Apărarea Patriei, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 231-257)
1958-10-01 / nr. 231
2___________ APĂRAREA PATRIEI Miercuri 1 octombrie W5» Nr. 231 (376B)' l , n . 11 . I. mrrrrTfnniriii rv p it 'itti'p i "i 'rnm'impniiiiiii wnnwariirMiniwi/iim » mir ihm mi * tnmwirrcr?nnrn|,ni7iMTi rT fi" 11 mu rtTTnränTM'^s-f “nUMtii* Arriilrnri tmiT'*rr''iiifrT~i‘vi~i run rrnrnTTTM i m t jii > i mi 'T"yl,~'n ;n n » ■ ■ ii t ii'ui'ii • j-n-r-iT-rr n ■ i ■hiiii»«mi>-,|iii.. h» w"ii'wm1 ni —n1'! niiimiinwii'Miiwnini'iiiMi n my iiwinm1 mifi l■nlll n iiii'iwnwnwinniiim iiMiPiiiiiiitirrrrHiiTT*- TnTnrr'irrnfnTTTTniTfi——if~~ff t i—• tttti— i 'I'T’nTT^lTrnnYrii'fTt'frfilllMnir PATRIOTISMUL înaltă trăsătură a militarilor Forțelor noastre Armate Una din trăsăturile esențiale care caracterizează pe militarii armatei noastre, — armată de tip nou — este dragostea lor adîncă față de patrie, dorința de a o vedea mereu mai puternică și înfloritoare, repurtînd mereu noi și strălucite succese în opera măreață de construire a socialismului. Oriunde s-ar afla ei, oricare ar fi funcțiile deținute în armată, militarii noștri se străduiesc să materializeze acest sentiment înălțător prin faptele lor, să-și aducă prin tot ce au mai valoros aportul la înflorirea patriei, inchinîndu-și acestui țel toate forțele fizice și intelectuale. Patriotismul fierbinte al militarilor Forțelor noastre Armate iși trage seva și face parte integrantă din dragostea poporului muncitor pentru patria sa Poporul, masele muncitoare, au fost întotdeauna animate de sentimente patriotice, născute din atașamentul pentru locurile natale. Ele au luptat în decursul veacurilor de nenumărate ori cu toată abnegația pentru a-și apăra patria împotriva înrobitorilor și asupritorilor ei. Această dragoste de patrie a atins în zilele noastre o treaptă superioară — patriotismul socialist; în numele Patriei Socialiste muncește astăzi poporul muncitor din țara noastră, el își dedică el toate forțele ; această patrie nouă liberă, minunatele noastre cuceriri revoluționare, este hotărît să le apere din toate pueterile. Patriotismul socialist al oamenilor muncii din țara noastră înseamnă un profund atașament față de regimul democrat-popular. „După ce proletariatul a luat în mîinile sale puterea politică și a proclamat Republica Populară Romînă — arată tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej — dragostea de patrie a oamenilor muncii a căpătat un sens profund și un conținut bogat. Lupta pentru apărarea patriei înseamnă astăzi lupta pentru apărarea libertăților cucerite de popor, luptă pentru construirea socialismului“. Poporul nostru știe că numai regimul democrat-popular a făcut ca această patrie să fie cu adevărata sa proprie, cu adevărat independentă, guvernată pentru întîia oară în istoria ei de poporul suveran, de oamenii muncii, creatori ai tuturor bunurilor. Patriotismul socialist al oamenilor muncii înseamnă totodată un profund atașament față de Partidul Muncitoresc Romîn, sub a cărui conducere am cucerit victorii răsunătoare. Poporul nostru știe că în conducerea de către partid rezidă forța de nebiruit a puterii populare și chezășia unor noi și noi succese în construirea socialismului și întărirea patriei. De aceea, patriotismul oamenilor muncii de la orașe și sate, dragostea lor față de patria socialistă, atașamentul lor față de partid, au devenit o uriașă forță mobilizatoare, dînd viață la fapte eroice în munca pentru industrializarea socialistă a țării, transformarea socialistă a agriculturii, înflorirea culturii noastre Exemplul muncitorilor și țăranilor muncitori, ai intelectualilor legați de popor îi îndeamnă pe militarii Forțelor Armate ale R.P.R. să-și înmulțească eforturile în slujba patriei și a poporului. Patriotismul militarilor se manifestă prin conștiința înaltă cu care își înțeleg ei misiunea de apărători ai patriei, prin disciplina conștientă cu care îndeplinesc ordinele și dispozițiunile comandanților și șefilor, prevederile regulamentelor militare. Militarii noștri sînt conștienți de faptul că datoria lor, consfințită prin Constituția țării și Jurămîntul militar, este de a fi atrasă de nebiruia hotarelor pămîntului țării, cuceririlor poporului muncitor, independenței patriei și păcii. Ei știu că menirea lor este de a apăra munca pașnică și creatoare a poporului, a părinților, a fraților și surorilor lor. In mintea și inima militarilor noștri este profund înrădăcinată convingerea că, făcîndu-și pînă la capăt, fără preget, datoria de apărători înarmați ai patriei, ei apără și tradițiile înaintate lăsate nouă moștenire de străbunii luptători pentru libertate, și prezentul plin de bucuria muncii creatoare eliberate, și viitorul de aur al patriei socialiste. Soldatul armatei noastre se simte azi din plin cetățean al mîndrei noastre patrii, chemat să învețe meseria armelor spre a putea zdrobi oricînd pe dușmanii ce ar îndrăzni să o atace. Partidul și guvernul pun la îndemîna militarilor tot ce trebuie pentru a se instrui în cele mai bune condițiuni. Soldatul nostru vede în comandantul său, în lucrătorul politic din armată, un frate mai mare, însărcinat de partid și guvern să-l instruiască în mînuirea armelor, să-l învețe să folosească tehnica în condiții cit mai apropiate de cele ale luptei reale. El vede în ordinul comandantului ordinul patriei. Interesele și năzuințele soldaților sînt identice cu ale comandanților, deoarece ei se trag din aceeași mare familie, strîns unită, a celor ce muncesc din patria noastră. Comandanții și soldații au aceeași dorință : să-și slujească patria fără a-și precupeți forțele și la nevoie nici chiar sîngele și viața. De aceea, exigența ofițerului, atitudinea lui intransigentă față de abateri de la disciplina și ordinea militară, față de ușurări și simplificări în instrucție sînt privite de soldatul armatei noastre ca pe deplin îndreptățite. Ca de la cer la pămînt se deosebește armata noastră populară de vechea armată burghezo-moșierească. Armata burghezo-moșierească, unealtă în mina claselor exploatatoare, era o temniță pentru militarul provenit din clasele truditoare. Flămînd, bătut și umilit, soldatul romîn era pus să apere innteresele“ dușmanilor lii de clasă, să-și verse sîngele pentru ca marii rechini ai capitalului romîn și străin să poată smulge noi profituri fabuloase din sîngele și sudoarea oamenilor muncii. Soldații noștri cunosc, am povestirile părinților și fraților mai mari, dar scrierile din trecut, care a fost soarta, tristă a soldatului în armata veche Ei știu astfel să prețuiască și mai mult condițiile în care își fac ei serviciul militar, asigurate de regimul democrat-popular fiilor poporului chemați să-și apere patria. In același timp, ei poartă o ură de nestins acelora care nutresc planuri negre împotriva libertăților cucerite de poporul nostru, împotriva independenței și suveranității patriei. Patriotismul militarilor armatei noastre, dorința de a se arăta vrednici de încrederea partidului și poporului muncitor, este în zilele noastre izvor de fapte de înaltă ținută ale soldaților și ofițerilor în munca lor ostășească de zi cu zi. Un puternic imbold în această direcție îl constituie și pildele glorioase de abnegație, de fapte de arme strălucite săvîrșite de înaintașii noștri în luptele pentru libertate, pentru independența patriei , oștenii lui Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ion Vodă cel Cumplit, pandurii lui Tudor Vladimirescu, dorobanții din 1877 , vitejii soldați care și-au vărsat în mod eroic sîngele in bătăliile războiului antihitlerist, pentru eliberarea teritoriului patriei, pentru eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei. Un exemplu măreț de dăruire patriei, de abnegație în serviciul cauzei patriei și a poporului îl constituie comportarea eroică a comuniștilor și uteciștilor in anii crunți ai ilegalității. Teroarea sîngeroasă a regimului burghezo-moșieresc n-a putut stinge voința comuniștilor, deoarece ei erau însuflețiți de dragoste profundă față de patrie, de conștiința că luptă pentru libertatea și fericirea poporului. Aceste tradiții glorioase, militarii noștri se străduiesc azi să le continue, ridicîndu-și măiestria militară la un nivel mereu mai înalt, însușindu-și cunoștințe multiple, întărind disciplina, ascuțindu-și vigilența revoluționară. O expresie vie a patriotismului ostașilor noștri este continua lărgire a întrecerii socialiste în rîndurile armatei, mișcarea pentru cucerirea titlului de militar și subunitate de frunte, mișcarea amplă a inovatorilor, inventatorilor și raționalizatorilor militari, eforturile pentru realizarea de economii etc. Exemplele în acest sens sînt din ce în ce mai numeroase. Cît de grăitoare pentru sentimentele de cald patriotism este comportarea soldaților din plutonul de centraliști telefoniști de sub comanda ofițerului Pietraru Victor, care, însușindu-și cu toții specialitatea în care au fost repartizați, învață , acum cea de a doua specialitate. Sau comportarea ofițerului Bocar Francisc, ofițer destoinic, care, folosind în mod just forțele politice, pe sergenții din subordine, îndrumînd îndeaproape pe plutonierii de companie și știind să înflăcăreze pe subordonați, a reușit să obțină rezultate bune și foarte bune cu subunitatea sa, fiind recompensat și de ministrul Forțelor Armate O dovadă a simțului răspunderii personale pentru apărarea patriei o constituie și activitatea celor doi medici militari care, pe lângă preocupările lor strict profesionale, au pus la punct un sistem de comandă ghidată de la distanță pentru țintele de pe un poligon de tragere, care înlesnește mult desfășurarea instrucției locului Presa noastră militară vestește aproape zilnic despre alte fapte asemănătoare ale militarilor noștri, care dovedesc patriotismul lor, înalta lor conștiință cetățenească, fapte ce au drept urmare o întărire a capacității de apărare a patriei, printr-o mai bună instruire a trupelor, prin economisirea de importante fonduri bănești etc. Un rol de seamă în cultivarea, în adîncirea sentimentelor patriotice ale militarilor îl are munca politică, munca neîncetată, consecventă și pricepută a comandanților, lucrătorilor politici, organizațiilor de, partide interziste pentru educarea militarilor rTl pentru ridicarea conștiinței lor politice. Patriotismul fierbinte al ostașilor noștri se împletește strîns cu internaționalismul proletar, cu simțul lor de solidaritate cu toate popoarele ce luptă pentru libertate și neatîrnare, cu lupta oamenilor muncii împotriva jugului capitalului. Cea mai înaltă expresie a spiritului lor internaționalist este prietenia și frăția de arme ce-i leagă de popoarele marelui lagăr socialist și de armatele lor, în frunte cu poporul sovietic și glorioasa lui armată. Militarii noștri știu bine că în unitatea puternică a țărilor lagărului socialist rezidă cea mai bună chezășie a apărării cu succes a independenței și libertății patriei noastre scumpe, a cuceririlor revoluționare ale poporului nostru muncitor, ale tuturor popoarelor țărilor socialiste. In zilele acestea în preajma sărbătorii tradiționale a armatei noastre, militarii Forțelor Armate ale R.P.R. își îndreaptă în mod deosebit gîndurile pline de recunoștință și dragoste către Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul poporului nostru muncitor, făuritorul și conducătorul Armatei noastre Populare, Transmisioniștii în întrecere Zilele trecute a avut loc concursul celor mai bune grupe și echipaje de transmisiuni din unitatea unde muncește ofițerul Gheorghiu Silviu. Concursul a arătat că transmisioniștii și-au însușit temeinic specialitatea, că s-au pregătit intens pentru a face față cerințelor cîmpului de luptă modern. De exemplu, ca să construiești o linie cablu pe un traseu accidentat, lung de cîțiva kilometri, și să lucrezi și cu masca pe figură- nu-i un lucru ușor. Grupa caporalului Urse Stoica însă e învățată cu astfel de greutăți. Destoinicul comandant a avut grijă să-și antreneze grupa, în astfel de greutăți la instrucție. Astfel că la concurs, grupa lui a ocupat primul loc, reușind să reducă baremul de „foarte bine“ cu 9 minute la construirea unei linii cablu pe o distanță de 6 km De o bună pregătire a dat dovadă și echipajul stației de radio condus de sergentul Noghy Acoș, membru de partid. Militarii din cadrul echipajului său au luat cu toți examenul de radiotelegrafist de clasă. La concursul de transmisiuni din cadrul marii unități echipajul comandat de sergentul Noghy a ocupat primul loc reducînd cu mult baremurile fixate. Astfel, la proba trafic operativ ei au redus baremul „foarte bine“ cu 7 minute, la instalarea stației cu 5 și la strîngere cu 10 minute. La stația de radio de putere mică au acționat mai bine echipajul comandat de sergentul-major Avram Nicolae și echipajul comandat de soldatul fruntaș Ivănescu Ilie, care \i transmisie și recepție au redus baremul cu 7 minute iar la instalarea și stringerea stației în medie cu 4 minute Dintre concurenții individuali la stații radio au ocupat locuri de frunte: ofițerul Mocanu Alexandru, sergentul Sebac Wilhelm și soldatul fruntaș Balanț Dumitru, înregistrînd radiograme cu mult sub baremul de „foarte bine“. SAVIN GHEORGHE Vizitele delegației parlamentare a R. P. Polone Incepind vizitele de prietenie pe care le face in țara noastră la invitația Marii Adunări R. P. Romîne, membrii Naționale a delegației Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareșalul Seimului, Czeslaw Wycech, au fost marți dimineața oaspeții metalurgiștilor de la uzinele „23 August“ din Capitală. La sosire, membrii delegației Seimului R. P. Polone au fost întîmpinați de ing. Aurel Bozgan, directorul general al uzinelor, Emilian Florea, secretarul Comitetului de partid, C. Tănase, vicepreședinte al Comitetului de întreprindere, precum și de numeroși reprezentanți ai muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din această mare unitate a industriei noastre socialiste. In cadrul unei scurte consfătuiri care a avut loc la direcția generală a uzinelor, parlamentarii polonezi au luat cunoștință de profilul întreprinderii, de producția și procesul tehnologic al uzinelor. Oaspeții s-au interesat îndeaproape de probleme privind organizarea muncii, pregătirea profesională a cadrelor, salarizarea muncitorilor, de stadiul construcției de locuințe muncitorești. Oaspeții au vizitat apoi principalele sectoare de producție ale întreprinderii. La secția forje ca și la secția sculărie, la secția vagoane, ca și la secția mecanică, parlamentarii polonezi s-au întreținut îndeaproape cu muncitorii, interesîndu-se de specificul muncii lor, de condițiile în care lucrează. La secția mecanică grea, membrii delegației Seimului R. P. Polone au felicitat pe muncitorii de aici care montau ultimele piese ale agregatelor pentru liniile de ciment ce urmează să fie livrate, cu mult înainte de termen, R. P. Chineze, în cadrul acordului comercial dintre R. P. Romînă și îndepărtata țară prietenă, înainte de a pleca, în cartea de onoare a metalurgiștilor din această importantă unitate a industriei grele romînești, conducătorul delegației parlamentarilor polonezi, mareșalul Seimului R. P. Polone, Czeslaw Wycech, a semnat următoarele : „Delegația Seimului R. P. Polone, vizitînd uzinele „23 August“ a constatat însemnatele succese dobîndite de această importantă întreprindere în dezvoltarea tehnicii moderne, în dezvoltarea cunoștințelor profesionale ale muncitorilor și asigurarea unor bune condiții de viață pentru cei ce muncesc aici. Urăm acestor uzine succese în dezvoltarea și pe mai departe e producției socialiste, pentru binele R. P. Romîne, pentru noi izbînzi în lupta pentru socialism și pace“. La plecare metalurgiștii uzinelor „23 August“ au oferit în dar parlamentarilor polonezi un album cu fotografii, redînd aspecte din munca și viața lor, iar oaspeții polonezi au oferit pentru clubul întreprinderii discuri cu imprimări din cele mai cunoscute cîntece interpretate de renumitul ansamblu polonez „Mazowsze“. Membrii delegației parlamentare poloneze au vizitat apoi combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“ din apropierea Bucureștiului. Membrii delegației parlamentare poloneze au vizitat cu mult interes diferitele secții de producție ale combinatului — sectorul legumicol, zootehnic, de industrializare a produselor vegetale și animale etc., interesîndu-se îndeaproape de producția combinatului, de gama sortimentelor sale, de contribuția combinatului la aprovizionarea pieții și sprijinirea unităților agricole cooperatiste, de rentabilitatea întreprinderii. La plecare, membrii delegației parlamentarilor polonezi au oferit în dar muncitorilor combinatului un aparat de radio portativ, produs al industriei electrotehnice poloneze. In timpul vizitelor, oaspeții polonezi au fost însoțiți de deputații Marii Adunări Naționale Petre Drăgoescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, și Dumitru Simulescu, Mircea Biji, secretarul general al Marii Adunări Naționale, precum și de Janusz Zambrowicz, ambasadorul R. P. Polone la București. DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI LA MONUMENTUL EROILOR PATRIEI Marți dimineață, membrii delegației parlamentare poloneze, în frunte cu mareșalul Seimului R. P. Polone Czecslaw Wycech, au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei. Oaspeții au fost însoțiți de deputații Marii Adunări Naționale, Petre Drăgoescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, și Dumitru Simulescu precum și de Dumitru Diaconescu, președintele Sfatului Popular al Capitalei. La solemnitate au asistat membrii Ambasadei R. P. Polone la București, în frunte cu ambasadorul Janusz Zambrowicz. Delegația parlamentară poloneză a depus la monument o coroană de garoafe albe și roșii. Pe panglicile coroanei, în limba polonă erau înscrise cuvintele „Neînfricaților eroi ai Republicii Populare Romîne, din partea Seimului R. P. Polone“. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere. 7 La expoziția „Arta revoluționară ungară“ Marți după amiază expoziția „Arta revoluționară ungară“, deschisă în sala... Dalles sub auspiciile Institutului Rom în Relațiile Culturale cu Străinătatea, a fost vizitată de tovarășii Ștefan Voitec, Atanase Joja, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Gh. Stoica secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, P. Costache, Gh. Diaconescu, A. Vijoli, miniștri, M. Ralea, președintele Ï.R.R.C.S., D. Ionescu, șeful Ceremonialului de Stat. ■Pe asemenea expoziția a fost vizitată de„ șefii unor misiuni diplomatice, acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Ambasadorul Republicii Populare Ungare la București, Ferenc Keleti, a vorbit despre valoarea artistică a lucrărilor cuprinse în cadrul expoziției. MANIFESTĂRI CU PRILEJUL ANIVERSARII R. P. CHINEZE Marți după amiază, la Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală a avut loc adunarea scriitorilor din București consacrată aniversării Republicii Populare Chineze. O festivitate consacrată celei de-a 9-a aniversări a constituirii Republicii Populare Chineze a avut loc și la Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa" din Capitală. Cu prilejul celei de-a 9-a aniversări a proclamării R.P. Chineze, marți s-a deschis la Casa prieteniei romînosovietice, sub auspiciile Institutului romîn pentru relațiile culturale cu străinătatea, expoziția „Saltul măreț al Chinei Populare în construirea socialismului1^ La cinematograful „Patria“ a avut loc marți seara un spectacol de gală cu filmul artistic „Agent secret la Canton“ și filmul documentar „Barajul Șîșanlin“ TELEGRAMĂ Tovarășului CEN I Vicepremier al Consiliului de Stat și Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă rog să primiți sincerele mele felicitări. Poporul romîn, legat printr-o prietenie veșnică și indestructibilă de marele popor chinez, întîmpină cu mare bucurie succesele obținute în răstimpul acestor 9 ani de Republica Populară Chineză in opera de transformare socialistă a țării. Urez poporului chinez și dumneavoastră personal, tovarășe ministru, noi și mari succese în aplicarea politicii R. P. Chineze de apărare a păcii și de promovare a colaborării internaționale. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de a 9-a aniversări a R. P. Chineze -î Cuvîntarea tovarășului C. Paraschivescu Băluceanu (Urmare din pan. I-a) ale S.U.A. în regiunea Taiwanului, vorbitorul a spus : Cercurile agresive din S.U.A. — persistînd cu încăpățînare în politica lor de balansare pe marginea prăpastiei războiului și pline de ură împotriva poporului chinez liber — s-au angajat pe drumul acțiunilor agresive și provocărilor militare împotriva R. P. Chineze în regiunea Taiwanului. Penhuledao, Insula Taiwan, arhipelagul insulele de coastă sînt străvechi teritorii ale Chinei locuite de chinezi cu mult înainte de descoperirea Americii și recunoscute ca atare în importante documente internaționale cum sînt Declarațiile de la Potsdam și Yalta, pe care le-a semnat însuși guvernul S.U.A. Problema eliberării Taiwanului și a insulelor de coastă este o problemă internă a poporului chinez. Provocările S.U.A. împotriva R. P. Chineze au stîrnit indignarea legitimă a poporului romîn. Pe întreg teritoriul patriei noastre în numeroase adunări oamenii muncii și-au exprimat protestul împotriva acestor provocări, solidaritatea cu lupta dreaptă a poporului chinez. „Guvernul romîn — se spune in declarația guvernamentală publicată în presa de astăzi — protestează cu toată hotărîrea împotriva provocărilor S.U.A. îndreptate contra R. P. Chineze și consideră că e de datoria tuturor guvernelor să ceară încetarea imediata a acestor acțiuni agresive și retragerea forțelor militare americane din zona Taiwanului“. Legături de trainică prietenie și de frățească colaborare unesc popoarele romîn și chinez în cadrul marii comunități a țărilor socialiste. Așa cum a arătat tov. Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al VlII-lea Congres al P. C. Chinez „la temelia prieteniei celor două popoare, romîn și chinez, stă comunitatea de năzuințe și țeluri ale partidelor noastre, comunitatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indisolubila unitate internaționalistă a țărilor sistemului socialist, de a consolida pacea între popoare“. Vizita în R. P. Chineză a delegației guvernamentale a R.P.R. a constituit o puternică expresie a acestei prietenii, a hotărîrii neclintite a popoarelor romîn și chinez de a întări neîncetat legăturile lor frățești. Bogate sînt roadele acestei prietenii și colaborări. Relațiile economice și culturale, schimbul de specialiști și de documentație, de informații în diferite domenii ale construcției socialiste oglindesc hotărîrea comună a popoarelor romîn și chinez de a colabora frățește și de a-și împărtăși reciproc experiența dobîndită. Schimbul de mărfuri mereu în creștere între R. P. Română și R. P. Chineză are o mare însemnătate și aduce o contribuție de preț la opera de construcție socialistă in țările noastre. 9 Trimitem poporului chinez frate un cald salut și sincere urări de noi și mari victorii în construirea socialismului în patria sa, în, apărarea integrității ei teritoriale și a păcii în lume. Cuvîntarea tovarășului Ke Bo-nian (Urmare din pantament și în întreaga lume. Cercurile agresive din Statele Unite ale Americii recurg la provocări militare și la amenințări războinice împotriva țării noastre. Poporul chinez iubește cu ardoare pacea, dar el nu se teme de război. El se pronunță pentru rezolvarea pe calea pașnică a tuturor litigiilor dintre China și S. U. A. Dacă imperialiștii americani îndrăznesc să dezlănțuie un război împotriva poporului chinez, acesta nu va ezita nici o clipă și va da dușmanului înverșunat o ripostă nimicitoare. In această luptă dreaptă, poporul chinez nu este izolat. El se bucură de tot sprijinul țărilor invincibilului lagăr socialist în frunte cu marea noastră aliată Uniunea Sovietică, de solidaritatea tuturor țărilor și popoarelor iubitoare de pace din lumea întreagă. In ultimii ani, a arătat în continuare tovarășul detonian, s-au dezvoltat și mai mult relațiile de colaborare frățească în domeniile politic, economic și cultural între țările noastre. In lunile martie și aprilie ale anului în curs, delegația guvernamentală a R. P. Romîne în frunte cu președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Chivu Stoica, a făcut o vizită de prietenie in țara noastră și a dus cu acest prilej tratative cu conducătorii guvernului țării noastre, in urma cărora a fost semnată o Declarație comună. Vizita făcută in țara noastră de delegația guvernamentală romînă în frunte cu tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, a adus un mare aport la dezvoltarea și pe mai departe a prieteniei dintre poporul chinez și poporul romîn. Declarația guvernului R. P. Romîne în legătură cu acțiunile agresive ale S.U.A. împotriva R. P. Chineze precum și protestele pe care le-a manifestat poporul romîn prin mitinguri ținute în întreaga țară constituie un sprijin puternic în lupta dreaptă pe care o duce poporul chinez pentru eliberarea insulelor Trînmîndao și Matsushan, Taiwan și Penhuledao, pentru apărarea integrității teritoriale și suveranității patriei sale. Profitînd de acest prilej, îmi exprim recunoștința față de poporul fratc romîn, pentru sentimentele prietenești pe care le nutrește poporului chinez, DE LA CONCURSUL DE SPECIALITATE AL UNITĂȚILOR DE GENIU Printre primele unități de geniu unde s-a desfășurat recent concursul de specialitate din acest an este și aceea din care face parte și ofițerul Ghibiu Vasile. Cîteva zile în șir, militarii și comandanții din această unitate au trăit clipe de mare încordare, de emoții, de eforturi fizice prelungite. Au fost multe probe și multe situații au avut de rezolvat geniștii în acest concurs. E greu să le poți cuprinde pe toate într-un singur articol, și de aceea vom relata mai jos problemele mai bogate în învățăminte și care au pus la o mai grea încercare calitățile participanților. Subunității comandate de ofițerul Tobes Traian i-a revenit sarcina să execute construcția unui drum de coloană. Lucrînd cu materiale grele într-un teren accidentat, cu numeroase obstacole și baraje instalate de „inamic“, militarii acestei subunități au depășit totuși norma stabilită cu 110 puncte. In mod deosebit s-au evidențiat : caporalii Marcoceanu Alexandru, Morar Simion comandanți de grupe, și soldații Simon Pavel, Popa Nicolae și Betea Gheorghe. La această probă s-a experimentat cu rezultate pozitive noul procedeu al lucrului prin depășire și s-au adus unele îmbunătățiri în construcția drumului de coloană ca : folosirea parapetului de avertizare, căi pentru roți din bile asigurate la deplasări longitudinale și altele. Totuși, dacă echipa de cercetare ar fi marcat mai vizibil traseul, s-ar fi cîștigat minute prețioase. De asemenea au fost unii comandanți de grupe, care, din dorința de a executa cît mai rapid lucrările, s-au transformat în simpli executanți. Exemple sînt caporalul Mirică Ion și caporalul Pop Ion, care au avut unele greșeli în conducerea grupelor, pe care le comandau. Acestea au dus la scăderea punctajului pe care l-ar fi putut obține subunitatea. Printre greșelile tehnice s-au remarcat : unele fascine rămase neacoperite, indicatoare așezate în loc nepotrivit, traverse dispuse la distanțe prea mari. ...In construcția podului pe suporți diferiți, subunitatea comandată de ofițerul Gurău Nicolae deși a lucrat cu un efectiv redus cu o treime a reușit să depășească baremul cu 45 minute. De remarcat că la această probă personalul specializat de deservire a berbecului mecanic pentru baterea piloților a fost înlocuit cu pionieri din subunitatea de construcție a podului. Depășirea baremului s-a datorat faptului că și aici s-au folosit noi procedee ca : un nou tip de blo?cpodină, un nou dispozitiv pentru fixarea sarcinilor de către automacara constînd dintr-un cablu cu urechi și altele. O adevărată măiestrie au dovedit caporalii Solneiter Ion, Manolache Vasile și soldații Popovici Simion și Tomas Heinrich. Dar și la această probă au fost mici comandanți care s-au antrenat în executarea lucrărilor și au lăsat ca oamenii de sub comandă să acționeze singuri. Lipsa de atenție în conducerea lucrului la pontarea suportului vamă a făcut ca soldatul Șoldea Gheorghe să cada in apă. Fără îndoială că militarii ajunși in faza finală de concurs sînt bine pregătiți, capabili de inițiativă, dar succesul deplin nu poate fi asigurat fără o conducere fermă și continuă din partea comandanților. ...Una din misiunile specifice geniștilor este executarea barajelor cu mijloace explozive. De aceea în cadrul concursului i s-a acordat o atenție deosebită. Această probă de concurs a revenit subunității de pionieri comandată de ofițerul Iordache Iulian care a plantat un câmp de mine cu o depășire de barem de 30% Transportul minelor, săparea locașelor, mascarea minelor, au cerut din partea militarilor, pe lângă temeinice cunoștințe și un mare efort fizic ...Nici subunitatea comandată de ofițerul Rusu Ilie nu s-a lăsat mai prejos. Folosind mijloace mecanizate și punînd în aplicare noul procedeu de construcție a adăpostului, concomitent cu săpătura, organizînd judicios lucrul pe echipe, subunitatea a reușit să construiască un adăpost de tip ușor cu aproape o oră mai devreme. De remarcat că efectivul folosit a fost mai mic decît cel prevăzut de instrucțiuni. ...Cu ocazia acestui concurs s-a verificat și gradul de pregătire al subunităților tehnice. S-au evidențiat prin lucrări de calitate și depășirea haremurilor grupa de gater mobil condusă de soldatul fruntaș Iconomescu Nicolae, excavatoristul soldat fruntaș Ștefan Augustin, caporal Antohi Manolache, șeful stației de iluminat, și alții. Au existat însă și unele subunități tehnice care au avut lipsuri în ceea ce privește organizarea lucrului și folosirea economică a utilajelor. Cu toate acestea se poate aprecia că subunitățile tehnice cunosc în bune condițiuni regulile de exploatare a tehnicii de luptă și o întrețin cu grijă și simț de răspundere. Pentru fiecare participant, concursul a constituit o adevărată școală a iscusinței, hărniciei, rezistenței și călirii fizice, iar pentru comandanți un minunat prilej de a-și verifica capacitatea organizatorică și de conducere a subunităților Succesele obținute se datoresc și faptului că s-au folosit in mod judicios și creator învățămintele și experiența de la concursul din anul trecut, cît și asigurării complete a bazei materiale pe care comisia eșalonului superior a apreciat-o ca reprezentînd o realizare deosebit de importantă a unității. întrecerea socialistă organizată pe tot timpul anului de instrucție, munca dusă de comuniști și utemiști în mobilizarea militarilor, și-au spus cuvîntul în cadrul concursului. Deocamdată, locul pe care-l ocupă unitatea în clasamentul pe arma geniului nu poate fi încă precizat, dar rezultatele obținute îi dă dreptul să spere la un loc de frunte. Locotenent-colonel A. IACOBAN In timpul construirii drumului de coloană Pontonierii construiesc un pod pe suporți diferiți. Excavatorul manevrat de soldatul fruntaș Ștefan Augustin In timpul lucrului.