Apărarea Patriei, iulie 1959 (Anul 15, nr. 152-178)
1959-07-22 / nr. 170
^ _______________________APARAREA PATRTET OASPEȚI ÎN UZINA Acum, in preajma măreței sărbători de la 23 August, tot mai mulți militari își petrec timpul liber vizitînd uzine, fabrici, instituții, gospodării agricole de stat și Colective, locuri istorice și regiuni pitorești din țara noastră. Astfel de vizite îi ajută sa cunoască mai bine preocupările oamenilor muncii, să se întrețină cu fruntașii construcției socialiste, să vadă cu proprii lor ochi roadele tot mai bogate pe ele a obține poporul nostru în înfăptuirea cu consecvență a sarciniir trasate de Congresul al ll-lea al P.M.R. în domeniul dezvoltării socialiste a economiei naționale și al creșterii continue a bunăstării celor ce muncesc. Contactul permanent al militarilor cu oamenii muncii, cu activiști de partid și de stat, cu oameni de știință și cultură contribuie la dezvoltarea legăturilor frățești dintre armată și popor, ajută pe ofițeri, subofițeri și ostași să înțeleagă și mai profund caracterul nobil al misiunii lor, îi mobilizează să-și îndeplinească datoria militară cu elan patriotic și cu un înalt simț de răspundere. Recent, un grup de militari, format din ofițeri și elevi din școlile militare de ofițeri tehnici auto și tehnici de aviație, s-a deplasat pentru a vizita uzinele textile „Gheorghe Vasilescu-Vasia“ din Mediaș. In timpul vizitei, oaspeții militari au fost conduși prin secții și ateliere de către tovarășul David Pompiliu, tehnician filator, precum și de țesătoare fruntașe în întrecerea socialistă, care le-au explicat pe larg procesul le-au vorbit cu de producție și căldură despre angajamentele patriotice cu care oamenii muncii din uzină se pregătesc să întîmpine cea de a 15-a aniversare a eliberării Româiei de sub jugul fascist. Elevi utemiști, fruntași la învățătură, cum sînt elev plutonier Pavel Gheorghe, elev sergent major Patalita Ivan, elev sergent major Botezatu Nicolae și alții au făcut cunoștință și au purtat convorbiri prietenești cu țesătoare din brigăzile de tineret — atemistele Haim Maria, Lazăr Aurora, Turcu Anuța și altele. Oaspeții militari au aflat că tineretul din uzină luptă cu ardoare pentru înfăptuirea unor astfel de chemări lansate de organizația de partid din uzină : „Prin folosirea la maximum a celor 180 de minute contribuim la creșterea productivității muncii, la depășirea planului de stat !" ; „Economisiți firelc. Dacă fiecare țesător reduce deșeurile la jumătate, realizăm o economie de 15.600 lei lunar“ ; „Nici un utemist în afara întrecerii socialiste !“. La rîndul lor, ofițerii și elevii veniți în vizită le-au împărtășit harnicelor țesătoare aspecte din activitățile pe care le desfășoară militoirii în cinstea măreței zile de 23 August, asigurîndu-le totodată că Armata noastră Populară își îndeplinește cu simț de răspundere înalta misiune de a străjui libertatea și independența Republicii noastre Populare. Vizita la uzinele textile, care poartă numele unuia din eroii clasei noastre muncitoare — Gheorghe Vasilescu-Vasia — a fost bogată în impresii și învățăminte. In clișeele de sus vă prezentăm cîteva aspecte din timpul vizitării uzinei. Text și fotografii . Maiori. C03TEA IQOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOC JOOOOOCOO, Atențiune!. O © Primește „ținta“. E noapte. O noapte înăbușitoare de vară. O briză adie ușor, înviorînd în răstimpuri fețele celor de la stație. In colțul gurii sergentului Marieș Petru își face loc din mnd în cînd cîte un zîmbet. Privirile sergentului sunt ațintite asupra aparatelor din fața sa. Pe ecran nimic de semnalat. Săgeata se învîrtește uniform. Ochiul experimentat caută la sute de kilometri depărtare „ținta“. „Va trece oare serviciul fără surprize ?“ întrebarea îi persistă cu încăpățînare în minte sergentului Marteș. Fire din părul blond și mijitărului prind a se juca în «fierea» curentului care inundă pentru un moment stația. A intrat cineva pe ușă. Dar sergentul nicci căi bagă de seamă acest fapt. O mică neatenție și „ținta“ poate rămîne nedescoperită la timp. Privirea îi rămîne ațintită asupra ecranului. Deodată, ochii sezisează cevs deosebit. Atenția se încordează. Sergentul face un schimb de priviri cu ofițerul tehnic de stație, locotenentul major Nenciu Iancu Apoi își aranjează microfonul și.. 01... Azimut 280... Distanța... Altitudine cu precizie sînt transmise la punct toate datele „țintei“. Vocea sergentului Marteș e hotărîtâ. Semnalmentele transmise de el sînt reluate și puse pe hartă în punctul de comandă. In momentul în care „ținta“ a fost descoperită, intră în funcțiune și punctul de comandă. Acolo căpitanul Olah Iosif urmărește cu atenția încordată zborul „țintei". Planșetistul, caporalul Cazacu Gheorghe, trece pe planșetă cu repeziciune datele primite, în timp ce soldatul-fruntaș Ioan Ionel completează registrul de mesaje. In acest timp, locotenentul-major Busuioc Corneliu face interpretarea mesajelor. Minutele trec pe nesimțite. Militarii aproape că nu au timp nici să răsufle. Evoluția zborului „țintei“ este urmărită metru cu metru.Absorbit de eveniment, căpitanul Teodoru Ștefan urmărește „ținta“ de pe ecranul său anunțînd totodată alarmă. Curînd, în eter, zgomotele avioanelor sparg liniștea nopții. Piloții au pornit la interceptare. — 32... 32... Stînga 20... Avionul își îndreaptă direcția de zbor după datele primite. Pilotul avionului, căpitanul Cristian Dumitru, începe să scruteze zarea. E o lună plină. Rarii nori ce se perindă ,prin fața ochilor par munți de argint, sclipitori. Nu după mult timp, pilotul comunică: ...192 sînt. 32, văd „ținta“... Misiunea era îndeplinită cu precizie După ce s-a dat încetarea „alarmei“, pe fața sergentului Marteș a apărut un zîmbet. Conlucrarea a fost perfectă. Un nou succes, o nouă interceptare reușită. Ochii lui continuă însă să fie ațintiți pe ecran- Veghează o.. vigilență neslăbită. De mult s-a schimbat sergentul Marteș ! Nu mai e cel de odinioară. De multe ori venea în serviciu obosit. Randamentul muncii lui nu era cel dorit. „Ținta" era descoperită nu în timpul cerut, ci cu întîrziere. Acum el acordă o mare atenție odihnei, care constituie un factor hotărîtor în obținerea randamentului așteptat. Și în punctul de comandă s-a așternut liniștea. „Liniște“ este un fel de a spune, deoarece și militarii de aici continuă să vegheze. Chiar dacă pentru moment încordarea a mai slăbit, ei sînt gata în orice clipă să acționeze hotărît, cu pricepere și abnegație. Nici o „țintă“ nu trebuie să rămină neinterceptată. Aceasta este datoria lor. Și ei știu să-și facă datoria Afară a început să mijească de ziuă. Vuietul stației nu se potolește nici o clipă, scormonind liniștea înconjurătoare. Nici cînd soarele s-a ivit la orizont și cînd militarii și-au dat în primire posturile, serviciul de aici nu ia sfîrșit. Este un serviciu de luptă care asigură paza și liniștea poporului nostru constructor al socialismului. In drum spre dormitoare, pe deasupra capetelor celor ieșiți din serviciu trece o celulă de avioane cu reacție. Instinctiv, militarii ridică mîna, transmițîndu-le un salut. Tovarășii care le-au luat locul le conduc, desigur, cu aceeași precizie cu care au acționat și ei în cursul nopții trecute. Militarii au de ce să fie bucuroși și mîndri. Ei sînt stăpîni pe o tehnică avansată. Aceasta se datorește eforturilor depuse zi de zi în însușirea cît mai temeinică a specialității. Se datorește muncii comandanților și șefilor, comuniștilor și utemiștilor care i-au ajutat să pătrundă acele „taine“ care li se păreau inaccesibile pentru ei. Atunci cînd unii dintre ei nu aveau o pregătire multilaterală, care să satisfacă cerințele impuse de serviciu, comandanții și tovarășii de arme i-au înconjurat cu dragoste, i-au încurajat, i-au ajutat de răbdare. De acest lucru își amintesc și cei doi prieteni, strungarii de ieri de la uzinele „Progresul“ din Brăila, caporalul Pîcleanu Ștefan și soldatul fruntaș I. Ionel, care au ajuns astăzi să se ridice la nivelul celorlalți militari din echipă. Acum toți sînt în măsură să se înlocuiască reciproc în toate funcțiile din stație. Toți sînt fruntași în pregătirea de luptă și politică, mîndria unității din care fac parte. Comandanții au numai cuvinte de laudă la adresa lor. De curînd ei au adăugat un nou succes la cele obținute anterior , în cadrul discuțiilor recapitulative la lecțiile politice, toți au obținut calificative bune și foarte bune. Conștienți de importanța misiunii pe care sînt chemați s-o îndeplinească, acești militari nu se mulțumesc cu rezultatele obținute. Ei continuă cu perseverență și dragoste să-și desăvîrșească măiestria militară și pregătirea politică De aceea și reușesc să acționeze în cadrul exercițiilor de pregătire de luptă cu multă siguranță și precizie, dovedind în felul acesta că sînt demni de încrederea acordată lor de poporul nostru muncitor, de partid și guvern. ST. GHIOCEI ■:tK< C c La timonă Timonierul navei, caporalul de marină Lică Virgil, atemist, se numără printre cei mai buni militari ai subunității. El este posesorul semnului „Militar de frunte“. (Foto : ST. IONESCU). ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI MARINEI R. P. ROMÎNE FAPTE DIN UNITATEA DEȚINĂTOARE A STEAGULUI POȘU AL C. C AL U. T. M In curînd se va împlini un an de cînd utemiștii din organizația al cărei secretar este locotenentul major Grecu Ioan au cucerit Steagul Roșu al C.C. al U.T.M. S-au angajat atunci marinarii atemiști să muncească neobosit, să se întreacă pe ei înșiși în pregătirea generală, de specialitate și politică S-au scurs de atunci multe zile și nopți de încercare. Adeseori, cind marea era dezlănțuită ori cînd ceața cobora pînă la suprafața apei, navele ieșeau în larg pentru ca echipajele să învețe cum să-și îndeplinească misiunile de luptă, în condiții cît mai apropiate de realitate. Drept urmare, unitatea se prezintă astăzi, în preajma Zilei Marinei R.P.R. cu un bilanț rodnic. Majoritatea subunităților obțin rezultate bune și foarte bune la pregătirea generală și de specialitate, la pregătirea politică, ordinea interioară și practica disciplinară. Navele unde lucrează locotenenții Hanganu Ilie, Leahu Traian, Cauc Ionel, Stoica Ilie sînt nave fruntașe, iar peste 80% din marinari au obținut semnul de „militar de frunte“. Datorită faptului că majoritatea ieșirilor în larg au avut loc în timpul nopții, în condiții meteo grele, echipajele și-au însușit deprinderea de a acționa cu precizie, pe orice timp. Rezultate de seammă s-au obținut și în pregătirea de specialitate. Numeroși comuniști și utemiști — militari în termen — îndeplinesc cu pricepere funcțiuni care cer multe cunoștințe și experiență îndelungată. Astfel sînt șefi motoriști, ca sergentul de marină Rusu Ion, candidat de partid, caporalii de marină Colin Nicolae, utemist, Răileanu Gh., candidat de partid. Căpitan T. MARGINEANU Miercuri 22 iulie 1959 Nr. 170 (4013) DEMNITATEA MUNCII LIBERE mici (Urmare din pag. I-a) carea, dacă se putea numi așa, era de fapt o zeamă lungă, acra și fără nici un gust. Pantalonii nu i-a văzut niciodată. In schimb a îndurat sudălmile și bătăile chiaburului care din te miri ce găsea pricină de a-i învineți spinarea. — După un an, își amintește astăzi Stoica Alecu, n-am mai putut îndura. Am fugit. Am nimerit la Costică Bîrsan, un mecanic, tot pe domeniile coroanei. Mai mult pe furate am început sa învăț o meserie, să mă deprind cu motoarele, îmi plăceau. Ce visuri puteam să-mi fac eu un tînăr sărman ? Dar au venit zilele lui August 1944. Dictatura fascistă a fost răsturnată. Oamenii simpli și-au îndreptat spinările și și-au luat soarta în propriile mâini. In frunte cu comuniștii, clasa muncitoare a început lupta pentru reconstrucția țării. In această armată a muncii Stoica Alecu și-a găsit repede locul. Reforma agrară, alegerile din '46 i-au dat primele senzații de stăpîn în țară, primele impresii ale măreției și forței pe care o are poporul. In acele zile un muncitor, Bîzu, l-a chemat și i-a spus deschis: — Vrei să fii cu noi ? Uite Partidul Comunist vrea ca țara asta să fie a noastră, a muncitorilor și a țăranilor truditori. Să ne bucurăm de roadele muncii noastre. Tu ești muncitor. Ai simțit pe pielea ta ce înseamnă exploatarea ciocoilor. Stoica n-a mai stat pe gînduri. In anul 1948 îl găsim brigadier la Bumbești-Livezeni, lovind năpraznic cu târnăcopul în piatră. Dar munca pe șantier nu numai că a croit drum de fier în stîncă, ci a călit și suflete omenești, a trezit și conștiințe. Pe Stoica, șantierul l-a învățat să gîndească altfel, să înțeleagă mai bine datoria sa de comunist și de muncitor de a pune umărul la construirea mărețului edificiu al socialismului, la făurirea unei vieți noi, demne, pentru el și pentru toți cei de o seamă cu el. Pe șantier puterea sa de muncă s-a aliat cu învățătura. El, care cu zece ani în urmă privise cu ochii plini de lacrimi din prispa casei cum copii de-o sedmă cu el urcau treptele școlii, s-a apucat acum, cu îndărătnicia apei care sapă vad nou, să deslușească tainele slovei scrise. Au venit apoi anii de armată care au zidit cărămizi noi în conștiința și pregătirea sa, i-au îmbogățit experiența de viață. Și-a dat seama că și armata s-a schimbat odată cu rînduielile de seamă. Că are acum o misiune nobilă, să apere viața noua pe care și-o făuresc cu propriile lor brațe muncitorii și țăranii eliberați de exploatare. Poate tocmai pentru că a îndrăgit armata, sergentul major Stoica Alecu, la lăsarea la vatră, a venit în această întreprindere cu gîndul să-și aducă și mai departe, după puterile lui, contribuția la sporirea neîncetate a puterii ei de luptă. Pentru o viață de om nu-i prea mult timp de cînd Stoica a intrat stingher, pentru prima data, cu lădița în mână pe porțile întreprinderii. Cînd stai de vorbă cu el îți dai seama însă ce urma puternice au lăsat acești ani în viața sa și înțelegi mai bine de ce Stoica Alecu, ca și alți zeci de mii de muncitori ca el, obișnuiește să-și numere anii vieții de la 23 August, făurind Construind fabrici, uzine, o industrie puternică, și-au clădit și lor o viață nouă, și-au cucerit demnitatea. Muncitorul Umilit și înjosit de ieri a devenit astăzi stăpîn în țară. Munca este acum o problemă de onoare. Muncitorul se mândrește că muncește pentru el însuși, pentru bunăstarea și fericirea poporului Întreg, pentru întărirea patriei. Grija zilei de mîine a devenit o amintire întunecată a trecutului. — „Astăzi, noi muncitorii trăim omenește — spune Stoica Alecu. Eu bunăoară cîștig în medie cam 1400 lei pe lună. De c’—teva ori am ajuns la 1600. Dar nu numai în asta stă totul, în banii pe care îi iau în mină. Cînd am fost bolnav am stat internat în spital și n-am plătit nici un ban. In concediu mi-am căutat sănătatea la Călimănești. Am doi copii : cel mai mare e acum pe cheltuiala statului la Breaza, în tabără. Cel mic, la grădinița întreprinderii. Anul trecut, împreună cu un alt tovarăș, Susai Constantin, mi-am făcut cu împrumut de la stat o casă nouă : dormitor, sufragerie, baie, bucătărie. Mi-am cumpărat și mobilă. Dar sa nu credeți că sînt singurul. Cînd ați venit încoace spre întreprindere ați trecut pe lingă niște blocuri. Și acolo stau muncitorii. Toate acestea, sporesc, de fapt, leafa, salariul nostru, care, e astfel mai mare decît cei 1400 de lei de care vă vorbeam. Asta e limpede pentru oricine". Muncitorul Stoica Alecu a prins astăzi gustul cărților, al ziarelor și revistelor. Acum nu mai lucrează „după ureche" ci studiază manuale de specialitate. Se duce cu regularitate cu famd’a la teatru, la cinematogaf. Face aprecieri asupra jocului actorilor In Partea leului" și-și exprimă satisfacția pentru eroii lui Șolohov, recitiți că nu știu cita oară. In întreprindere frecventează cu regularitate cercul de istoria Partidului Muncitoresc Român. Deunăzi pe adresa Tribunalului Regional a plecat un plic. Era raportul muncitorului Stoica Alecu despre activitatea pe care a depus-o ca asesor popular pe lângă tribunalul din localitate. La peste 370 de procese și-a spus cuvîntul. Cu demnitatea și responsabilitatea misiunii de cinste pe care i-au acordat-o partidul, tovarășii săi de muncă. A căutat să pătrundă prin păienjenișul celor mai complicate cazuri din dorința de a scoate adevărul la iveală. S-a străduit să aplice întocmai legile țării conducindu-se întotdeauna după interesele celor ce muncesc. Pe om dupa fapte să-l judeci — glăsuiește o vorbă din bătrîni. Stoica Alecu nu uită o clipă acest lucru. El știe că locul lui de comunist, în producție, este întotdeauna în frunte. Bun organizator al muncii, ține în mînă întreaga echipăi, cunoscîndu-și bine oamenii, ajutîndu-i la nevoie. Firea lui deschisă, prietenoasă, îl face să se apropie de oameni, să-i determine să-i asculte sfatul. Mulți tineri au crescut și au învățat meșteria Sub ochii lui. Cînd a venit în întreprindere, direct de la țară, tînărul lingă Gheorghe nici nu știa să deosebească o cheie de un șurub. A plecat însă cu carnet de mecanic în buzunar și acum îi scrie vechiului său tovarăș de la care a învățat meseria: „Nene Stoica, să știi că sînt la școala de mecanici șefi de S.M.T.“ Cuvinte de laudă pentru el au și cei care-l înconjoară astăzi, cu care împarte deopotrivă înfrigurarea muncii și satisfacția succesului — Aleargă, se zbate, ne spune muncitorul Rusoiu Ion, vrea ca totul să iasă cît mai bine. Nu-și drămuiește timpul atunci cînd un lucru trebuie făcut în termen și cît mai bine. Nu iese de sub mașină pînă cînd ultimul șurub n-a fost strîns și controlat pentru a doua oară — completează Mlndreanu Ion. „Preparații de cea mai bună calitate și într-un timp cît mai scurt". Aceasta este lozinca pe care organizația de partid a pus-o în fața comuniștilor, pe care Stoica Alecu o traduce în viață cu perseverență. Cînd vrem să arătăm drumul parcurs de clasa noastră muncitoare sub conducerea partidului in anii puterii populare, cînd vorbim despre viața ei fericită și omenească, ne referim de obicei la cîteva nume. Dar nu uităm că alături și împreună cu cei care stârnesc titluri vii pe pagina I-a a ziarelor, se mândresc și se bucură azi de întreaga demnitate a muncii lor libere alte zeci de mii de oameni anonimi în viața cărora 23 August a deschis o pagină luminoasă. Multiple sînt sarcinile ce stau în fața ciclului de științe sociale de la Școala militară de transmisiuni. In rîndul lor se înscrie și aceea predării de lecții și a a conducerii orelor de clasă la cursul de perfecționare Faptele dovedesc că lectorii ciclului de științe sociale privesc cu simț de răspundere munca de educare politico-ideologică a ofițerilor elevi de la cursul amintit. Că așa se petrec lucrurile o confirmă în mare măsură și modul cum s-a desfășurat, recent, discuția la clasă pe tema : „Formarea și consolidarea sistemului socialist al economiei mondiale — principala trăsătură a epocii noastre. Colaborarea și într-ajutorarea economică reciprocă între țările lagărului socialist. Ajutorul multilateral dat de Uniunea Sovietică țărilor de democrație populară pentru construirea socialismului. Succesele obținute de U.R.S.S. și celelalte țări socialiste în întrecerea pașnică cu capitalismul". Se poate afirma că în linii mari discuțiile au reușit să sublinieze însemnătatea teoretică și practică a problemelor dezbătute. In mod just, în înfățișarea procesului de formare a sistemului mondial al socialismului s-a pornit de la învățătura marxist-leninistă despre criza generală a capitalismului. Căpitanul Harcai M. în cuvîntul său a dezvăluit esența crizei generale a capitalismului spunînd că ea înseamnă o criză atotcuprinzătoare a sistemului mondial capitalist în ansamblul său, criză care se caracterizează prin războaie și revoluții, prin lupta dintre capitalismul muribund și socialismul în creștere. In continuare el a arătat că trăsătura principală care a determinat dezvoltarea crizei generale a capitalismului a fost desprinderea Rusiei din sistemul capitalist și constituirea U.R.S.S. Aceasta a fost prima etapă a crizei generale a capitalismului. In perioada celui de-al doilea război mondial și a desprinderii țărilor de democrație populară din Europa și din Asia din sistemul capitalist, desprindere care a urmat acestui război, a început a doua etapă a crizei generale a capitalismului. Tot el a subliniat și principalele trăsături caracteristice ale actualei crize generale a capitalismului și anume : desprinderea din sistemul capitalist a unui șir de tari din Europa și Asia și formarea sistemului economic mondial al socialismului , ascuțirea extremă a crizei sistemului colonial, destrămarea sistemului colonial. In răspunsurile date, alți ofițeri elevi au vorbit despre caracterul obiectiv al procesului formării sistemului economic mondial al socialismului. Ei au arătat că țările desprinse din sistemul capitalismului s-au unit în jurul U.R.S.S. și au format puternicul lagăr socialist. Această unire — a spus căpitanul Ciolan V. — a fost dictată de scopul comun, construirea socialismului și comunismului, cit și de necesitatea obiectivă de a nazista atacurilor lagărului imperialist, încercărilor lui de a restaura în aceste țări regimul capitalist In continuare s-au dezbătut multilateral relațiile economice de tip nou dintre țările sistemului mondial socialist. Mai mulți ofițeri elevi, printre care și căpitanul Grigorescu A., au prezentat, pe baza unui bogat material, formele de colaborare economică între țările lagărului socialist, subliniind rolul hotărîtor al ajutorului acordat de U.R.S.S. țărilor de democrație populară. Concluzia ce s-a desprins pe marginea acestor discuții a fost : colaborarea economică și ajutorul frățesc reciproc au o mare însemnătate pentru victoria noii orînduiri sociale. In dezvoltarea și desăvârșirea legăturilor dintre țările socialiste se manifestă unitatea de neînvins a lagărului mondial socialist, care e călăuzit de principiile internaționalismului proletar. Cu competență au vorbit ofițerii elevi și despre o problemă atît de importantă a zilelor noastre ca întrecerea economică dintre cele două sisteme mondiale. In argumentare tovarășii s-au referit la documentele Congresului al XX-lea și al XXI-lea al P.C.U.S., precum și la documente ale partidului nostru. In unanimitate ei au subliniat că îndeplinirea planului septenal al Uniunii Sovietice constituie o etapă hotărîtoare în direcția înfăptuirii sarcinii economice fundamentale a U.R.S.S. Totodată ei au evidențiat modul în care participă fiecare țară socialistă, printre care și țara noastră, la întrecerea pașnică dintre socialism și capitalism. In cursul seminarului a ieșit la iveală că o serie de ofițeri elevi și-au putut axa răspunsurile lor pe fapte și evenimente actuale, deoarece urmăresc cu atenție presa noastră de partid. Lectura atentă a presei a făcut ca expunerile lor să fie nu numai bogate în exemple, ci și combative față de teoriile ideologilor imperialismului. Așa se explică interesanta intervenție a căpitanului Ioniță V. care a arătat, pe bază de fapte grăitoare, contrastul dintre relațiile de tip nou — bazate pe colaborare și întrajutorare frățească — dintre țările socialiste și relațiile de junglă ce caracterizează legăturile dintre statele capitaliste. In același mod el a dezvăluit legătura dintre monopoluri și aparatul de stat din țările imperialiste. Fără îndoială că, în bună parte, rezultatele discuțiilor se datoresc și modului cum a condus dezbaterile căpitanul Anica N. De remarcat că el nu s-la mulțumit cu răspunsurile de suprafață și, în mai multe cazuri, a cerut ofițerilor elevi să nu se mărginească la enunțarea unor date și cifre, ci să treacă la analiza lor științifică. In cursul discuțiilor au fost date și răspunsuri imprecise, uneori chiar confuze. Cele care nu au fost sezisate de ofițerii-elevi, lectorul le-a semnalat chemînd pe tovarăși să ia atitudine. Așa s-au petrecut lucrurile atunci cînd căpitanul Alexandroaia A. — care în general a vorbit bine — a spus „Țările socialiste nu cunosc crize. Mă refer la crizele de supraproducție". Pe bună dreptate, lectorul a luat poziție față de o asemenea formulare echivocă. Este bine ca lectorul să fie atent la formulări, să manifeste grijă față de puritatea ideologică a răspunsurilor, dar și mai nimerit este ca el să educe ofițerii elevi în spiritul vigilenței ideologice. Altminteri, în loc să se dezvolte un climat critic față de intervențiile nejuste, ofițerii elevi se obișnuiesc cu faptul ca în cele din urmă lucrurile vor fi lămurite de lector. Și apoi mai este o primejdie, în treacăt fie zis, lectorul ajunge să vorbească prea mult și aceasta in dauna seminarului. De bună seamă că nivelul discuțiilor ar fi fost mai înalt dacă în afară de hartă ar fi fost prezentate materiale demonstrative ajutătoare (de exemplu, grafice care să arate în cifre superioritatea sistemului economic mondial al socialismului asupra celui capitalist etc.). Nu se poate trece cu vederea și un alt neajuns ce apare în mod evident, folosirea exagerată de către ofițerii elevi a conspectelor. Este cu atît mai supărătoare aceasta cu cît în recentele Dispozițiuni ale D.S.P.A. privind unele măsuri ce trebuie luate pentru îmbunătățirea pregătirii politico-ideologice a militarilor se atrage atenția asupra daunelor ce le aduce folosirea excesivă a conspectelor pentru răspunsuri. Lipsuri s-au manifestat și în ce privește sistematizarea și orientarea discuțiilor. Așa se explică faptul că pentru dezbaterea unor probleme importante și actuale n-a mai rămas timp suficient. Ofițerii elevi erau pregătiți. Ei au studiat bibliografia ridicată, și-au făcut conspecte, dar... n-au avut prilejul să dovedească temeinic în ce chip au înțeles și aceste probleme. In sfîrșit, în cuvîntul unora dintre ofițerii elevi s-au vădit tendințe de istoricism (atunci cînd au relatat despre istoricul formării sistemului mondial al socialismului) sau de folosirea exagerată de date (în special pe marginea unora din acordurile economice dintre țările lagărului socialist). Ciclul de științe sociale de la Școala militară de transmisiuni are toate condițiile spre a înmulți roadele muncii lectorilor ei. In vederea realizării acestui obiectiv se cere să fie înlăturate lipsurile sezisate. Printr-o îndrumare mai atentă teoretică și metodică a lectorilor, prin sporirea ajutorului acordat ofițerilor elevi cît și prin sprijinul primit din partea organului politic, ciclul de științe sociale va putea să desfășoare o mai bună activitate. Maior I. POPLEANU ROADE CE SE CER A FI Înmulțite • DIN ACTIVITATEA UNUI CICLU DE ȘTIINȚE SOCIALE <fi GERPRES ® Cu prilejul zilei de luptă pentru reunificarea pașnică a Vietnamului, Uniunea Scriitorilor din R.P. Romînâ a trimis o telegramă Uniunii Scriitorilor din R.D. Vietnam prin care scriitorii romîni își exprimă solidaritatea lor cu colegii scriitori și cu toți intelectualii vietnamezi și le urează succes deplin în marea și înalta acțiune patriotică a poporului vietnamez de reunificare pașnică a patriei sale, pentru o orînduire întemeiată pe dreptate socială și pe prietenia sinceră și colaborare cu toate popoarele lumii.In cadrul acordului de colaborare dintre Academia R.P. Romîne și Academia de Științe a R. Cehoslovace, a sosit în Capitală acad. Dimitri Androsov, membru al Academiei de Științe a R. Cehoslovace, în vederea unor studii de geologie. De asemenea a sosit În Capitală la invitația Academiei R.P. Romîne prof. Echim Boncev, geolog, membru corespondent al Academiei de Științe a R.P. Bulgaria, care va face un schimb de experiență cu oamenii noștri de știință.