Apărarea Patriei, iulie 1958 (Anul 14, nr. 152-178)
1958-07-22 / nr. 170
2 MĂIESTRIE DE ARTILERIST La tragerile de luptă am obținut calificativul ,,foarte bine“. Este raportul scurt și edificator al artileriștilor din subordinea ofițerului Iuhas Gavril, pe care vi-i prezentăm în clișeul de față, pe timpul tragerilor în poligon. (Foto : §TIGNLfACU) Instantanee dintr-un post de observare de pe litoral Doi marinari, frați gemeni, militari de frunte Auzisem la consfătuirea militarilor de frunte pe Forțele Maritime Militare că intr-un post de observare de pe litoralul Mării Negre muncesc umăr la umăr doi marinari, frați gemeni, că amîndoi sînt militari de frunte șri cunoscători a două specialități. La intrarea în mica subunitate a marinarilor, așezată pe coasta abruptă mării, am întîlnit un tînăr locotenent , cu ochii negri, pătrunzători. Am făcut cunoștință. Era comandantul postului de observare îndepărtat. — Aveți îi subunitatea dvs. doi frați gemeni observatori. — Da, mi-a răspuns comandantul. Sînt frații gemeni, soldații de marină Draghina Remus și Draghina Romulus. înainte de a veni în armată au lucrat la întreprinderea „Oțelul Roșu", secția „Laminorul Roșu” din Caransebeș. Sînt utemiști, slujesc la postul nostru de observare de un an de zile. Sînt militari de frunte — a încheiat comandantul scurta caracterizare a celor doi subordonați ai săi. Mulțumit că am descoperit o temă nouă pentru reportaj, mi-am pregătit carnetul și am rugat pe comandantul postului de observare să-mi înlesnească convorbirea cu cei doi frați gemeni „In postul nostru de observare toți marinarii sînt militari de frunte" LopotB neutați fiți-a pus însă ..următoarea întrebare : — De ce să scrieți neapărat numai despre cei doi frați ? In postul nostru de observare toți marinarii sînt militari de frunte. Ce o să zică cei de la care au învățat specialitatea frații gemeni, cînd în gazetă nu se va pomeni nimic despre munca și faptele lor. De altfel, despre postul nostru nu s-a scris niciodată. Postul nostru de a fost declarat în anul acesta observare post de frunte pe marea unitate, primul Este format numai din utemiști. Se cuvine deci să vorbim despre toți marinarii care au pus umărul la obținerea acestui titlu de cinste. Cu fiecare dintre ei mă mîndresc. Sergentul i Comicovac Ion e primul meu ajutor la comanda postului. Este un radiomotorist excelent cunoaște în același timp două specialișități : de motorist și semnalizator. Pe timpul aplicației tactice din acest an a dat dovadă de o înaltă conștiință ostășească. A stat împreună cu soldatul de marină Feurholz Petre în serviciul de cart 24 de ore fără întrerupere. Pe la miezul nopții s-a întîmplat ca ținta navală să dispară de pe ecran. Dar pentru un timp foarte scurt. Sergentul Coljcovac, cu îndemînarea care-l caracterizează, a reușit să înlăture incidentul într-un timp mult mai scurt decît prevede baremul. Ce spuneți ? — a adăugat zîmbind locotenentul Gheorghiu Nicolaie. Nu merită să se scrie despre această faptă în gazetă ! Cel mai harnic cititor din subunitate Am continuat șirul notițelor. Și în timp ce ofițerul înșira numele subordonaților săi, entuziasmul său creștea din ce în ce mai mult. — Acum să vi-l prezint joc._Taporalul Străuț Gh. — a continuat el. Este un artilerist priceput, plin de dragoste de muncă. Cunoaște trei specialități. Și e cel mai harnic cititor din subunitate. In patru luni de zile el citit 35 de cărți și broșuri. Ce părere aveți ? Nu este acesta un record ? Străuț este comunist — a ținut să adauge comandantul postului de observare. Dacă vreți, mai notați cîteva rînduri și despre ceilalți subordonați ai mei. Soldatul de marină Bratu Dorin. E în anul întîi de instrucție și e în stare să deservească stația în cele mai bune condițiuni. Ea a transmis și elemente la distanță. Caporalul de marină Eustațiu, bucătarul postului, Brezoieanu cunoaște și el trei specialități. Și e un adevărat maestru în arta culinară. Despre soldatul fruntaș de marină Toma Petre, observator și motorist, care a înlocuit cu succes pe șeful motorist pe timpul aplicației și a remediat chiar o avarie destul de grea, am de spus numai cuvinte de laudă. Comandantul postului de observare mi-a mai vorbit cu aceeași mîndrie despre grădina de zarzavat, despre parcul subunității, despre dorința subordonaților săi de a practica sportul, înotul, voleibalul, atletismul și altele. (Cu acest prilej am aflat că echipa de volei a observatorilor a învins în vara acestui an trei echipe de pe litoral). Comandantul a mai adăugat că militarii din ultimul an de serviciu sînt cunoscători a două și chiar trei specialități. Mi-a fost greu să rămîn indiferent față de greutățile pe care le întâmpină marinarii din postul de observare. Toți mi-au vorbit despre ele în speranța că vor primi un ajutor la timp. De aproape o lună de zile în subunitatea lor nu a sosit nici măcar un ziar. M-am despărțit tîrziu de acești marinari. Venisem să scriu despre doi frați și acum trebuie să scriu despre un grup de entuziaști care stau de strajă la granițele patriei pe litoralul Mării Negre. Da. Noul apare pretutindeni unde se muncește, în tot locul unde bat inimi ostășești. Căpitan-locotenent V. LUPU SARAREA PATRIET" C. Dumitrescu (C. C. A.) a cîștigat „Cursa Scînteii“ Duminică, pe velodromul Dinamo din Capitală, a avut loc sosirea în ultima etapă a ,Cursei Scînteii“ Orașul Stalin—București. Reeditînd performanța din etapa precedentă, ciclistul St. Poreceanu (C.C.A.) a trecut primul linia de sosire cu timpul de 4 h 21*15’’. Victoria finală în această clasică întrecere ciclistă a revenit reprezentantului Casei Centrale a Armatei, Constantin Dumitrescu, care a făcut din nou dovada realelor calități de rutier cu care este înzestrat. Dumitrescu a îmbrăcat tricoul galben după etapa a lia, cînd a luat un substanțial avans în semietapa contra cronometru. De atunci, el s-a menținut tot timpul în plutonul fruntaș, reușind să termine cursa pe primul loc în clasamentul general cu un avantaj de peste 3 minute asupra dinamovistului D. Munteanu. Pe locurile 3 și 4 s-au clasat A. Șelaru (Dinamo) și Gh. Șerban (C.C.A.).L. Cu prilejul sosirii în ultima etapă a „Cursei Scînteii", duminică pe velodrom a avut loc o reuniune ciclistă de pistă dotată cu „Cupa Scînteii". Trofeul a fost cucerit de sportivii Casei Centrale a Armatei. Proba de viteză avansați a revenit concurentului militar C. Voicu, iar la juniori a cîștigat D. Rotaru (C.C.A.). Pe primele trei locuri în proba de eliminare s-au clasat : C. Florescu (C. C. A.), Ion Baciu (C.C.A.) și L. Miron (Dinamo). Proba de semifond a revenit alergătorului Nicolae Grigore (C.C.A.) Sportivii noștri în întreceri internaționale ECHIPA R.P.R. S-A CALIFICAT IN TURNEUL FINAL AL „CUPEI GALEA“ LA TENIS Confirmînd victoriile repurtate în primele zile ale turneului „Cupa Galea‘‘, tinerii noștri jucători de tenis I. Țiriac, D. Viziru și V. Sevester au obținut duminică un nou succes, întrecînd de data aceasta reprezentativa de juniori a Franței cu scorul de 3—2. Ținînd seama de valoarea tenisului francez, victoria echipei noastre constituie o frumoasă afirmare pe plan international. In urma acestui rezultat, echipa R.P.R. s-a calificat pentru turneul final al competiției, care va avea loc la Vichy (Franța). VICTORII PE TOATA LINIA LA CANOTAJ Participînd la concursul international de canotaj „Regata Snagov“, în compania unor valoroși reprezentanți ai R. P. Ungare, R. D. Germane, Republicii Arabe Unite și R. P. Bulgaria, canotorii noștri s-au comportat foarte bine, clasindu-se pe primul loc în toate probele la care au concurat și cucerind astfel trofeul cu care este dotat concursul. Un succes asemănător a repurtat și echipa noastră feminină de canotaj care a ieșit învingătoare în toate probele concursului internațional de la Bled (R. P. F. Iugoslavia), la care, a participat sîmbătă și duminică. Despre caracterul celui de-al doilea război mondial (Urmare din ziarul nostru nr. 168) Planurile canibalice ale fasciștilor germani au stîrnit rezistență tot mai puternică a maselor populare. O data cu trecerea timpului, creșterea rîndurilor luptătorilor pentru eliberarea popoarelor nu putea să nu influențeze și a și influențat în adevăr caracterul celui de-al doilea război mondial. Datorită luptei antifasciste active a maselor populare din țările ocupate de Germania și Italia, mișcare care s-a alăturat luptei antiimperialiste eroice în creșterea marelui popor chinez, războiul, pe care imperialismul internațional l-a considerat un mijloc de reîmpărțire a lumii, a început să se transforme prin eforturile maselor populare într-un război antifascist drept, de eliberare Schimbarea vizibilă a caracterului războiului s-a conturat începînd din cea de-a doua jumătate a anului 1940. Atunci, pe de o parte, masele muncitoare din multe țări, inclusiv Franța, au început să lupte tot mai hotărît pentru alungarea ocupanților și pentru independența națională a țărilor lor, iar pe de altă parte s-a schimbat și poziția guvernelor statelor capitaliste. Cercurile guvernante din Anglia, S.U.A. și alte țări capitaliste n-au putut să nu țină seama de starea de spirit a maselor populare. In afară de aceasta, clasele dominante au înțeles tot mai limpede că fascismul german amenință și interesele lor cele mai vitale. Toate clasele din țările burgheze democratice erau interesate, într-o măsură diferită, firește, în apărarea independenței naționale ; clasa muncitoare însă era apărătorul cel mai consecvent al intereselor naționale și cel mai consecvent luptător împotriva fascismului. Primejdia care amenința existența națiunilor guvernelor burgheze cerea inevitabil lor să rezolve în cursul războiului sarcinile care corespundeau obiectiv intereselor popoarelor, pentru care nimicirea fascismului german constituia scopul principal. Desigur, esența de clasă, economică, a politicii cercurilor guvernante din Anglia și alte țări nu se putea schimba din temelii în comparație cu perioada antebelică, deși tendința de a menține statele burgheze naționale și-a pus pecetea pe această politică. Ele s-au alăturat luptei împotriva fascismului german, fără să renunțe în același timp la scopurile lor imperialiste. Prin urmare, în politica claselor dominante din țările burgheze democratice s-au petrecut oarecare schimbări și aceste clese au început să participe la lupta împotriva hitlerismului, luptă care, prin consecințele sale obiective, era progresistă. Uniunea Sovietică a exercitat o influență foarte puternică asupra evoluției evenimentelor în perioada 1939- 1940. Ea a preîntîmpinat extinderea războiului spre răsărit după destrămarea statului burghez polonez, mutîndu-și trupele pe Bug și luînd sub protecția sa viața a milioane de ucraineni și bieloruși apuseni. Un eveniment însemnat, care a exercitat o influență pozitivă asupra situației internaționale, a fost intrarea de bunăvoie a Lituaniei, Letoniei și Estoniei în componența Uniunii Sovietice. Reacțiunea imperialistă, care se sprijinea pe ele ca pe o bază de provocări antisovietice, a pierdut orice reazim în Țările Baltice. Zdrobirea trupelor reacționarilor finlandezi în iarna anilor 1939-1940 a arătat lumii întregi că Uniunea Sovietică este gata să-și apere cu hotărîre interesele sale de stat. Evitînd să fie atrasă în războiul mondial chiar de la începutul lui, Uniunea Sovietică acumula forțe și, prin însăși puterea sa militară, frîna pe agresorii imperialiști, ușurînd lupta popoarelor din Europa împotriva cotropitorilor fasciști. Așadar, analizînd evoluția evenimentelor, putem trage concluzia că aproximativ în cea de-a doua jumătate a anului 1940 a avut loc o strângere a rîndurilor luptătorilor pentru eliberare în țările Europei împotriva fascismului, s-a intensificat procesul transformării războiului imperialist într-un război drept de eliberare ; după cum am văzut, o nouă etapă importantă în acest proces a fost rezistența din primăvara anului 1941 a popoarelor balcanice împotriva fascismului și în special a poporului iugoslav. Războiul imperialist se transforma treptat într-un război antifascist, în primul rînd datorită eforturilor maselor muncitoare. Experiența istorică a arătat că dezvoltarea socială a atins un nivel la care masele populare înțelegînd esența războiului pot schimba în ciuda intereselor imperialiștilor caracterul războiului îndreptîndu-i tăișul împotriva celor mai reacționare forțe din acel moment, care amenință omenirea, progresul și democrația. Astăzi, posibilitățile forțelor care se ridică împotriva reacțiunii și războiului au crescut și mai mult; după cum se arată în hotărîrea Congresului al XX-lea al P.C.U.S., aceste forțe sînt în stare să preîntîmpine un nou război mondial, iar dacă el va fi totuși declanșat, ele sînt în stare să pună capăt capitalismului și să nimicească însuși izvorul care generează războaiele. Intrarea Uniunii Sovietice în război a constituit evenimentul decisiv al celui de-al doilea război mondial. Lupta poporului nostru pentru libertate și independență s-a contopit cu lupta popoarelor din celelalte țări împotriva fascismului. Intrarea Uniunii Sovietice a întărit și mai mult caracterul drept, antifascist al celui de-al doilea război mondial, a atribuit o nouă calitate desfășurării generale a acestuia, a determinat victoria istorică asupra fascismului. Agresiunea Germaniei fasciste și a sateliților ei împotriva Uniunii Sovietice a pus în pericol mărețele cuceriri ale Revoluției Socialiste din Octombrie din U.R.S.S. — prima țară socialistă din lume, avangarda clasei muncitoare internaționale. Poporul sovietic care s-a ridicat în apărarea patriei sale socialiste, la zdrobirea agresorilor hitleriști, a apărat interesele tuturor oamenilor muncii, ale întregii omeniri progresiste, primind de aceea sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de libertate. Uriașele resurse și posibilități materiale ale Uniunii Sovietice au schimbat serios raportul general de forțe în favoarea lagărului antifascist. Popoarelor Europei li s-a alăturat împotriva fascismului un popor puternic de 200 de milioane, unit, monolit, condus de un partid care nu cunoaște șovăieli în luptă, gata să lupte pînă la capăt și să învingă pe inamic. Dacă înainte de începerea Marelui Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei numeroși reprezentanți ai oamenilor muncii din țările ocupate își puneau prea puține speranțe într-o eliberare rapidă de sub jugul fascist, acum popoarele Europei au primit un sprijin considerabil, căpătînd astfel încredere în victoria finală; pretutindeni mișcarea antifascistă s-a ridicat pe o treaptă nouă, superioară. Uniunea Sovietică a fost acea forță, remarcabilă care a unit toate popoarele iubitoare de libertate pentru realizarea principalului țel înfrîngerea fascismului. Pe baza comunității de interese în lupta împotriva Germaniei hitleriste s-a format coaliția antifascistă a popoarelor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Franței, Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și altor țări. Cu toate deosebirile de ideologie și orînduire socială, ele s-au unit în lupta comună împotriva dușmanului comun, arătînd întregii omeniri că deosebirile ideologice și sociale nu pot împiedica o colaborare strînsă și multilaterală între state, dacă există dorința reciprocă de a colabora. Firește, aceasta n-a însemnat că cercurile capitaliste din S.U.A., Anglia, Franța, și îndeosebi partea cea mai reacționară a acestor cercuri, au renunțat la concepțiile lor, la principiile fundamentale ale politicii lor. Acest lucru îl dovedesc numeroase fapte istorice, dintre care menționăm : căutarea căilor pentru încheierea unei păci separate, tergiversarea deschiderii celui de-al doilea front, tendința de a cotropi Balcanii, intenția de a folosi soldații hitleriști împotriva Armatei Sovietice în cazul pătrunderii ei adînci în Occident etc. Așadar, cel de-al doilea război mondial este un fenomen social incomparabil mai complex decît primul In acest război au evoluat forțe de clasă și politice mai variate, au apărut deosebiri în scopurile războiului la părțile beligerante. Pentru blocul statelor fasciste, războiul a fost imperialist de la început pînă la sfîrșit. După cum s-a mai arătat, războiul a fost pînă la un moment dat imperialist și pentru coaliția anglofranceză, deoarece ea a urmărit scopuri imperialiste, a pregătit războiul și a contribuit la dezlănțuirea lui. In ceea ce privește popoarele chinez, spaniol și altele, care în lupta împotriva agresorilor și-au apărat independența națională, războiul a fost un război drept, de eliberare, încă înainte de transformarea lui în război mondial ca și în toată perioada războiului mondial. Caracterul războiului pentru țările europene care au intrat în războiul mondial ca inamici ai Germaniei s-a schimbat cu timpul, după scopurile promovate în momentul respectiv pe prim plan și în măsura în care masele populare influențau evoluția luptei. Cu alte cuvinte războiul capătă un caracter drept, antifascist pentru aceste țări europene atunci cînd tendința dominantă devine apărarea independenței naționale. Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei a fost un război de eliberare, cel mai drept război din care au existat. Caracterul multilateral al celui de-al doilea război mondial n-a fost oglindit suficient în formulările unanim adoptate în literatura noastră. Pentru a dezvălui toate particularitățile principale ale războiului este necesară dezvoltarea continuă a gîndirii creatoare, căutarea cu perseverență a celor mai juste soluții. Studierea transformării celui de-al doilea război mondial, care a început ca război imperialist, într-un război antifascist de eliberare, ne duce la concluzia că în cazul de față avem de-a face cu o nouă și foarte puternică manifestare a rolului hotărîtor maselor populare în război, lege dejascoperită și fundamentată de teoria marxist-leninistă a dezvoltării sociale. Acțiunile popoarelor, felul cum au înțeles ele pericolul subjugării fasciste, iar de aici cointeresarea lor directă în lichidarea în primul rînd a fascismului și a statelor fasciste, au determinat în ultimă instanță orientarea principală a luptei, caracterul celui de-al doilea război mondial în ansamblu (Din revista „KOMMUNIST“] (Sfîrșit. Marți 22 iulie 1958 Nr. 170 (3705) CEA DE-A 14-a ANIVERSARE A POLONIEI POPULARE Cifre și fapte semnificative . In anul 1937, Polonia producea 1,5 milioane tone de oțel, adică 43 kg. de oțel pe cap de locuitor. In anul 1956, producția de oțel a R. P. Polone a crescut la 5 milioane tone, ceea ce reprezintă 180 kg. de oțel pe cap de locuitor. Polonia posedă astăzi de 12 ori mai multe autocamioane și tractoare, de 2,5 ori mai multe autobuse, de două ori mai multe autoturisme și de 12 ori mai multe motociclete decît în 1939 . Anul acesta, industria chimică poloneză produce un număr de 216 noi articole dintre care 70 de produse sintetice . In anul 1961 va fi dat în exploatare cel de-al doilea reactor atomic polonez, destinat mai ales cercetărilor în domeniul tehnologiei și energeticii, construit pe baza proiectelor poloneze și cu mijloace proprii. La Turoszow în Silezia Inferioară a început construirea termocentralei „Turow” unul din cele mai mari obiective energetice din Europa . In anul 1957, Polonia a obținut cea mai mare producție agricolă medie la hectar realizată în anii postbelici. Recolta de sfeclă de zahăr a fost în 1957 de 225 chintale la hectar. Astfel Polonia se situează înaintea S.U.A. în ce privește producția medie la hectar . Venitul național al R. P. Polone a crescut cu 63 la sută față de anul 1949. In aceeași perioadă, venitul național al S.U.A. a crescut numai cu 18 la sută, al Franței cu 26 la sută, al Angliei cu 9 la sută, al Belgiei cu 18 la sută. In prezent, din cele 4.697 cooperative agricole de producție din R. P. Polonă fac parte 4.257.000 țărani. Pe mări și oceane navighează 1.129 nave de diverse tipuri ale flotei maritime poloneze. In cursul anului trecut navele maritime sub pavilionul R. P. Polone au ancorat , în 90 de porturi din 37 de țări. Lucrările de construire a mașinii electronice „XYZ“ fabricate în Polonia se află într-un stadiu avansat. Această mașină electronică va executa în 24 de ore aproximativ 140 milioane de operații matematice și de logică, adică 500 de operații pe secundă. In anul 1957, R. P. Polonă întreținut relații comerciale cu un număr de 115 țări. In prezent, R. P. Polonă exportă nave maritime și de pescuit, garnituri feroviare, mașini-unelte, automobile, precum și produse ale industriei chimice. Anul acesta în studiourile cinematografice poloneze se turnează 18 filme artistice de lung metraj .In anul 1957 s-au creat în R. P. Polonă studiouri de televiziune la Lodz, Poznan, Katowice și Varșovia. (Urmare din pag. l-a) din Europa, uzinele siderurgice „B. Bierut“ de lingă Czestochowa, combinatele chimice moderne de la Radzierzyn și Oswiecim, fabricile de camioane „Star“ în Starachovice și „Lublin“ în orașul Lublin, uzina de autoturisme „Warszawa“, fabrica de tractoare „Ursus", uzine de utilaj minier, șantiere navale etc. Industria carboniferă poloneză a dat numai în primul semestru al acestui an 825.000 tone cărbune peste plan. Industria chimică a înregistrat în aceeași perioadă o creștere a producției cu 15 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Mărfurile poloneze sînt căutate astăzi din ce în ce mai mult pe piața internațională. In anii puterii populare agricultura Poloniei a înregistrat și ea succese de seamă, in comparație cu anul 1919, producția globală a agriculturii poloneze a crescut cu 26,3 la sută. Planul cincinal în curs de realizare (1956—1960) prevede construirea unui șir întreg de obiective, datorită cărora economia poloneză va lua un avînt fără precedent, ceea ce va duce și la o creștere considerabilă a nivelului de trai al populației. Astfel în Silezia inferioară, unde s-au descoperit zăcăminte bogate de minereuri, se va amenaja o mină care va da anual o producție de 2 milioane tone minereu de cupru. Mina „Wujek“ și alte exploatări carbonifere vor fi utilate cu instalații de televiziune industrială. In prezent în Polonia se construiesc 17 noi terme și hidrocentrale ceea ce va face posibil ca la sfîrșitul cincinalului Polonia să producă anual 35 miliarde kwh, energie electrică, adică de aproape nouă ori mai mult decît înainte de război. Producția agricolă va crește pînă în anul 1960 cu 25 la sută, iar agricultura poloneză va fi înzestrată cu 44.000 noi tractoare (cu 56 la sută mai mult ca în 1955), 144.000 semănătoare și alte mașini agricole. Avîntul economic este însoțit de însemnate înfăptuiri și în domeniul culturii noi, socialiste. O uriașă însemnătate pentru dezvoltarea economiei naționale și a culturii Poloniei, pentru rezolvarea sarcinilor construirii socialismului au legăturile strînse prietenești ale Poloniei cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări ale lagărului socialist. Poporul polonez întărește prietenia și alianța cu marele popor sovietic, precum și cu popoarele țărilor de democrație populară, considerînd unitatea țărilor socialiste ca o cauză vitală a sa. Polonia populară este membră a Tratatului de la Varșovia — care constituie cea mai sigură garanție că orice atentat imperialist la independența și suveranitatea țărilor socialiste va primi riposta zdrobitoare cuvenită. R. P. Polonă promovează cu hotarîre o politică externă corespunzătoare țelurilor slăbirii încordării internaționale, statornicirii unei păci trainice și colaborării între popoare, ceea ce duce la creșterea prestigiului său internațional. R. P. Polonă ia parte activă pe arena internațională la lucrările O.N.U. și ale instituțiilor sale specializate. Ea sprijină cu fermitate propunerile Uniunii Sovietice cu privire la ținerea unei conferințe la nivel înalt, la încetarea experiențelor nucleare și la dezarmare. R. P. Polonă se ridică cu hotărîre împotriva remilitarizării Germaniei occidentale și a instalării de baze atomice pe teritoriul acesteia și al altor țări din Apus, venind totodată cu propuneri concrete menite să contribuie la destinderea situației internaționale și la asigurarea păcii în Europa și în întreaga lume. Este cunoscută propunerea poloneză de creare a unei zone denuclearizate în centrul Europei, propunere a cărei adoptare este deosebit de necesară în actualele condiții. Poporul polonez condamnă cu hotărîre intervenția gangsterească a trupelor americane în Liban și a celor engleze în Iordania și, în interesul păcii generale, cere retragerea imediată a acestor trupe. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu deosebit interes munca eroică a poporului polonez pentru construirea socialismului în țara sa. Poporul romîn se bucură de succesele poporului frate polon care își aduce aportul prețios la continua întărire a întregului lagăr socialist. Relațiile romîno-polone, la fel cu relațiile dintre toți membrii marii familii a țărilor socialiste, sînt relații de tip nou care au la bază nobilele principii ale internaționalismului proletar. Consfințite prin Tratatul dintre R.P.R. și R. P. Polonă încheiat în anul 1949, ele se întemeiază pe țelul nostru comun — construirea socialismului, pe colaborarea și într-ajutorarea reciprocă, pe respectarea egalității în drepturi, a suveranității și independentei de stat. Intre țara noastră și R. P. Polonă se dezvoltă continuu legături economice și culturale. Prin acordul comercial încheiat pe anul în curs, valoarea schimbului de mărfuri va fi cu 20 la sută mai mare decît schimbul de mărfuri din anul trecut. Un exemplu minunat de colaborare frățească între țările noastre îl constituie construirea marelui combinat de celuloză care va prelucra stuful din Delta Dunării, construcție la care colaborează și R. P. Polonă. Rezultate din cele mai fructuoase caracterizează și colaborarea romîno-polonă în domeniul cultural, tehnic și științific. Un aport deosebit de însemnat la întărirea legăturilor dintre țările noastre l-a constituit vizita făcută anul trecut în R. P. Polonă de către o delegație a Marii Adunări Naționale a R. P. Romîne ca și vizita în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a R. P Polone în frunte cu tovarășul W. Gomulka. Alături de întregul nostru popor muncitor, ostașii Armatei noastre Populare trimit poporului polonez, cu prilejul marii sale sărbători naționale, un cald salut frățesc și îi urează noi izbînzi în opera de construire a socialismului, în lupta pentru apărarea păcii în lume, pentru întărirea întregului lagăr socialist Sărbătoarea națională a poporului frate polonez De strajă cuceririlor socialiste ale poporului polonez împreună cu oamenii muncii din R. P. Polonă, cu oamenii muncii din toate țările socialiste, militarii Armatei Populare Poloneze sărbătoresc astăzi cea de-a 14-a aniversare a eliberării Poloniei de sub jugul fascismului. La eliberarea Poloniei, alături de glorioasa Armată Sovietică, marile unități poloneze create pe teritoriul U.R.S.S., cât și detașamentele patriotice ale partizanilor și luptătorilor din rezistență au adus o importantă contribuție, ciștigind numeroase bătălii, zdrobind însemnate forțe hitleriste. In anii regimului democrat-popular, prin grija Partidului Muncitoresc Unit și a guvernului polonez, Armata Populară Poloneză s-a întărit, a fost înzestrată cu tehnică de luptă și armament modern. Astăzi, ea constituie scutul de nădejde al cuceririlor socialiste ale poporului polonez, împreună cu celelalte armate frățești ale țărilor socialiste, Armata Populară Poloneză străjuiește pacea și securitatea întregului lagăr socialist. Zi de zi în unități și subunități, pregătirea de luptă a efectivelor se desfășoară intens. Iată cîteva aspecte ale acestei pregătiri : In primul clișeu . Trupele vor străbate curînd un teren minat. Detectorul de mine este gata să-și înceapă misiunea în al doilea clișeu . Pe aerodrom domnește liniște. Nu peste mult timp însă, zgomotul puternicelor avioane de vînătoare cu reacție va umple văzduhul. Aviatorii polonezi vor porni la îndeplinirea unor noi misiuni. Ei știu că antrenamentul continuu este chezășia ridicării măiestriei lor. In al treilea clișeu , Radiolocatoriștii sînt în permanență la post. Cu ajutorul aparatelor moderne ei veghează la securitatea cerului patriei lor