilă Nicolae. Cînd a pornit întrece­rea socialistă în subunitate n-a avut curajul să i se alătur­e. Agitatorul de pluton, caporalul Tătaru Lazăr, i-a observat ezitarea. N-a încercat să-l convingă imediat. Nu voia să se pripească. Soldatul trebuia ajutat mai înt­îi să capete încredere în po­sibilitățile sale. Și-a notat doar ci­­teva cuvinte în carnețelul lui. Intr-una din zile, la instrucția de specialitate, s-a desfășurat un exer­cițiu de lucrări de distru­gere în te­ren Soldatul Stoica a primit ordin să execute un .,Jurnal“. Fără a-și pre­găti și organiza lucrul, el a început să sape pămîntul la întîmplare, a­­runcînd țărîna unde apuca. Lucrul înainta greu și timpul se cu repeziciune. A măsurat scurgea adînci­­mea. Parcă corespundea baremu­lui... Dar cît timp a trecut ? A privit la ceilalți militari. Ei de acum tre­cuseră la mascarea lucrării. A în­gropat și el explozibilul. Dar mas­carea? Atîta țărînă­ în jur... Cum s-o strîngă?... Cu ce să o acope­re?... Gîndul i-a rămas însă ne­terminat. Comandantul a ordonat în­cetarea lucrului. Subunitatea s-a a­­dunat pentru bilanț. Soldatul Stoica a fost iarăși criticat pentru execu­tarea neregulamentară a lucrărilor. De înscriere în harem nici nu pu­tea fi vorba. In pauză, supărat, lîngă „furna­lul“ ce-i purtase „ghinion“, solda­tul Stoica sta pe gînduri. Agitato­rul s-a apropiat de el. Cum a în­ceput discuția ? Ce și-au spus ? Ni­meni n-ar putea spune exact? Doar un lucru era evident după sfaturile și îndrumările caporalului Tătaru, soldatul Stoica Ioan se pregătea să execute un nou „furnal“. Și-a dat în ordine uneltele de­ lucru, așer trasat dimensiunile și forma lucră­­­rii corect. Uneltele au început să fie mânuite, la început mai greu, apoi din ce în ce cu mai multă sigu­ranță. Caporalul Tătaru îi sta în a­­jutor. Il corecta și îndruma. Țărîna acum nu o mai arunca la întîmpla­re, ci o depunea cu grijă alături... In scurt timp „furnalul“ a fost e­­xecutat. De această dată corect și chiar în timpul fixat de harem. Seara, în timpul liber, caporalul Tătaru a fost văzut din nou împre­ună cu soldatul Stoica. Discutau î­n fața unei planșe afișate pe un pere­te. Era vorba despre niște lucrări de specialitate. De atunci, ori de câ­te ori găseau un timp liber, agitato­rul l-a ajutat să-și însușească cunoș­tințele de specialitate, metodele de lucru practic în teren, încet, încet, soldatul Stoica a început să se afir­me , la instrucție. Din ce în ce mai des reușea să se înscrie în barem. Intr-una din zile, spre bucuria agi­tatorului, soldatul Stoica Ioan i-a mărturisit că vrea și el să se înca­dreze în întrecere. Pe fața caporalu­­lui Tătaru a înflorit un zîmbet de mulțumire. Strădania lui dădea roa­de. In aceeași zi, soldatul Stoica, sfătuit de agitator, a chemat la în­trecere pe soldatul Igna Teofil. O­­biectivele au fost ușor de stabilit : lucrul sub barem la toate categoriile instrucției de specialitate, cele mai bune calificative la instrucția de front etc Rezultatele obținute de soldatul Stoica s-au îmbunătățit și mai mult de cind este încadrat în întrecerea socialistă Agitatorul se ocupă acum de alți militari mai puțin pregătiți. Soldatul Stoica îl ajută și el. Nu-i oare el cel mai convingător exemplu că fiecare militar se poate ridica la nivelul fruntașilor? Și dacă în scurt timp vom avea ocazia să aflăm că sol­datul Stoica Ioan a obținut semnul „militar de frunte", aceasta va fi un merit și al agitatorului de­­ plu­ton. Și totuși se poate lucra sub barem! Plutonul comandat de către o­­fițerul Iliescu Andrei se afla în poligon. Pe ateliere, soldații în­vățau cum se plantează o mină, o ieșire la un cîmp de mine perpendi­cular pe linia frontului sau paralel cu ea, departe de inamic sau în a­­propierea lui etc. Fiecare soldat se străduia să acționeze cît mai bine, să-și însușească la perfecție specia­litatea de pionier. Erau doar în în­trecere socialistă. Cu o zi înainte, agitatorul de pluton le reamintise acest lucru A trecut o oră din program. Co­mandantul subunității a ordonat un scurt repaus. Intr-un grup s-a înfi­ripat o discuție aprinsă: este sau nu posibilă doborîrea baremului la plantarea unei mine „A. I.“ ? Cîți­va susțineau că acest lucru e greu. Marea majoritate era de părere însă că și acest barem putea fi Dar parcă n-aveau suficiente doborî­. argu­mente pentru a-i convinge pe cei neîncrezători. Soldatul Pîțan Gheor­­ghe, agitatorul plutonului, care­ ur­mărise cu atenție desfășurarea dis­cuției interveni cu o propunere : — Să organizăm un Cine vrea să se întreacă cu concurs, Cine? Pînă la terminarea repausului avem tot timpul. .Au raportat și coman­dantului de pluton rugîndu-l să cro­nometreze și­ apoi să aprecieze cali­tatea lucrului. înarmați cu materialele genistice necesare, soldatul Pîțan Gheorghe și soldatul Fron Ion au luat loc la „start“. La semnalul dat­ d­e coman­dant au pornit întrecerea. Lopețile au mușcat iute din pămîntul reavăn. Două brazde de dimensiunile minelor au fost ridicate. Cu atenție au mon­tat încărcătura explozivă, capsa percutorul. Brazdele au acoperit mi­și­nele îngropate. Țărîna proaspătă au­ acoperit-o cu iarbă uscată. Locul un­de au plantat minele nu se mai dis­tingea cu nimic de restul cîmpului. De executarea misiunii a raportat primul soldatul Pîțan Gheorghe. Mina a fost plantată numai în trei minute. După cîteva secunde a ra­­portat și soldatul Fron­ton. Faptele dovedeau că se putea lucra sub ba­­rem. In ora următoare grupa din ca­re făcea parte agitatorul a executat o ieșire la un cîmp de mine paralel cu linia frontului. Grupa a pornit la lucru de pe pozițiile întrecerii cialiste : rapiditate și calitate. Și so­de data aceasta baremurile au fost dobo­­rîte. Exemplul agitatorului fusese un puternic argument. Căpitan GH. DORNEANU _______­APĂRAREA PATRIEI_____________________ De pe terenurile de aplicații tactice Comandantul subunității, locotenentul-major Șerbuleac Vespasian, dă misiunea micilor comandanți. (Foto : T. MACARSCHI' A SOSIT POȘTAȘUL... .și­ este greu ca pe un spațiu restrins să faci o „trecere in revistă“ a scrisorilor primite. Militarii muzică entuziasm, participă la diferite activități cultural-artistice și...­­corespondenții își fac datoria, scriu. Primele scrisori grăiesc despre munca de instruire. DESPRE TRAGERI ne scriu mulți corespondenți. Intr-adevăr, a­­cesta este un examen greu. Locotenentul-major Munteanu­­ scrie despre pregătirea temeinică de care au dat dovadă ochitorii de sub comanda ofițerului Pană , căpitanul Stancu T­ănase anunță : subunitatea școală de căi ferate, comandată ofițerul Hulea Vasile, a obținut caii de­ficativul bine. Și pentru a ilustra cele petrecute în poligon ne trimite și cîteva fotografii. Artileriștii a.a. — ne înștiințea­ză­ locotenentul-major Zenza N. — nu s-au lăsat mai prejos. La subuni­tatea comandată de ofițerul Bogă­teanu M. a obținut calificativul foar­te bine. Căpitanul Verzu D. și sol­­dații­ fruntași Negură V. și Iacose V. ,ne scriu că în subunitățile co­mandate de ofițerii Bran Gh., Dră­guțoiu V., Sim­ion L. și Ghițulescu D. au fost înregistrate numai rezul­tate bune. Așa­dar, toți cei care ne-au fcris despre trageri au consemnat numai rezultate de „bine“ și „foarte bine“ . SPECIALIȘTII DAU ASALT SECUNDELOR — cum acesta ar­e titlul ce s-ar impune pentru scrisorile ce urmează. Caporalul Manole­ Lazăr — după cum ne informează ofițerul Creți Vasile — și-a pus în gînd să depă­șească baremurile stabilite în arma sa de artilerie a.a. ; soldații-fruntași Nicolae C. și Tănase I. se întrec în­tre ei dar și cu... semnele merse. Pînă acum — după cum aflăm din scri­­soarea ofițerului Popescu S. — ei au depășit cu mult baremul fixat. Iar soldatul­ fruntaș Biron Petre — ne anunță ofițerul Ionașcu Alexan­dru — a învățat și cea de a doua pecialitate, aceea de conductor auto. Și acum un „reprezentant" al u­­nei alte unități , sergentul Petrilă Teodor — avansat recent la acest grad — a reușit să reducă timpul pentru montarea a două fiare curbe pe stîlpi cu... 14 minute ! După cum ne informează caporalul Aron Alexandru — performanță aceasta a stîrnit un deosebit interes: VEȘTI CULTURALE sînt mult mai multe. Să începem însă cu... concursurile. La Casa Ofițerilor din Sibiu — știrea ne-a trimis-o ofițe­rul Balasta Gh. — a avut loc un concurs „Drumeții veseli“ la care au participat ofițeri și familiile lor. Elevii Naghi ,„ Capotă N. și Ștefan V. ne înștiințează că un concurs a­­semănător — dar cu o temă diferi­tă — a avut loc și în unitatea lor. Amb­ele concursuri s-au bucurat de un bine meritat succes. Gazeta de perete a subunității co­­mandate de ofițerul Agafiței a cu­cerit locul I în concursul „Pentru cea mai bună­ gazetă de perete“ , iar grupa artistică a subunității coman­date de ofițerul Crăciun C. — după cum ne scrie elevul Mărculescu Gh. — a cucerit primul loc într-un re­cent concurs. Tot despre concursuri ne scriu și ofițerii Bădilă M. și Gravu P. Ce să m­­ai adăugăm ? Ofițerul Bă­­lănescu P. ne scrie despre o întîl­­nire a militarilor cu studenții de la I.S.E.P., elevul caporal Aldea N. — despre o expoziție a celor mai bune caiete de conspecte, iar elevul fruntaș Gavril Goia — că elevii subunității comandate de ofițerul Iuga V. au în­ființat o grupă artistică... Toți ne asi­gură că aceste activități culturale s-au bucurat de mult succes. Mai sînt și... TEME DIVERSE Soldatul Ursu V. ne informează că conducătorii de grupe de lecții poli­tice din unitatea în care muncește ofițerul Barbu E. s-au documentat la o gospodărie colectivă pentru lec­țiile ce le-au avut de expus ; mili­tarii unității din care face parte o­­fițerul Gheorghe Gh. au reparat cî­teva tractoare cu 15 zile înainte de termen — ne înștiințează ofițerul Miculescu Ion. Iată și ultima știre, ofițerul Obo­­geanu M. s-a căsătorit. La nuntă a primit daruri din partea ofițerilor din unitate. După cum ne scrie co­respondentul nostru — ofițerul Hrițcu I. — atenția comandantului și a tovarășilor săi merită să fie apre­ciată. I. c. Scrisori de la corespondenți COLȚUL MILITARILOR DE FRUNTE In subunitatea în care muncește ofițerul Dragomir Radu a luat ființă un colț al militarilor de frunte în pregătirea de luptă și po­litică. Colțul militarilor de frunte este organizat in clubul subunită­ții și cuprinde dife­rite aspecte ale întrecerilor din subunitate și din cadrul unității. La loc de frunte se găsește graficul, care oglindește rezultatul întrecerilor pe categorii de instrucție. Tot acolo se poate vedea foto­grafia sergentului Tănase Dumi­tru, care anul trecut a participat la consfătuirea militarilor de frunte pe marea unitate și se menține și în prezent printre militarii bine pre­gătiți. Tot la colțul militarilor de frun­te sînt­ arătate aspecte din sub­unitatea de frunte pe unitate. Tot aici sînt expuse și extrase din ins­trucțiunile pentru acordarea sem­nului și a titlului de subunitate de frunte. (Locotenent MO­RARIU BU­JOR), AU FOST RECOMPENSAȚI Unitatea în care muncește și o­­fițerul Cionac Gh. a executat o a­­plicație tactică cu trageri de luptă în munți. Au fost militarii Toth Matei, recompensați Osman M.. Ciuta Gh. și alții,, care au obținut calificativul „foarte bine“. In același timp au fost avansați în grad soldații Folea D., Badea C., Gh. Axentei și alții. (Locotenent ȘTEFAN SALOMIA). O CONFERINTA INTERESANTA In școala noastră a avut loc o conferință a cercului științific de exploatare căi ferate. La această conferință, tov. ing. profesor Nuță M. a prezentat lucrarea : „Determinarea caracteristicilor termo­tehnice ale unei locomotive necunoscute“. In timpul expunerii s-au făcut demonstrații: (Elev-fruntaș BIN­­GA DUMITRU). Redacția ziarului nostru a trimis un număr de scrisori șefilor caselor ofițerilor și cluburilor de garni­zoană prin care aceștia au fost rugați să-și spună părerea cu privire la ma­nifestările cultural-artistice care s-au dovedit a fi mai atractive, mai edu­cative, la greutățile întîmpinate în or­ganizarea unor asemenea manifestări și cu privire la materialele de care mai au­ nevoie pentru înviorarea acti­vității cultural-artistice cu ofițerii și familiile lor. Nu după multe zile la redacție au început să sosească scri­sorile de răspuns. Pînă acum a sosit un număr apreciabil. Așadar, ancheta și-a atins scopul, oamenii fiind direct interesați în probleme care-i frămîntă zilnic. • De la început trebuie să spunem că din punctul de vedere al autori­lor, după felul de a privi activitatea cultural-artistică, adică prin prizma posibilităților locale, în sfîrșit după dorințele exprimate în cuprinsul lor, scrisorile sosite se deosebesc după specificul garnizoanelor (mici sau mari) din care au fost trimise. Este și firesc, dacă ne gîndim că nu în toate garnizoanele posibilitățile pen­tru desfășurarea activităților cultural- artistice sînt aceleași. Pe scurt despre forme Prima întrebare la care șefii ca­selor ofițerilor și cluburilor de gar­nizoană au răspuns a fost aceasta : Ce forme ale muncii cultural-ar­­tistice cu ofițerii și familiile lor sînt mai apreciate, mai interesante, mai atractive, mai educative ? Dacă punem alături răspunsurile mai multor tovarăși, vedem că păre­rile lor se confundă în marea majori­tate : Căpitan Chirică Petre : „Serile li­terare, serile muzicale, zilele distrac­tive, procesele literare, jurnalul vor­bit, recenziile, serile cinematografice, serile de curiozități științifice, întîl­­nirile cu activiști de partid și de stat, cu scriitorii și oamenii de știință“. Căpitan Moise Ioan: „Șezătorile literare, întîlnirile cu oamenii de știință și scriitorii, concursurile „Dru­meții veseli“, concertele, concursurile de recenzii“... Maior Oprinescu loan : „Procesele literare, serile literare, programele artistice, concertele“". După cum se vede ofițerii și fami­liile l­or apreciază asemenea forme ale muncii cultural-artistice ca fiind din­tre cele mai interesante și instructive. In unele scrisori tovarășii vorbesc și despre alte activități care li s-au pă­rut interesante și care și-au cîștigat aprecierea. Așa de pildă căpitanul Moldoveanu Ion enumeră printre ac­tivitățile interesante serile de satiră și umor, precum și concursurile de recitări pentru co­pii. Acestea din urmă ni se par deosebit de instruc­tive pentru copii și organizarea lor o recomandăm tuturor tovarășilor in­teresați. Pentru aceasta, tovarășe că­pitan Moldoveanu, vă rugăm să ne scrieți un articol în care să ne ex­plicați Cu­m organizați dumneavoastră concursurile de recitări pentru copii, ce vi­ s-a părut bun și mai puțin bun în desfășurarea lor. Noi, făcîn­­du-ne ecoul dorinței celor interesați, așteptăm să ne trimiteți cit mai re­pede materialul. In scrisoarea sa căpitanul Tron Petre, după ce arată o serie de ma­nifestări cultural-artistice la care o­­fițerii și familiile lor participă cu mai mult interes, face în încheiere o precizare care ni­ se pare cel puțin ciudată : „Toate aceste activități trebuie urmate de activități artistice, de seri de dans sau reuniuni tovărășești, cu excepția primelor și ultimelor“. Din excepții nu fac parte: expu­nerile istorice, geografice și științifice, serile literare, simpozioanele, con­cursurile „Drumeții veseli“ și „Cine știe cîștigă“, serile de creație artis­tică și literare. Ceea ce înseamnă că ori de cite ori se organizează ase­menea manifestări și ele trebuie ur­­mate de seri de dans sau reuniuni tovărășești? In virtutea cărei logici? Credeți cumva că este o condiție a succesului? In acest caz după pă­rerea dumneavoastră elementul atrac­tiv care asigură participarea la ase­menea manifestări îl constituie dan­sul și nu subiectul serii respective Nu e bine și bineînțeles noi nu im­părtășim acest punct de vedere. In garnizoanele mici Intr-una din întrebările noastre ,cream șefilor caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană să ne spu­nă ce greutăți întâmpină încă în ar­­ ANCHETA NOASTRA ganizarea activităților cultiural-artis­­tice cu ofițerii și familiile lor. Răs­punsurile primite se deosebesc după felul garnizoanelor din care scriso­rile au fost trimise. Cei din garni­zoanele mici întâmpină greutăți mai mari; acolo munca se organizează mai anevoios, trebuie să se facă efor­turi mai mari. Totuși cu ce au, cu ce n-au, tovarășii fac treburi bune și meritul lor este cu atît mai mare. In munca lor întâmpină însă greutăți. Și este cu atît mai neplăcut cu cît a­­ceste greutăți se fac de multe ori unii ofițeri cu munci de răspundere, care încă nu înțeleg că e de datoria lor să sprijine cu tot ce le stă să îmde­­mînă munca activiștilor caselor ofi­­țerilor și cluburilor de garnizoană. De pildă, locotenentul-major Bă­­lănescu Paul este șeful unui club dintr-o garnizoană mică, împreună cu ceilalți activiști se străduiește să organizeze manifestări interesante, întîlniri cu oameni de știință din o­­rașul apropiat care se află la 20 km. In scrisoarea trimisă el arată că nu se găsește nimeni care să rezolve, într-un fel sau altul, problema trans­portării acestor oameni, cu mașinile existente, în garnizoană. Și cel care ar trebui s-o rezolve în primul rînd este maiorul Aioanei care promite, nimic de zis. Dar atunci cînd e ne­voie de mașină își retrage promisiu­nea. Așa s-a întîmplat odată cînd ofi­țerii și familiile lor s-au adunat în vederea vizitării unui muzeu din o­­raș, mai­ mai să nu aibă cu ce pleca. Mai scrie tovarășul maior Opri­nescu Ioan despre altă ciudățenie. Lucrează tot intr-o garnizoană mică. Sînt acolo două unități. Dacă o­ ma­nifestare cultural-artistică se desfă­șoară­ sub auspiciile uneia dintre u­­nități, ofițerii celeilalte nu vin. Cu totul de neînțeles. Cei doi comandanți de unități ar trebui să se gîndească mai mult la atmosfera creată, să țină seama de faptul că prin participarea reciprocă a ofițerilor la activitățile ce se organizează aceștia nu au de­­cît de cîștigat. In scrisorile sosite din alte gar­nizoane nu se pune problema unor greutăți de neînvins. „Nu întîmpinăm greutăți pe care să nu le putem în­vinge" — aceasta este părerea celor de la Orașul Stalin și credem că o împărtășesc toți. E și firesc de altfel. In orașele mari există toate condi­țiile pentru organizarea unor­ activi­tăți cultural-artistice variate și atrac­tive. în atenția organelor de înzestrare Ia sfîrșit, a treia întrebare din an­cheta noastră suna așa : Ce trebuințe mai aveți pentru înviorarea muncii cultural-artistice ? Iată cîteva.. Spicuiri din răspunsurile primite Locotenent - major Aron Victor ; „Partituri de muzică ușoară­ romî­­nească, corală și instrumentală. ~Dia­­filme. Un televizor“... Căpitan Tron petre : „Epidiascop, diafilme, discuri noi, busturi de co­mandanți de oști, materiale pentru organizarea unui atelier de artă plas­tică“ Maior Deleanu Ion : „O masă de biliard, șase costume pentru dansuri naționale romînești, șase costume pentru dansuri sovietice... Propun ca ziarul „Apărarea Patriei" să publice materiale din experiența cluburilor care au o activitate bogată“... Maior Salzberger Bela . Un apa­rat de radio portativ pentru excursii, popice, biliard, re­my, discuri noi, costume pentru dansuri naționale ro­mânești... Un alt tovarăș . Ni s-a promis de multă vreme un televizor, mobilier etc. Și tot așteptăm.. Și în scrisorile celorlalți (maior Topa­lă C„ căpitan Cristescu Carp, căpitanu Ion Stan, locotenent-major Cojocaru Nicolae) cererile de mate­riale sînt cam aceleași. Redacția va trimite scrisorile respective forului competent pentru rezolvare (în mă­sura posibilităților). Și avem credin­ța că ele vor fi rezolvate în mare măsură și în scurt timp. Așteptăm alte scrisori de la șefii caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană. E bine ca toți tovarășii să contribuie la un schimb de opinii care țintește înviorarea muncii cul­­tural-artistice cu ofițerii și familiile lor. Cu privire la activitatea cultural-artistică a caselor ofițerilor și cluburilor de garnizoană Marți 1 aprilie 1958 Nr. 76 (3611) încetarea din viață a generalului-colonel N. P. PUHOV. Erou al Uniunii Sovietice Presa sovietică din 30 martie a.c. anunță că la 28 martie 1958 a înce­tat subit din viață generalul-colonel Nicolai Pavlovici Puhov. Erou al Uniunii Sovietice. In persoana­­ tovarășului N. P. Puhov Forțele Armate ale Uniunii Sovietice au pierdut un comandant eminent și combativ, un fiu credin­cios al Patriei Sovietice și al P.C.U.S. Născut în anul 1895, N. P. Pu­hov a luat parte activă la pentru apărarea tînărului Stat luptele So­vietic, împotriva intervenționiștilor străini și a gărzilor albe. După ter­minarea războiului civil, N. P. Pu­hov și-a închinat toate forțele cons­­trucției Armatei Sovietice. În anii Marelui Război pentru A­­părarea Patriei, fiind comandant de armată, el s-a dovedit a fi un înflă­cărat patriot, un comandant comba­­tiv, curajos și experimentat, price­put organizator și educator al mili­tarilor sovietici. In perioada de după război, în ca­litate de comandant al unor regiuni militare, N. P. Puhov și-a dedicat toate cunoștințele și bogata sa ex­periență de luptă cauzei întăririi ca­pacității de luptă a Forțelor Armate Sovietice. N. P. Puhov a fost deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. și în Sovietul Suprem al Ucrainei Sovie­tice, a fost membru al Comitetului Central al Partidelor Comuniste din Ucraina și Moldova. Guvernul Sovietic a dat o înaltă prețuire meritelor lui N. P. Puhov, acordîndu-i titlul de Erou al Uni­unii Sovietice și decorîndu-l cu 4 or­dine „Lenin“, cu 3 ordine „Steagul Roșu", 3 ordine „Suvorov“ cl. I-a, 2 ordine „Kutuzov“ cl. I-a, ordinul ..Bogdan Hmelnițki“ cl. I-a și nu­meroase medalii. Necrologul publicat în presa so. vietică este semnat de către : N. S. Hrușcibv, K. E. Voroșilov, N. A. Bulganin, R. I. Malinovski, I. S. Koniev, V. D. Sokolovski, A. A. Greciko, K. K. Rokossovski, K. A. Merețkov, S. M. Budionnîi, I. H. Bagramian. V. I. Ciuikov, S. K. Ti­­moșenko, K. S. Moskalenko, S. S. Biriuzov, F. I. Golikov, K. A. Ver­­șinin, S. G. Gorșkov, S. S. Varen­­țov, M. S. Malinin, A. S. Jadov, A, P. Veloborodov, M. M. Popov, K. N. Galițki, I. I. Liudnikov, G. K. Malandin, K. V. Krainiukov, I. Z. Susaikov, M. A. Kozlov. (Agerpres) Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri și plați între R. P. Romînâ și R. P. Chineză In urma tratativelor care au avut loc la București, într-un spirit de caldă prietenie și înțelegere recipro­că, luni la amiază s-a semnat acor­dul privind schimbul de mărfuri și plăți pe anul 1958 între R. P. Ro­­mînă și R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire în­semnată a nomenclatorului de pro­duse și a volumului livrărilor reci­proce. R. P. Romînă va livra R.P. Chineze linii de ciment, termocen­trale, instalații de foraj, tractoare, vagoane de marfă, diverse mașini, produse turbosuflant­e, petrolifere și chimicale. R. P. Chineză va livra R. P. Romîne laminate, cauciuc na­tural, cositor, bumbac, piei crude, anvelope, iută, orez, încălțăminte de piele și de cauciuc, bunuri de larg consum și altele. Acordul a fost semnat din partea romînă de tovarășul Marcel Popes­cu, ministrul Comerțului, iar din partea chineză de tovarășul Lin Hai­fun, adjunct al ministrului Comer­țului Exterior, președintele delega­ției economice chineze. Cu prilejul semnării acordului pe anul 1958 între R. P. Romînă și R. P. Chineză, tovarășul Lin Hai­­fun, adjunct al ministrului Comerțu­lui Exterior, președintele delegației, a făcut o declarație reprezentanților Agenției Romîne de Presă „Ager­pres" și Radiodifuziunii romîne. Arătînd că R. P. Romînă va des­chide la începutul lunii mai o expo­ziție în R. P. Chineză, tovarășul Lin Hai-lun a subliniat că poporul chi­nez va fi foarte bucuros să vadă realizările obținute de poporul romîn în construirea socialismului. Aceste succese demonstrează din plin supe­­rioritatea sistemului socialist și pu­terea lagărului socialist. „Expoziția — a încheiat el — va prilejui o mai bună cunoaștere reciprocă și întări­rea prieteniei între țările noastre" Semnarea Acordului privind schimbul de mărfuri și plați pentru anul 1958 între R.P. Romînă și R.P. Bulgaria SOFIA, 31 (Agerpres). — La 31 martie a. c. la Sofia a fost semnat Acordul privind schimbul de măr­furi și plăți pentru anul 1958 între R. P. Romînă și R. P. Bulgaria. Conform Acordului semnat, R.P. Romînă va livra în R. P. Bulgaria produse petrolifere, energie electrică, geamuri, chimicale și medicamente, sare și alte mărfuri. R. P. Bulgaria va livra în R. P. Romînă minereu de fier, zinc, ca­bluri, îngrășăminte chimice, zahăr, diverse semințe și alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R. P. Romîne de I. Vidrașcu, mem­bru al Colegiului Ministerului Co­merțului, iar din partea R. P. Bul­garia de E. Razlogov, ministru ad­­junct al Comerțului. De la Comisia Electorală Centrală Comisia Electorală Centrală pen­tru alegerea unui deputat în Marea Adunare Națională în circumscrip­ția electorală Mînăstirea din regiu­nea București . Verificînd, în temeiul Legii pen­tru alegerea deputaților în Marea A­­dunare Națională, procesul verbal al comisiei electorale de circumscrip­ție și procesele verbale ale comisii­lor electorale ale secțiilor de votare cu privire la rezultatul alegerii can­didatului Frontului Democrației Populare, tov. Dumitru T. Ștefan ce a avut loc la 30 martie 1958 în circumscripția electorală Mînăstirea din regiunea București, precum și celelalte documente referitoare la a­­legere, a constatat următoarele : Au fost înscriși în listele de ale­gători 24.033 cetățeni. Au participat la vot 24.022 cetă­țeni, adică 99,95 la sută din numă­rul total al alegătorilor. Au votat pentru candidatul Fron­tului Democrației Populare, tov. Du­mitru T. Ștefan, 23.943 cetățeni, a­­dică 99,67 la sută din numărul to­tal al alegătorilor care au luat parte la vot. Au votat împotrivă 45 alegători, reprezentînd 0,18 la sută din numă­rul total al alegătorilor care au par­ticipat la vot. Au fost anulate în Baza art. 78 din Legea pentru alegerea deputa­ților în Marea Adunare Națională 34 buletine de vot, reprezentînd 0,15 la sută din totalul voturilor expri­mate. Comisia Electorală Centrală a ho­tărît înregistrarea și confirmarea re­zultatului alegerii tovarășului Dumi­tru T. Ștefan ca deputat în Marea Adunare Națională și a înaintat Co­misiei de Validare a Marii Adunări Naționale lucrările privitoare la ale­­gere, 31 martie 1958. Primirea ambasadorului Republicii Populare Ungare de către vicepreședintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. Petre Borilă Luni 31 martie a.c. vicepreședin­tele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Romîne, Petre Bo­rilă, a primit în audiență pe ambasa­­dorul Republicii Populare Ungare la București, Ferenc Keleti, AGERPRES La 31 martie a părăsit Capitala prof. W. A. Mosher, șeful catedrei de chimie la Universitatea de la De­laware din S.U.A., care a făcut o vizită oficială în R. P. Romînă timp de aproape 2 săptămîni Potrivit unei hotărîri a Consiliu­lui de Miniștri, la începutul lunii a­­prilie va avea loc sărbătorirea a 100 de ani de la nașterea lui Barbu Dela­vrancea. Luni seara a avut loc o ședință a Comitetului executiv al Sfatului Popu­lar al Capitalei. Ședința a fost prezi­dată de tov. Dumitru Diaconescu, președintele Sfatului Popular al Ca­pitalei. Intre 15—19 mai 1958 va avea loc la București cel de-al IV-lea Congres al Organizației Internațio­nale a Ziariștilor (O.I.Z). La 31 martie a. c. a avut loc șe­dința de constituire a Comitetului Paul Robeson din R- P. Comitetul își propune să Ramînă­ sărbăto­rească în țara noastră pe marele cîn­­tăreț negru Paul Robeson cu prile­jul împlinirii, la 9 aprilie 1958, a 60 de ani de viață. Duminică a avut loc în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureș o ședință festivă consacrată celei de-a 10-a aniversări a Filarmonicii de Stat a Regiunii Autonome Ma­ghiare. La 1 aprilie se pune în circulație noua emisiune filatelică „Scriitori ro­­mâni“. Seria cuprinde 5 valori de mărci poștale înfățișînd pe N. Bălces­­cu, I. Creangă, Al. Vlahuță, M. Emi­­nescu și V. Alecsandri Zilele acestea a sosit în Capitală o delegație de tineri din Brazilia, Ecua­dor,­ Mexic și Cuba care la invitația C.C. al U.T.M. va face o vizită de două săptămîni în țara noastră, pentru a cunoaște viața și activitatea U.T.M. și tineretului din patria noastră. ÎN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURĂ POLITICA au apărut : „Țările socialiste și țările capitaliste în cifre“ Lucrarea pune la dispoziția citi­torului date sintetice deosebit de interesante în legătură cu situația și dezvoltarea economiei U.R.S.S. și a celorlalte țări socialiste în com­parație cu principalele țări capitalis­te. Ea constituie un prețios material documentar pentru propagandiști, a­­gitatori, activiști de partid, precum și pentru toți aceia care se intere­sează de problemele economice. M. P. BASKIN: Materialismul și religia Cartea arată în ce constă opoziția fundamentală dintre materialismul filozofic și concepția religioasă i­­dealistă despre lume, cum sînt in­firmate teoriile religioase de către filozofia materialistă și știință, în ce fel morala religioasă dăunează oamenilor muncii.

Next