Apărarea Patriei, iunie 1958 (Anul 14, nr. 127-151)

1958-06-01 / nr. 127

_ 2 ..............................._ _________________________________________________________________________________________________________________ UN COLECTIV ÎNCHEGAT Intenționam să scriem separat despre elevii plutonieri Călinescu top și Dragomir Teodor, întru­­cît tanîndoi au realizări care me­rită să fie cunoscute. La cererea lor am renunțat însă la această idee „Sîntem colegi de liceu militar, colegi de școală militară, avem cam aceleași rezultate la învăță­tură, împreună am realizat unele inovații și de aceea am dori să se scrie despre noi într-un singur material’’, încercăm deci să le satisfacem dorința, înainte de aceasta trebuie să arătăm că elevul plutonier Călinescu Ion a obținut la exa­menul semestrial media 9,60, iar elevul plutonier Dragomir Teo­dor 9,50. Amîndoi au realizat însă cîteva materiale deosebit de folositoare în pregătirea ofițerilor de artilerie, Je le prezentăm pe rînd. După un studiu amănunțit, cei doi elevi au reușit să prezinte în fața consfătuirii un nou carnet al ofițerului din artileria terestră. El conține, spre deosebire de cel existent, unele formulare și a­­nexe de rezolvare a anumitor procedee de tragere, cu ajutorul cărora elevii și ofițerii rezolvă mai ușor misiunile de foc. Au prezentat, de asemenea, o schemă d­e calcul pentru rezolvarea in­tersecției inverse pe trei puncte cu aparatul neorientat, metoda analitică. Această schemă de cal­cul duce la micșorarea timpului de rezolvare a procedeului cu 10 minute. De asemenea, ei au realizat un aparat pentru determinarea co­recțiilor meteorologice și balis­tice în pregătirea completă a tra­gerii. Aparatul permite calcula­rea core­c­ților simultan pentru maii multe distanțe și încărcă­turi. Cît de util este el ofițeri­lor de artilerie reiese din cele de mai jos. Timpul mediu de cal­­culare a acestor corecții pe trei distanțe și trei direcții și însu­marea lor este de 20 de minute. La demonstrarea practică acești doi elevi au reușit să termine operațiunea în 5 minute și 20 secunde. Căpitan GH. BARBANȚAN Elev plutonier CĂLINESCU ION Elev plutonier DRAGOMIR TEODOR ^ APǍRĂREA PATRIEI* __________________________________________ CU HĂRNICIE ȘI ENTUZIASM SPRE"DOBÎNDIREA MĂIESTRIEI MILITARE Spicuiri de la consfătuirea elevilor de frunte din Școala Militară de Tancuri și Auto.. Miercuri 28 mai a.c. a avut loc consfătuirea ele­­vilor de frunte din Școala Militară de Tancuri și Auto. Evenimentul, prin atmosfera entuziastă pe care a creat-o, prin înfățișarea minunatelor roade ale hărniciei și elanului în muncă a celor mai buni elevi din școală, ne-au îndemnat inițial să folosim — vorbind despre cele auzite și văzute în consfătuire — superlativul. In încheierea lucrărilor consfătuirii însă, reprezentantul eșalonului superior a spus prin­tre altele: „...s-a desfășurat la nivelul cerințelor u­­nei școli militare. Așa cum era de așteptat..." Ne-am amintit atunci că cerințele despre care se vorbea sînt deosebite. Că școlile militare trebuie să constituie pentru celelalte unități ale Forțelor noa­stre Armate un model din toate punctele de vedere Privind deci prin prizma cerințelor ce se impun unu model ne-am simțit obligați să adoptăm în zugrăvi­rea celor prezentate în consfătuire o culoare ade­cvată. Factori determinanți ai succeselor Nu reținem ca vreunul din elevii care au luat cuvîntul la sfatul celor mai buni dintre ei să nu fi vorbit, cel puțin în treacăt, despre ajuto­rul primit din partea organizațiilor de partid. Exprimarea acestei idei a îmbrăcat diferite forme, diverse aspecte ale muncii practice des­fășurate de comuniști pe­ntru obținerea de rezultate cît mai bune în învățămînt, pentru ridi­carea a cît mai mulți elevi în rîndul celor „de frunte". De altfel din relatările lor a rezultat limpede că numărul cel mai mare de elevi de frunte l-au dat subunitățile a că­ror organizații de partid s-au ocu­pat îndeaproape și permanent de edu­carea comunistă a viitorilor ofițeri, care au desfășurat o muncă concretă pentru creșterea lor politico-ideologi­­că și profesională și care au știut să mobilizeze în această muncă masa atemiștilor. Un exemplu concludent în această privință îl oferă organi­zația de bază al cărei secretar este căpitanul Dumitriu Teodor. Subuni­tății în care muncește această orga­nizație de partid îi aparțin 3/4 din totalul elevilor de frunte din școală. Un alt ,,leit-motiv“ prezent în cu­vîntul elevilor l-a constituit mulțu­mirile elevilor pentru ajutorul ne­mijlocit primit din partea comandan­ților, a lucrătorilor politici și a profe­sorilor. Incontestabil că pe lîngă meritele personale ale elevilor sîrguincioși — așa cum a rezultat din însuși cu­vîntul lor — ajutorul comandanți­lor, lucrătorilor politici, profesorilor, ajutorilor organizațiilor de partid și utemiste au constituit factori deter­minanți ai succeselor obținute în creșterea numărului elevilor de frunte. Ceva despre metodele de studiu Trecînd în revistă metodele de studiu expuse găsim în general lu­cruri cunoscute, despre care s-a mai vorbit. De exemplu elevul Spiroiu Nicolae a arătat cum își împarte timpul pentru a-l folosi cît mai ju­dicios și cum evită rămînerea în urmă cu temele. Elevul fruntaș Bu­­zelan Ioan a precizat că la predarea lecțiilor își concentrează toată aten­ția și lasă la o parte orice alte preo­cupări. In timpul expunerii lecțiilor se străduiește să-și noteze ideile prin­cipale, deoarece a constatat că lua­rea notițelor cuvînt cu cuvînt de­termină pierderea firului lecției, ne­înțelegerea esențialului. Alți elevi au arătat că atunci cînd expunerile sînt însoțite de scheme se reproduc nea­părat în caietele de notițe. Că ori de cîte ori nu înțeleg o problemă și­ o notează, apoi raportează profesoru­lui pentru a li se da explicații supli­mentare. In general, elevii de frunte s-au străduit ca să iasă de la fiecare lecție predată cu materia dacă nu însușită în întregime, cel puțin per­fect înțeleasă. Metode bine cunoscute s-au arătat și în ceea ce privește studiul indivi­dual. Toate acestea deși par simple la prima vedere și-au dovedit impor­tanța pe care o prezintă în munca de zi cu zi pentru acumularea cunoș­tințelor. Mai deosebită ni s-a părut expu­nerea elevului sergent-major Cojo­caru Ion cu subiectul „Cum am folo­sit literatura beletristică pentru în­țelegerea problemelor de științe so­ciale". Se știe că literatura beletris­tică — a spus elevul Cojocaru — este în general ușor accesibilă, că ea constituie un mijloc de destindere, de recreere. Acum cîtva timp cău­tam în această literatură mai mult acțiunea, în deosebi „pățaniile" eroilor. Pe măsură ce sfera cunoștin­țelor mele politico-ideologice și de cultură generală s-a mărit, au înce­put să mă intereseze și fenomenele social-economice descrise în cărți, am căutat să înțeleg cum se reflectă ele asupra vieții și conștiinței oame­nilor. Astfel, literatura beletristică m-a ajutat să înțeleg și să-mi întipă­resc mai bine cunoștințele predate la științele sociale. Multe am desprins de pildă din lectura operelor lui Balzac, în special din romanele care alcătuiesc „Comedia umană“. Cu prețioase învățăminte m-am ales și din lucrările autorilor romîni, bunăoară ale contemporanilor : „Cro­nică de familie" de P. Dumitriu, ,,In floarea vieții“ de A. Mihale, „Bărăganul" de Galan, „Moromeții" lui Preda. Mulți dintre vorbitori au subliniat faptul că în afară de metodele folo­site în studiu, voința fermă de a stă­­pîni material predată, perseverența neclintită în muncă,­­lupta tenace îm­potriva greutăților au constituit ele­mentele principale care i-au ajutat să devină elevi de frunte. In general, r­eferatele ,pre&ȘRțate în această parte a cohstariilor au corespuns și dacă nu au venit cu „noutăți" s-au făcut interesante prin exemplele concrete înfățișate. Pe lîngă aceste referate au fost însă și unele expuneri la un slab nivel. Unii elevi s-iau pierdut în frazeologie inu­tilă, ocolind de fapt subiectul pe care-l anunțau. Inovații Fără îndoială că acestea consti­tuie unul din capitolele care trezesc cel mai mult interesul participanți­lor la o consfătuire. Așa s-au petre­cut lucrurile și aici. Inovațiile pre­zentate au polarizat în jurul lor dis­cuții vii și ele au fost obiectul unor cercetări minuțioase ale ofițerilor de specialitate invitați la consfătuire. Dintre acestea vom prezenta în rîn­­durile de mai jos : „Dispozitivul pen­tru căldrera demiarborilor planetari", inovație a elevului sergent Bereschi Arpad și elevului plutonier Ambro­zie Grigore. Acest dispozitiv servește pentru îndreptarea deformărilor re­zultate pe timpul încălzirii de­miarborilor planetari și evita­rea deformărilor provenite din răcirea lor neuniformă. Pen­tru a înțelege mai bine importanța inovației amintim în ce constă proce­deul vechi folosit în călirea demiar­borilor planetari : piesele erau încăl­zite în cuptor pînă la temperatura de 870—880 ° C și introduse liber în baia de călire. Astfel, piesele, atît în timpul încălzirii, cît și în timpul răcirii erau expuse la o serie de deformări. De aceea, după călire era necesar să fie îndreptate cu aju­torul unor prese. Aceasta ducea în multe cazuri la fisurarea sau chiar la ruperea pieselor pe timpul îndrep­tării Dispozitivul realizat de elevii Be­­reschi și Ambrozie permite îndrep­tarea arborilor deformați, după scoa­terea­ din cuptor, fără ca aceștia să ia contact cu lichidul de călire. Tot­odată se evită deformarea arborilor pe timpul răcirii în mediul lichid, piesele fiind permanent rostogolite între două suprafețe cilindrice. Dispozitivul mai prezintă și alte avantaje ca : se poate lucra cu o mare productivitate (în interiorul dis­pozitivului se pot găsi permanent 9—13 piese); permite călirea fermă a demiarborilor planetari uni­pe toată lungimea; este relativ simplu și ușor de manevrat — pentru de­servirea întregului proces sînt nece­sari numai doi oameni, în loc de șapte­ oți erau necesari folosindu-se vechiul procedeu. Și alte realizări ale elevilor de frunte cum a fost aceea a elevului plutonier Mărculescu I. și elevului sergent-major Frățilă Gh. au do­vedit spiritul lor creator, preocupa­rea de a descoperi noi mijloace pen­tru o cît mai bună deservire ori în­treținere a tehnicii de luptă. Demon­strații practice interesante au făcut elevii Patalita Ivan, Ioanițescu Vio­rel, Forlatu Sergiu, Ambrozie Gri­gore, Bălășoiu Radu, Kelemen Emil, Mihai Constantin, Chirdea loan, Co­jocaru Gheorghe, Țurcanu Ioan, Cer­­nușcă Mihai și alții care au putut fi numiți pe drept cuvînt învingători în lupta cu haremurile. Aruncînd o privire retrospectivă de ansamblu asupra lucrărilor consfătuirii elevilor de frunte din școala militară de tancuri și auto se poate spune — exceptînd unele lipsuri — că ea și-a atins pe deplin scopul, atît datorită metodelor pozitive ce au rezultat și care generali­zate vor contribui la creșterea calității învățămîntului în școală, cît și prin aceea că a întărit hotărîrea participanților de a munci cu mai multă sîrguință pentru dobîndirea măiestriei militare. Totodată cu acest prilej participanții s-au angajat să lupte din toate pute­ pen­­tru sporirea numărului elevilor de frunte, pentru a contribui a for­marea de ofițeri temeinic pregătiți pentru Forțele noastre Armate. Maior TR. SAICIUC Chi­puri la panoul de onoare CANDIDATUL DE PARTID Candidatul de partid, elevul plutonier Borcuteanu Ion, a dove­dit seriozitate în studiu, pasiune pentru artilerie, muncă perseve­rentă. El este exemplu pentru toți elevii din școală. Aceasta este pe scurt caracterizarea șefului școlii. Mai adăugăm că elevul plutonier Borcuteanu este cel mai bun din baterie, că la examenul semestrial a obținut media generală 9,60. Pentru aceste merite el a fost de­semnat să participe la consfătui­rea cu elevii de frunte din școala de ofițeri de artilerie. Tînărul elev s-a prezentat consfătuire cu o seamă de reali­za­tări atît pe linia pregătirii sale profesionale, cît și pe linia îmbu­nătățirii tehnicii din înzestrare. Preocupat de rezolvarea celor mai dificile probleme în cadrul artile­riei, el a reușit să prezinte o se­rie de lucrări care ușurează mun­ca ofițerilor în calcularea elemen­telor inițiale de trageri. Eleva plutonier Borcuteanu a prezen­tat o nomogramă pentru calculul corecțiilor meteo și balistice,­­ o nomogramă pentru calculul fasci­colului și o riglă de calcul. Prima nomogramă dă corecțiile meteo și balistice calculate pentru orice variație fără să mai fie nevoie de tablele de tragere. Tot atît de utilă este și cea de a doua norno­­gramă. In loc să se folosească ta­belul pe care se calcula dinainte fascicolul în funcție de frontul obiectivului și distanța, se folo­sește nomograma pe care se gă­­­­sesc toate distanțele și toate di­mensiunile diferitelor obiective Cu ajutorul acestor nomograme se scurtează timpul în calculul e­­lementelor inițiale de tragere pe baza pregătirii topografice com­­­­plete. Căpitan GH. BRATU n­n I O ACȚIUNE INTERESANTĂ SCRIEREA ISTORICULUI ARMELOR In scopul îmbunătățirii și intensi­ficării muncii de educație patriotică a militarilor armatei noastre, cu cîtva timp în urmă comandamentele de arme au primit sarcina de a cer­ceta și întocmi lucrări privind istori­cul apariției și dezvoltării armelor armatei noastre, perfecționarea și participarea lor în luptele duse de poporul romîn pentru libertate și in­dependență. Este o acțiune deosebit de valoroasă care va aduce mari fo­loase mai ales muncii de educare ostașilor, întemeiem această afirma­­ț­ie pe o constatare prilejuită de vi­zitele pe care le-am făcut în unități. Mulți comandanți ne-au arătat că în popularizarea trecutului armelor, în cultivarea la ostași a dragostei față de aceste tradiții, întîmpină greu­tăți deoarece nu există material do­cumentar închegat, unitar. Scrierea lucrărilor istorice despre care vor­bim va duce la înlăturarea acestor greutăți. Răspunzînd acestei sarcini, multe comandamente de arme muncesc cu simț de răspundere la­ întocmirea lu­crărilor. Printre altele au fost alcă­tuite colective care cuprind ofițeri din comandamentele respective, din Academii și din alte instituții mili­tare, au fost cooptați colaboratori din rîndurile ofițerilor de rezervă care au slujit armatei noastre ani în­delungați. Ca bază de cercetare au fost alese scrieri vechi, aflate în bi­bliotecile Academiei R. P. R. și ale Academiilor Militare, arhivele Mare­lui Stat Major, documente și jur­nale de operațiuni, registrele istori­ce ale unităților și ale marilor uni­­tăți, care, preluate critic, oferă un prețios material documentar. Studiin­­du-le, colectivele de cercetători ai reușit să-și adune datele­ necesare și chiar sa treacă la întocmirea lucră­rilor. Merită a fi evidențiat, pentru hărnicia cu care muncește, colectivul însărcinat cu scrierea istoricului marinei militare. C.F.M.M. lucra la întocmirea istoricului armei încă înainte de a primi sarcină din partea forurilor superioare. Rezultate îm­­­bucurătoare au obținut și membrii colectivului care scrie istoricul arti­leriei ; acest colectiv a adunat în întregime documentarea necesară și a redactat nu mai puțin de 65 la sută din viitoarea lucrare. La un stadiu înaintat se găsesc și alte co­lective, printre care cel ce întocmeș­te istoricul trupelor de geniu. De altfel, unele dintre aceste lucrări (istoricul marinei militare și al arti­leriei), vor apare chiar în cursul a­­cestui an. Totuși nu peste tot sarcina scrie­­rii acestor lucrări istorice a fost primită cu interesul și seriozitatea ce i se cuveneau. La C.A.A.T. a exis­tat un colectiv care, ocupat cu în­deplinirea altor sarcini (de a căror însemnătate nu ne îndoim) a încetat să mai existe pentru această lu­crare. Iar acum cîteva zile am aflat că la C.A.A.T. se discuta alcătuirea altui colectiv. Despre istoricul in­fanteriei, cel puțin, nici nu se știe cine va scrie. Este de dorit ca acestei sarcini să i se acorde o atenție deosebită. Ce-i drept, cercetările implică greutăți și cer multă răbdare, mult simț de răs­pundere și spirit de discernămînt. A­­mintim însă tovarășilor care s-au an­­gajat să le ducă la bun sfîrșit că lucrările lor sînt așteptate, nu numa de Editura Militară, ci și de oamenii muncii și, mai ales, de militarii ar­matei noastre, pentru a cunoaște și a se inspira din virtuțile și din bra­vurile înaintașilor. Și din Școala Militară de Chimie In unitatea școală unde lucrează ofițerul Constantinescu Mircea, consfătuirea elevilor de frunte, cins­ta­tea de a lua primul cuvîntul a re­venit elevului caporal Bardaș Dumi­tru, care cu puțin timp înainte fu­sese primit în rîndurile candidaților de partid, ca urmare a rezultatelor obținute de el în muncă. In cuvinte simple, el a arătat că principala sa metodă în însușirea disciplinelor sociale a fost hotărîrea și perseverența în studierea clasici­lor marxism-leninismului, conspecta­rea temeinică a bibliografiei și folo­sirea presei pentru înțelegerea mai justă a evenimentelor interne și In­ternaționale. „Cu toată munca depusă de min­e nu aș fi putut ajunge elev de frunte, fără ajutorul și îndrumarea perma­nentă a comandanților, profesorilor și organizației de bază partid" — a încheiat elevul canoral Bardicș Dumitru Cu un deosebit interes a fost as­cultată expunerea elevului caporal Felecan Florea, participant și la con­sfătuirea pe școlile militare în anul 1957, care, printre altele, a arătat că în activitatea sa a fost călăuzit de lozinca lansată atunci „război ha­remurilor". Cu ajutorul unor grafi­ce a documentat în fața participan­ților modul în care se pot reduce, prin antrenament, haremurile fixate pentru îmbrăcarea și dezbrăcarea mijloacelor de protecție. Pentru convinge pe participanți de justețea a metodei sale, el a executat echiparea completului­ de protecție nr. 2 în­tr-un timp record, sub jumătatea baremului prevăzut. Și trebuie să mai adăugăm că, în plutonul său, toți elevii execută echiparea comple­tului nr. 2 de protecție sub barem. Interesantă elevului caporal a fost și expunerea care, prin metode Tudoran Romulus simple, a arătat cum se pot face economii de sub­­stanțe chimice și cum se poate cîștiga timp în lucrările de labora­tor Alți vorbitori, ca elevul Marines­­cu Ion și elevul caporal Vlădescu Ilie, au expus metodele prin care au reușit să obțină rezultate bune foarte bune la pregătirea de specia­­i­litate. La un moment dat, participanții s-au deplasat în sala de gimnastică a școlii, unde elevul plutonier Chișu Tiberiu și elevul caporal Vlădescu Ilie au demonstrat practic modul în care s-au antrenat pentru executarea exercițiilor de gimnastică la apa­rate. Trebuie menționat faptul că, deși la venirea sa în școală elevul capo­ral Vlădescu Ilie era un slab execu­tant al exercițiilor de gimnastică, datorită ajutorului perseverent dat de ofițerul cu pregătirea fizică și de elevul plutonier Chișu Tiberiu, reușit să devină, într-o perioadă de­­ timp relativ scurtă, un foarte bun executant și component al echipei de gimnastică a școlii. Exercițiile exe­cutate de cei doi elevi la aparate au impresionat prin corectitudinea și prin suplețea lor. Cu învățăminte prețioase au ră­mas participanții la consfătuire din expunerea și demonstrația practică făcută de elevul plutonier Burlacu Gheorghe, distins cu „Diploma de Onoare a C.C. al U.T.M.". El a ară­tat, printre altele, că numai prin an­trenament continuu și prin respecta­rea strictă a procedeelor și regulilor de tragere poți deveni trăgător de frunte. Instructivă a fost și demonstrația practică făcută de elevul sergent-ma­jor Ceterchi Gheorghe, care prin stabilirea mai judicioasă a diferitelor at­ribuțiuni a servanților a reușit să desfășoare o mașină specială într-un timp care reprezintă 60 la sută din baremul prevăzut. Demonstrațiile practice au arătat participanților că atunci cînd ești călăuzit de dorința de a-ți îndeplini cît mai bine îndatoririle, găsești cu ușurință calea spre obținerea de succese. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul ofițerul Poenaru Ioan, ară­­tînd că această consfătuire a consti­tuit un bun prilej pentru stabilirea celor mai bune metode și procedee pentru îmbunătățirea muncii de în­vățămînt și de ridicare a nivelului pregătirii de luptă și politice din școală. că In continuare, vorbitorul a arătat în centrul atenției școlii, a organelor politice, conducerii coman­danților, profesorilor, organizațiilor de partid și U.T.M. trebuie să stea sarcina permanentă de mărire a nu­mărului de „elevi de frunte" și de „subunități de frunte". Pentru ceasta trebuie organizată mai temei­a­­nte întrecerea socialistă, care în școala noastră nu a fost mijlocul principal în sporirea numărului de elevi de frunte. Maior A. GIOSANU Locotenent-major V. MIHU Șeful de armă și conducer­ea școlii In mijlocul unui grup de elevi de frunte, c o­a : o ^ Duminica 1 iunie 1958 Nr. 127 (3562) —...................■ [UNK]im............................N­ mill­...... PERSEVERENȚA­ ­ Foto: ST. IONESCU Printre militarii sîrguincioși ai unității se numără și soldatul I. Ni­­colae. Chiar de la început el a îndrăgit meseria de centralist și a perse­­verat pentru cunoașterea cît mai temeinică a centralei la care lucra. Ca urmare a muncii migăloase depuse zi de zi atît în cadrul programului cît și în orele libere, el a ajuns la o înaltă calificare. In clișeu , soldatul Ioana Nicolae lucrînd la centrală în poligonul de transmisiuni special amenajat. sis LSLB ju Li LSL suis L sis L suis LSLs Intîmplări de la frontieră tooooooooooooopi LA CUMPĂNĂ NOPȚII Soldatul Durlea Ioan privea peste întindere­­ nesfirșită a mun­ților și pădurilor ce fusese învă­luită în faldurile nopții. De pretu­tindeni, negrul de smoală al în­tunericului îl întîmpină nepriete­nos. Noapte adîncă... tăcere apă­sătoare. Chiar și luminile de safir ale stelelor păreau prinse intr-o pîlpîire ciudată. Soldatul Durlea Ioan era frămîn­­tat de o întrebare : de ce hotărîsc comandantul ca­ tocmai el să exe­cute serviciul de pîndă pe această direcție ? Ce-i drept, despre el în subuni­tate se zice c-ar fi un grănicer conștiincios și energic; utemiștii ii apreciază atenția cu care își ajută tovarășii și combativitatea din adunări, iar comandanții spun că este foarte atent la instrucție, și ambițios la învățătură. Dar el mai știe că sînt și alți grăniceri destoinici și unii chiar mai buni decit el. „Or fii — și-a zis el ne­găsind răspuns întrebării ce-i fră:* mintă — dar nici eu nu-mi fac datoria mai rău ca alții“... Vreun ceas și mai bine domni aceeași liniște supărătoare, ener­vantă. Nu se auzea nici un zgo­mot- Deabia pe la cumpăna nopții se iscă un vînt puternic și destul de rece pentru această ultimă lună a primăverii. Pădurea începu să vuiască pre­lung. Din locul său, de la între­tăierea celor două poteci, pe unde rare­ori calcă picior de om, solda­tul Durlea Ioan își încordă aten­ția. Era numai ochi și urechi. La început nu desluși decit șuierul vîntului pornit hoinar prin pă­dure Dar, deodată, la urechi îi ajunse un zgomot mai m­u­i ușor, nedefi­nit, apoi din ce în ce mai accen­tuat, repetat la intervale egale. Durlea exersat ca orice grănicer, deduse imediat că acesta nu e produs de vreo pasăre și nici de mistreț, animal ce se arată des prin partea locului, ci de om. Nu mai încăpea nici o îndoială, că cel căruia ii zărea silueta furișîn­­du-se printre copaci era un in­fractor. Teamă nu-i era. Știa el cum tre­buie acționat în astfel de si­tuații- Un lucru însă îl înciuda : de unde răsărise infractorul ? Se vede că vintul ii fusese complice, îi acoperise zgomotul înaintării, își păstră însă cumpătul și lăsă infractorul, care mergea acum pe cărare, să se apropie cît mai mult. Iată-l la numai cițiva pași..­....Cu puteri nebănuite, plămă­dite nu numai din voinicia trupu­lui său tînăr, dar și din văpaia urii ce-i mocnea în piept, Durlea se năpusti asupra infractorului so­­mîndu-l la vîrful baionetei. Luat prin surprindere acesta nu mai a­­vu timp nici să răsufle măcar. Grănicerul, cu cîteva mișcări ra­pide și dibace, il imobiliză, după care urmă perchiziția. ...O rachetă spintecă pentru ci­­teva clipe pînza nopții. Acum, cînd pentru meritele sale soldatul Durlea Ioan a fost avan­sat la gradul de soldat­ frunt­aș și a primit o permisie de 10 zile, este convins că nu întimplător ofițerul Petre N. îl numise tocmai pe el si apere direcția aceea principală. S. e hotărit grănicerul acesta neîn­fricat să nu dezmintă încrederea­ comandanților și a tovarășilor săi de muncă. Locotenent-major cCo­oooooo­ooooooo E. GEORGESCU CÎND EXISTĂ INIȚIATIVĂ D SI SPIRIT GOSPODĂRESC Cît de mult și-­a schimbat înfăți­șarea cazarma noastră! In curtea ei au apărut ronduri cu flori, alei fru­moase, părculețe și chiar fîntîni ar­teziene. Toate acestea s-au înfăptuit cu sprijinul comandantului și cu a­­jutorul biroului atemist al cărui se­cretar este ofițerul Ilașcu Vasile. In această acțiune birourile organiza­țiilor de bază U. T. M. au antrenat pe toți militarii tineri. îndrumați de ofițerul Suciu Si­­mion, cîțiva utemiști au construit un parc al militarilor de frunte. In acest parc îți atrag privirea cîteva panouri pe care sînt fixate portrete ale militarilor de frunte și un bazin ornamental amenajat cu mult gust. De cîțiva ani de zile stăteau printre materialele de cazarmare și cîteva fîntîni arteziene. Le lipseau țevile, robinetele și alte anexe. Ofi­țerul Boșnița I„ cu ajutorul angaja­ților civili Tocu Petre și Coman Traian, le-a pus la punct și acum avem trei fîntîni arteziene în curtea cazărmii. Sînt mulți cei care s-au e­­vidențiat în înfrumusețarea cazăr­mii. Amintim însă, în afară de cei notați mai sus, pe locotenentul-major Zicman Andrei, soldatul-fruntaș Năstăsoiu Ilie și pe caporalul Voicu Gheorghe. Locotenent-major I, PALAMIUC

Next