Apărarea Patriei, iunie 1958 (Anul 14, nr. 127-151)
1958-06-01 / nr. 127
_ 2 ..............................._ _________________________________________________________________________________________________________________ UN COLECTIV ÎNCHEGAT Intenționam să scriem separat despre elevii plutonieri Călinescu top și Dragomir Teodor, întrucît tanîndoi au realizări care merită să fie cunoscute. La cererea lor am renunțat însă la această idee „Sîntem colegi de liceu militar, colegi de școală militară, avem cam aceleași rezultate la învățătură, împreună am realizat unele inovații și de aceea am dori să se scrie despre noi într-un singur material’’, încercăm deci să le satisfacem dorința, înainte de aceasta trebuie să arătăm că elevul plutonier Călinescu Ion a obținut la examenul semestrial media 9,60, iar elevul plutonier Dragomir Teodor 9,50. Amîndoi au realizat însă cîteva materiale deosebit de folositoare în pregătirea ofițerilor de artilerie, Je le prezentăm pe rînd. După un studiu amănunțit, cei doi elevi au reușit să prezinte în fața consfătuirii un nou carnet al ofițerului din artileria terestră. El conține, spre deosebire de cel existent, unele formulare și anexe de rezolvare a anumitor procedee de tragere, cu ajutorul cărora elevii și ofițerii rezolvă mai ușor misiunile de foc. Au prezentat, de asemenea, o schemă de calcul pentru rezolvarea intersecției inverse pe trei puncte cu aparatul neorientat, metoda analitică. Această schemă de calcul duce la micșorarea timpului de rezolvare a procedeului cu 10 minute. De asemenea, ei au realizat un aparat pentru determinarea corecțiilor meteorologice și balistice în pregătirea completă a tragerii. Aparatul permite calcularea corecților simultan pentru maii multe distanțe și încărcături. Cît de util este el ofițerilor de artilerie reiese din cele de mai jos. Timpul mediu de calculare a acestor corecții pe trei distanțe și trei direcții și însumarea lor este de 20 de minute. La demonstrarea practică acești doi elevi au reușit să termine operațiunea în 5 minute și 20 secunde. Căpitan GH. BARBANȚAN Elev plutonier CĂLINESCU ION Elev plutonier DRAGOMIR TEODOR ^ APǍRĂREA PATRIEI* __________________________________________ CU HĂRNICIE ȘI ENTUZIASM SPRE"DOBÎNDIREA MĂIESTRIEI MILITARE Spicuiri de la consfătuirea elevilor de frunte din Școala Militară de Tancuri și Auto.. Miercuri 28 mai a.c. a avut loc consfătuirea elevilor de frunte din Școala Militară de Tancuri și Auto. Evenimentul, prin atmosfera entuziastă pe care a creat-o, prin înfățișarea minunatelor roade ale hărniciei și elanului în muncă a celor mai buni elevi din școală, ne-au îndemnat inițial să folosim — vorbind despre cele auzite și văzute în consfătuire — superlativul. In încheierea lucrărilor consfătuirii însă, reprezentantul eșalonului superior a spus printre altele: „...s-a desfășurat la nivelul cerințelor unei școli militare. Așa cum era de așteptat..." Ne-am amintit atunci că cerințele despre care se vorbea sînt deosebite. Că școlile militare trebuie să constituie pentru celelalte unități ale Forțelor noastre Armate un model din toate punctele de vedere Privind deci prin prizma cerințelor ce se impun unu model ne-am simțit obligați să adoptăm în zugrăvirea celor prezentate în consfătuire o culoare adecvată. Factori determinanți ai succeselor Nu reținem ca vreunul din elevii care au luat cuvîntul la sfatul celor mai buni dintre ei să nu fi vorbit, cel puțin în treacăt, despre ajutorul primit din partea organizațiilor de partid. Exprimarea acestei idei a îmbrăcat diferite forme, diverse aspecte ale muncii practice desfășurate de comuniști pentru obținerea de rezultate cît mai bune în învățămînt, pentru ridicarea a cît mai mulți elevi în rîndul celor „de frunte". De altfel din relatările lor a rezultat limpede că numărul cel mai mare de elevi de frunte l-au dat subunitățile a căror organizații de partid s-au ocupat îndeaproape și permanent de educarea comunistă a viitorilor ofițeri, care au desfășurat o muncă concretă pentru creșterea lor politico-ideologică și profesională și care au știut să mobilizeze în această muncă masa atemiștilor. Un exemplu concludent în această privință îl oferă organizația de bază al cărei secretar este căpitanul Dumitriu Teodor. Subunității în care muncește această organizație de partid îi aparțin 3/4 din totalul elevilor de frunte din școală. Un alt ,,leit-motiv“ prezent în cuvîntul elevilor l-a constituit mulțumirile elevilor pentru ajutorul nemijlocit primit din partea comandanților, a lucrătorilor politici și a profesorilor. Incontestabil că pe lîngă meritele personale ale elevilor sîrguincioși — așa cum a rezultat din însuși cuvîntul lor — ajutorul comandanților, lucrătorilor politici, profesorilor, ajutorilor organizațiilor de partid și utemiste au constituit factori determinanți ai succeselor obținute în creșterea numărului elevilor de frunte. Ceva despre metodele de studiu Trecînd în revistă metodele de studiu expuse găsim în general lucruri cunoscute, despre care s-a mai vorbit. De exemplu elevul Spiroiu Nicolae a arătat cum își împarte timpul pentru a-l folosi cît mai judicios și cum evită rămînerea în urmă cu temele. Elevul fruntaș Buzelan Ioan a precizat că la predarea lecțiilor își concentrează toată atenția și lasă la o parte orice alte preocupări. In timpul expunerii lecțiilor se străduiește să-și noteze ideile principale, deoarece a constatat că luarea notițelor cuvînt cu cuvînt determină pierderea firului lecției, neînțelegerea esențialului. Alți elevi au arătat că atunci cînd expunerile sînt însoțite de scheme se reproduc neapărat în caietele de notițe. Că ori de cîte ori nu înțeleg o problemă și o notează, apoi raportează profesorului pentru a li se da explicații suplimentare. In general, elevii de frunte s-au străduit ca să iasă de la fiecare lecție predată cu materia dacă nu însușită în întregime, cel puțin perfect înțeleasă. Metode bine cunoscute s-au arătat și în ceea ce privește studiul individual. Toate acestea deși par simple la prima vedere și-au dovedit importanța pe care o prezintă în munca de zi cu zi pentru acumularea cunoștințelor. Mai deosebită ni s-a părut expunerea elevului sergent-major Cojocaru Ion cu subiectul „Cum am folosit literatura beletristică pentru înțelegerea problemelor de științe sociale". Se știe că literatura beletristică — a spus elevul Cojocaru — este în general ușor accesibilă, că ea constituie un mijloc de destindere, de recreere. Acum cîtva timp căutam în această literatură mai mult acțiunea, în deosebi „pățaniile" eroilor. Pe măsură ce sfera cunoștințelor mele politico-ideologice și de cultură generală s-a mărit, au început să mă intereseze și fenomenele social-economice descrise în cărți, am căutat să înțeleg cum se reflectă ele asupra vieții și conștiinței oamenilor. Astfel, literatura beletristică m-a ajutat să înțeleg și să-mi întipăresc mai bine cunoștințele predate la științele sociale. Multe am desprins de pildă din lectura operelor lui Balzac, în special din romanele care alcătuiesc „Comedia umană“. Cu prețioase învățăminte m-am ales și din lucrările autorilor romîni, bunăoară ale contemporanilor : „Cronică de familie" de P. Dumitriu, ,,In floarea vieții“ de A. Mihale, „Bărăganul" de Galan, „Moromeții" lui Preda. Mulți dintre vorbitori au subliniat faptul că în afară de metodele folosite în studiu, voința fermă de a stăpîni material predată, perseverența neclintită în muncă,lupta tenace împotriva greutăților au constituit elementele principale care i-au ajutat să devină elevi de frunte. In general, referatele ,pre&ȘRțate în această parte a cohstariilor au corespuns și dacă nu au venit cu „noutăți" s-au făcut interesante prin exemplele concrete înfățișate. Pe lîngă aceste referate au fost însă și unele expuneri la un slab nivel. Unii elevi s-iau pierdut în frazeologie inutilă, ocolind de fapt subiectul pe care-l anunțau. Inovații Fără îndoială că acestea constituie unul din capitolele care trezesc cel mai mult interesul participanților la o consfătuire. Așa s-au petrecut lucrurile și aici. Inovațiile prezentate au polarizat în jurul lor discuții vii și ele au fost obiectul unor cercetări minuțioase ale ofițerilor de specialitate invitați la consfătuire. Dintre acestea vom prezenta în rîndurile de mai jos : „Dispozitivul pentru căldrera demiarborilor planetari", inovație a elevului sergent Bereschi Arpad și elevului plutonier Ambrozie Grigore. Acest dispozitiv servește pentru îndreptarea deformărilor rezultate pe timpul încălzirii demiarborilor planetari și evitarea deformărilor provenite din răcirea lor neuniformă. Pentru a înțelege mai bine importanța inovației amintim în ce constă procedeul vechi folosit în călirea demiarborilor planetari : piesele erau încălzite în cuptor pînă la temperatura de 870—880 ° C și introduse liber în baia de călire. Astfel, piesele, atît în timpul încălzirii, cît și în timpul răcirii erau expuse la o serie de deformări. De aceea, după călire era necesar să fie îndreptate cu ajutorul unor prese. Aceasta ducea în multe cazuri la fisurarea sau chiar la ruperea pieselor pe timpul îndreptării Dispozitivul realizat de elevii Bereschi și Ambrozie permite îndreptarea arborilor deformați, după scoaterea din cuptor, fără ca aceștia să ia contact cu lichidul de călire. Totodată se evită deformarea arborilor pe timpul răcirii în mediul lichid, piesele fiind permanent rostogolite între două suprafețe cilindrice. Dispozitivul mai prezintă și alte avantaje ca : se poate lucra cu o mare productivitate (în interiorul dispozitivului se pot găsi permanent 9—13 piese); permite călirea fermă a demiarborilor planetari unipe toată lungimea; este relativ simplu și ușor de manevrat — pentru deservirea întregului proces sînt necesari numai doi oameni, în loc de șapte oți erau necesari folosindu-se vechiul procedeu. Și alte realizări ale elevilor de frunte cum a fost aceea a elevului plutonier Mărculescu I. și elevului sergent-major Frățilă Gh. au dovedit spiritul lor creator, preocuparea de a descoperi noi mijloace pentru o cît mai bună deservire ori întreținere a tehnicii de luptă. Demonstrații practice interesante au făcut elevii Patalita Ivan, Ioanițescu Viorel, Forlatu Sergiu, Ambrozie Grigore, Bălășoiu Radu, Kelemen Emil, Mihai Constantin, Chirdea loan, Cojocaru Gheorghe, Țurcanu Ioan, Cernușcă Mihai și alții care au putut fi numiți pe drept cuvînt învingători în lupta cu haremurile. Aruncînd o privire retrospectivă de ansamblu asupra lucrărilor consfătuirii elevilor de frunte din școala militară de tancuri și auto se poate spune — exceptînd unele lipsuri — că ea și-a atins pe deplin scopul, atît datorită metodelor pozitive ce au rezultat și care generalizate vor contribui la creșterea calității învățămîntului în școală, cît și prin aceea că a întărit hotărîrea participanților de a munci cu mai multă sîrguință pentru dobîndirea măiestriei militare. Totodată cu acest prilej participanții s-au angajat să lupte din toate pute pentru sporirea numărului elevilor de frunte, pentru a contribui a formarea de ofițeri temeinic pregătiți pentru Forțele noastre Armate. Maior TR. SAICIUC Chipuri la panoul de onoare CANDIDATUL DE PARTID Candidatul de partid, elevul plutonier Borcuteanu Ion, a dovedit seriozitate în studiu, pasiune pentru artilerie, muncă perseverentă. El este exemplu pentru toți elevii din școală. Aceasta este pe scurt caracterizarea șefului școlii. Mai adăugăm că elevul plutonier Borcuteanu este cel mai bun din baterie, că la examenul semestrial a obținut media generală 9,60. Pentru aceste merite el a fost desemnat să participe la consfătuirea cu elevii de frunte din școala de ofițeri de artilerie. Tînărul elev s-a prezentat consfătuire cu o seamă de realizatări atît pe linia pregătirii sale profesionale, cît și pe linia îmbunătățirii tehnicii din înzestrare. Preocupat de rezolvarea celor mai dificile probleme în cadrul artileriei, el a reușit să prezinte o serie de lucrări care ușurează munca ofițerilor în calcularea elementelor inițiale de trageri. Eleva plutonier Borcuteanu a prezentat o nomogramă pentru calculul corecțiilor meteo și balistice, o nomogramă pentru calculul fascicolului și o riglă de calcul. Prima nomogramă dă corecțiile meteo și balistice calculate pentru orice variație fără să mai fie nevoie de tablele de tragere. Tot atît de utilă este și cea de a doua nornogramă. In loc să se folosească tabelul pe care se calcula dinainte fascicolul în funcție de frontul obiectivului și distanța, se folosește nomograma pe care se găsesc toate distanțele și toate dimensiunile diferitelor obiective Cu ajutorul acestor nomograme se scurtează timpul în calculul elementelor inițiale de tragere pe baza pregătirii topografice complete. Căpitan GH. BRATU nn I O ACȚIUNE INTERESANTĂ SCRIEREA ISTORICULUI ARMELOR In scopul îmbunătățirii și intensificării muncii de educație patriotică a militarilor armatei noastre, cu cîtva timp în urmă comandamentele de arme au primit sarcina de a cerceta și întocmi lucrări privind istoricul apariției și dezvoltării armelor armatei noastre, perfecționarea și participarea lor în luptele duse de poporul romîn pentru libertate și independență. Este o acțiune deosebit de valoroasă care va aduce mari foloase mai ales muncii de educare ostașilor, întemeiem această afirmație pe o constatare prilejuită de vizitele pe care le-am făcut în unități. Mulți comandanți ne-au arătat că în popularizarea trecutului armelor, în cultivarea la ostași a dragostei față de aceste tradiții, întîmpină greutăți deoarece nu există material documentar închegat, unitar. Scrierea lucrărilor istorice despre care vorbim va duce la înlăturarea acestor greutăți. Răspunzînd acestei sarcini, multe comandamente de arme muncesc cu simț de răspundere la întocmirea lucrărilor. Printre altele au fost alcătuite colective care cuprind ofițeri din comandamentele respective, din Academii și din alte instituții militare, au fost cooptați colaboratori din rîndurile ofițerilor de rezervă care au slujit armatei noastre ani îndelungați. Ca bază de cercetare au fost alese scrieri vechi, aflate în bibliotecile Academiei R. P. R. și ale Academiilor Militare, arhivele Marelui Stat Major, documente și jurnale de operațiuni, registrele istorice ale unităților și ale marilor unități, care, preluate critic, oferă un prețios material documentar. Studiindu-le, colectivele de cercetători ai reușit să-și adune datele necesare și chiar sa treacă la întocmirea lucrărilor. Merită a fi evidențiat, pentru hărnicia cu care muncește, colectivul însărcinat cu scrierea istoricului marinei militare. C.F.M.M. lucra la întocmirea istoricului armei încă înainte de a primi sarcină din partea forurilor superioare. Rezultate îmbucurătoare au obținut și membrii colectivului care scrie istoricul artileriei ; acest colectiv a adunat în întregime documentarea necesară și a redactat nu mai puțin de 65 la sută din viitoarea lucrare. La un stadiu înaintat se găsesc și alte colective, printre care cel ce întocmește istoricul trupelor de geniu. De altfel, unele dintre aceste lucrări (istoricul marinei militare și al artileriei), vor apare chiar în cursul acestui an. Totuși nu peste tot sarcina scrierii acestor lucrări istorice a fost primită cu interesul și seriozitatea ce i se cuveneau. La C.A.A.T. a existat un colectiv care, ocupat cu îndeplinirea altor sarcini (de a căror însemnătate nu ne îndoim) a încetat să mai existe pentru această lucrare. Iar acum cîteva zile am aflat că la C.A.A.T. se discuta alcătuirea altui colectiv. Despre istoricul infanteriei, cel puțin, nici nu se știe cine va scrie. Este de dorit ca acestei sarcini să i se acorde o atenție deosebită. Ce-i drept, cercetările implică greutăți și cer multă răbdare, mult simț de răspundere și spirit de discernămînt. Amintim însă tovarășilor care s-au angajat să le ducă la bun sfîrșit că lucrările lor sînt așteptate, nu numa de Editura Militară, ci și de oamenii muncii și, mai ales, de militarii armatei noastre, pentru a cunoaște și a se inspira din virtuțile și din bravurile înaintașilor. Și din Școala Militară de Chimie In unitatea școală unde lucrează ofițerul Constantinescu Mircea, consfătuirea elevilor de frunte, cinstatea de a lua primul cuvîntul a revenit elevului caporal Bardaș Dumitru, care cu puțin timp înainte fusese primit în rîndurile candidaților de partid, ca urmare a rezultatelor obținute de el în muncă. In cuvinte simple, el a arătat că principala sa metodă în însușirea disciplinelor sociale a fost hotărîrea și perseverența în studierea clasicilor marxism-leninismului, conspectarea temeinică a bibliografiei și folosirea presei pentru înțelegerea mai justă a evenimentelor interne și Internaționale. „Cu toată munca depusă de mine nu aș fi putut ajunge elev de frunte, fără ajutorul și îndrumarea permanentă a comandanților, profesorilor și organizației de bază partid" — a încheiat elevul canoral Bardicș Dumitru Cu un deosebit interes a fost ascultată expunerea elevului caporal Felecan Florea, participant și la consfătuirea pe școlile militare în anul 1957, care, printre altele, a arătat că în activitatea sa a fost călăuzit de lozinca lansată atunci „război haremurilor". Cu ajutorul unor grafice a documentat în fața participanților modul în care se pot reduce, prin antrenament, haremurile fixate pentru îmbrăcarea și dezbrăcarea mijloacelor de protecție. Pentru convinge pe participanți de justețea a metodei sale, el a executat echiparea completului de protecție nr. 2 într-un timp record, sub jumătatea baremului prevăzut. Și trebuie să mai adăugăm că, în plutonul său, toți elevii execută echiparea completului nr. 2 de protecție sub barem. Interesantă elevului caporal a fost și expunerea care, prin metode Tudoran Romulus simple, a arătat cum se pot face economii de substanțe chimice și cum se poate cîștiga timp în lucrările de laborator Alți vorbitori, ca elevul Marinescu Ion și elevul caporal Vlădescu Ilie, au expus metodele prin care au reușit să obțină rezultate bune foarte bune la pregătirea de speciailitate. La un moment dat, participanții s-au deplasat în sala de gimnastică a școlii, unde elevul plutonier Chișu Tiberiu și elevul caporal Vlădescu Ilie au demonstrat practic modul în care s-au antrenat pentru executarea exercițiilor de gimnastică la aparate. Trebuie menționat faptul că, deși la venirea sa în școală elevul caporal Vlădescu Ilie era un slab executant al exercițiilor de gimnastică, datorită ajutorului perseverent dat de ofițerul cu pregătirea fizică și de elevul plutonier Chișu Tiberiu, reușit să devină, într-o perioadă de timp relativ scurtă, un foarte bun executant și component al echipei de gimnastică a școlii. Exercițiile executate de cei doi elevi la aparate au impresionat prin corectitudinea și prin suplețea lor. Cu învățăminte prețioase au rămas participanții la consfătuire din expunerea și demonstrația practică făcută de elevul plutonier Burlacu Gheorghe, distins cu „Diploma de Onoare a C.C. al U.T.M.". El a arătat, printre altele, că numai prin antrenament continuu și prin respectarea strictă a procedeelor și regulilor de tragere poți deveni trăgător de frunte. Instructivă a fost și demonstrația practică făcută de elevul sergent-major Ceterchi Gheorghe, care prin stabilirea mai judicioasă a diferitelor atribuțiuni a servanților a reușit să desfășoare o mașină specială într-un timp care reprezintă 60 la sută din baremul prevăzut. Demonstrațiile practice au arătat participanților că atunci cînd ești călăuzit de dorința de a-ți îndeplini cît mai bine îndatoririle, găsești cu ușurință calea spre obținerea de succese. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul ofițerul Poenaru Ioan, arătînd că această consfătuire a constituit un bun prilej pentru stabilirea celor mai bune metode și procedee pentru îmbunătățirea muncii de învățămînt și de ridicare a nivelului pregătirii de luptă și politice din școală. că In continuare, vorbitorul a arătat în centrul atenției școlii, a organelor politice, conducerii comandanților, profesorilor, organizațiilor de partid și U.T.M. trebuie să stea sarcina permanentă de mărire a numărului de „elevi de frunte" și de „subunități de frunte". Pentru ceasta trebuie organizată mai temeiante întrecerea socialistă, care în școala noastră nu a fost mijlocul principal în sporirea numărului de elevi de frunte. Maior A. GIOSANU Locotenent-major V. MIHU Șeful de armă și conducerea școlii In mijlocul unui grup de elevi de frunte, c oa : o ^ Duminica 1 iunie 1958 Nr. 127 (3562) —...................■ [UNK]im............................N mill...... PERSEVERENȚA Foto: ST. IONESCU Printre militarii sîrguincioși ai unității se numără și soldatul I. Nicolae. Chiar de la început el a îndrăgit meseria de centralist și a perseverat pentru cunoașterea cît mai temeinică a centralei la care lucra. Ca urmare a muncii migăloase depuse zi de zi atît în cadrul programului cît și în orele libere, el a ajuns la o înaltă calificare. In clișeu , soldatul Ioana Nicolae lucrînd la centrală în poligonul de transmisiuni special amenajat. sis LSLB ju Li LSL suis L sis L suis LSLs Intîmplări de la frontieră tooooooooooooopi LA CUMPĂNĂ NOPȚII Soldatul Durlea Ioan privea peste întindere nesfirșită a munților și pădurilor ce fusese învăluită în faldurile nopții. De pretutindeni, negrul de smoală al întunericului îl întîmpină neprietenos. Noapte adîncă... tăcere apăsătoare. Chiar și luminile de safir ale stelelor păreau prinse intr-o pîlpîire ciudată. Soldatul Durlea Ioan era frămîntat de o întrebare : de ce hotărîsc comandantul ca tocmai el să execute serviciul de pîndă pe această direcție ? Ce-i drept, despre el în subunitate se zice c-ar fi un grănicer conștiincios și energic; utemiștii ii apreciază atenția cu care își ajută tovarășii și combativitatea din adunări, iar comandanții spun că este foarte atent la instrucție, și ambițios la învățătură. Dar el mai știe că sînt și alți grăniceri destoinici și unii chiar mai buni decit el. „Or fii — și-a zis el negăsind răspuns întrebării ce-i fră:* mintă — dar nici eu nu-mi fac datoria mai rău ca alții“... Vreun ceas și mai bine domni aceeași liniște supărătoare, enervantă. Nu se auzea nici un zgomot- Deabia pe la cumpăna nopții se iscă un vînt puternic și destul de rece pentru această ultimă lună a primăverii. Pădurea începu să vuiască prelung. Din locul său, de la întretăierea celor două poteci, pe unde rareori calcă picior de om, soldatul Durlea Ioan își încordă atenția. Era numai ochi și urechi. La început nu desluși decit șuierul vîntului pornit hoinar prin pădure Dar, deodată, la urechi îi ajunse un zgomot mai mui ușor, nedefinit, apoi din ce în ce mai accentuat, repetat la intervale egale. Durlea exersat ca orice grănicer, deduse imediat că acesta nu e produs de vreo pasăre și nici de mistreț, animal ce se arată des prin partea locului, ci de om. Nu mai încăpea nici o îndoială, că cel căruia ii zărea silueta furișîndu-se printre copaci era un infractor. Teamă nu-i era. Știa el cum trebuie acționat în astfel de situații- Un lucru însă îl înciuda : de unde răsărise infractorul ? Se vede că vintul ii fusese complice, îi acoperise zgomotul înaintării, își păstră însă cumpătul și lăsă infractorul, care mergea acum pe cărare, să se apropie cît mai mult. Iată-l la numai cițiva pași......Cu puteri nebănuite, plămădite nu numai din voinicia trupului său tînăr, dar și din văpaia urii ce-i mocnea în piept, Durlea se năpusti asupra infractorului somîndu-l la vîrful baionetei. Luat prin surprindere acesta nu mai avu timp nici să răsufle măcar. Grănicerul, cu cîteva mișcări rapide și dibace, il imobiliză, după care urmă perchiziția. ...O rachetă spintecă pentru citeva clipe pînza nopții. Acum, cînd pentru meritele sale soldatul Durlea Ioan a fost avansat la gradul de soldat fruntaș și a primit o permisie de 10 zile, este convins că nu întimplător ofițerul Petre N. îl numise tocmai pe el si apere direcția aceea principală. S. e hotărit grănicerul acesta neînfricat să nu dezmintă încrederea comandanților și a tovarășilor săi de muncă. Locotenent-major cCoooooooooooooo E. GEORGESCU CÎND EXISTĂ INIȚIATIVĂ D SI SPIRIT GOSPODĂRESC Cît de mult și-a schimbat înfățișarea cazarma noastră! In curtea ei au apărut ronduri cu flori, alei frumoase, părculețe și chiar fîntîni arteziene. Toate acestea s-au înfăptuit cu sprijinul comandantului și cu ajutorul biroului atemist al cărui secretar este ofițerul Ilașcu Vasile. In această acțiune birourile organizațiilor de bază U. T. M. au antrenat pe toți militarii tineri. îndrumați de ofițerul Suciu Simion, cîțiva utemiști au construit un parc al militarilor de frunte. In acest parc îți atrag privirea cîteva panouri pe care sînt fixate portrete ale militarilor de frunte și un bazin ornamental amenajat cu mult gust. De cîțiva ani de zile stăteau printre materialele de cazarmare și cîteva fîntîni arteziene. Le lipseau țevile, robinetele și alte anexe. Ofițerul Boșnița I„ cu ajutorul angajaților civili Tocu Petre și Coman Traian, le-a pus la punct și acum avem trei fîntîni arteziene în curtea cazărmii. Sînt mulți cei care s-au evidențiat în înfrumusețarea cazărmii. Amintim însă, în afară de cei notați mai sus, pe locotenentul-major Zicman Andrei, soldatul-fruntaș Năstăsoiu Ilie și pe caporalul Voicu Gheorghe. Locotenent-major I, PALAMIUC