Apărarea Patriei, august 1959 (Anul 15, nr. 179-204)

1959-08-01 / nr. 179

2 ________________________________________________ Munca practică — izvor de creație In atelierele școlii militare de ar­tilerie din Sibiu se desfășoară zil­nic o activitate deosebit de rodnică. Sub îndrumarea profesorilor și a personalului tehnic, elevii — viitoare cadre tehnice ale armatei noastre — își cimentează cunoștințele teoreti­ce, cîștigă deprinderea de a inter­veni operativ și cu succes în reme­dierea defecțiunilor care se pot ivi în timpul exploatării tehnicii de luptă. In orele de activitate practică elevii au realizat piese frumos fini­sate și de mare precizie. Intre alte­le ei au confecționat truse complete pentru opticieni, compuse dintr-un mare număr de piese cu întrebuin­țări variate. Această realizare este un dar pe care elevii îl oferă, în cin­stea zilei de 23 August, viitorilor lor tovarăși de muncă. Munca practică deschide ofițerilor și elevilor bogate perspective de ac­tivitate creatoare. In procesul mun­cii se nasc numeroase idei menite să ridice calitatea lucrului și produc­tivitatea muncii — tendință specifi­că zilelor noastre. Numărul inova­torilor și raționalizatorilor crește. Iată cîteva exemple : Deseori, elevul sergent Netea Mir­­cea își petrece timpul liber în poli­gon unde își experimentează inova­ția : un dispozitiv montat pe afetul mitralierei cu care se poate regla mai repede și mai bine orice armă din înzestrarea subunităților de in­fanterie. Inovația a fost prezentată și la consfătuirea elevilor de frun­te, ,,Am văzut multe sisteme de re­glare a armamentului — spunea la consfătuire elevul sergent Netea Mircea — și fiecare din acestea sufe­rea de o anumită imperfecțiune. Un bun trăgător poate să regleze, tră­­­gînd din umăr, un număr mic de arme pe zi. După ce obosește nu mai poate să dea rezultatul dorit. In a­­fară de aceasta se consumă multe cartușe pînă cînd punctul mediu al loviturilor este adus unde trebuie. Folosirea mesei de reglaj este un procedeu mai productiv, dar datorită faptului că are un anumit grad de rigiditate se creează un decalaj în­tre punctul mediu obținut la masă și cel realizat de trăgător în poligon. M-am gîndit să îmbin cele două pro­cedee. Am realizat un dispozitiv simplu, ușor de confecționat, care, pe baza unor arcuri cu tensiune re­glabilă și fixat pe afetul mitralierei, îngăduie să se regleze armele din înzestrarea infanteriei mai repede, mai bine și cu economie de mu­niții. Un alt elev, Costin Grigore, a ter­minat recent o lucrare interesantă și folositoare, mai cu seamă în apli­cații tactice. El a realizat un tabel pentru harta de lucru a șefului cer­cetării divizionului de artilerie, în care se trec obiectivele descoperite la inamic și cele probabile, care încă n-au fost descoperite dar a căror prezență o impune terenul, carac­terul luptei, intențiile și tăria ina­micului­ Acest tabel ajută cerceta­rea divizionului să-și îndeplinească cu succes misiunea încredințată. Eșalonul superior a apreciat stră­dania elevilor, le-a dat indicațiile necesare privind îmbunătățirea lu­crărilor lor și poate că în curînd a­­cestea vor fi generalizate. O altă inovație în curs de fini­sare este cea a locotenent colone­lului tehnic Olovinaru Remus care, ajutat de angajatul civil Panache Mihai, a realizat o mașină de nu­mărat cartușe, acționată deocamda­tă manual iar mai tîrziu electric. Un aparat de înregistrare automat indică cu fidelitate numărul de car­tușe trecut prin mașină. Inovația iși va dovedi utilitatea cu prilejul verificărilor periodice la depozitele de muniții. Trebuie amintit aici că în cinstea zilei de 23 August căpitanul ingi­ner Vasile Horațiu, sprijinit de sub­ofițerul Folea Gheorghe și angaja­tul civil Purcărescu Matei, au pus in funcțiune, folosind mijloace lo­cale, o baie de nichelat. Obiectele lucrate de elevi în timpul practicii primesc aici un aspect frumos care le protejează totodată de oxidare. Numărul inovațiilor și al raționali­zărilor este în continuă creștere datorită faptului că în această școală se acordă o atenție tot mai mare muncii practice — izvor nesecat de creație. Căpitan T. MARGINEANU ANTRENAMENT LA BARĂ FIXA Grupa de gimnastică a unității își însușește zi de zi deprinderea de a executa corect lucrul la aparate. In clișeu , la bara fixă soldatei fruntaș Dinghina Francisc, utemist. (Foto : T. MACARSCHV) APĂRAREA PATRTET Un bilanț rodnic în urmă cu cîteva zile a avut loc festivitatea închiderii lectoratului cu soțiile de militari organizat pe lîngă clubul nostru de garnizoană. Bilanțul făcut cu acest prilej a fost bogat in rezultate. Ciclul celor 24 de lecții a cuprins o tematică largă de probleme. Audiind aceste lecții, soțiile militarilor au putut cu­­noaște mai temeinic politica parti­dului nostru de construire a socialis­mului, marile înfăptuiri ale oamenilor muncii din patria noastră în cei 15 ani de la eliberare, trăinicia și supe­rioritatea sistemului socialist, și-au putut da mai bine seama de marea însemnătate a participării femeilor la construirea socialismului, la întreaga viață politică, economică și obștească a țării. Noi ne-am străduit ca toate lec­țiile expuse să aibă un înalt nivel ideologia, un conținut interesant și atractiv. In acest scop au fost invitați să expună lecții propagandiști califi­cați, activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultură, co­mandanți, șefii de organe po­litice. Pentru înțelegerea mai pro­fundă a conținutului lecțiilor, clu­bul de garnizoană a organizat și unele activități suplimentare. Astfel după expunerea lecției „Ce este religia și cum a apărut ea pe pămînt“ s-a ini­țiat cu un grup de tovarășe vizitarea muzeului regional de științe naturale. Pe tema celei de a doua lecții s-a or­ganizat un concurs „Cine știe, cîștigă“ care s-a bucurat de o largă partici­pare. Activități asemănătoare au avut loc și după expunerea celorlalte lecții. Este cazul să amintesc aci des­pre vizitele făcute la două mari între­prinderi industriale din localitate, la o gospodărie agricolă colectivă și la expoziția „Construcția desfășurată a comunismului în U.R.S.S.“ etc Toate aceste activități au dus nu numai la acumularea unor cunoștințe prețioase ci au sporit și interesul so­țiilor militarilor pentru a participa ac­tiv la asemenea lecții. Conferințele variate și interesante, activitățile educative organizate au atras un număr tot mai mare de tovarășe. La majori­tatea lecțiilor frecvența a fost de 75— 80 la sută. Merită a fi amintite aci numele tovarășelor Ureche D., Bucur Zoe, Broșcuței M., Iacob T., Porova C. care n-au lipsit aproape la nici o lecție. La asigurarea unei bune frec­vențe a contribuit bineînțeles și spri­jinul primit din partea comitetelor so­țiilor de militari din unitățile cu care am avut o legătură permanentă și bineînțeles ofițerii și subofițerii care au dovedit că înțeleg just necesita­tea educației comuniste a tovarășelor lor de viață, creîndu-le condiții de a participa cu regularitate la lecții, a­­jutîndu-le să înțeleagă o serie de pro­bleme noi. Cea mai concretă dovadă a crește­rii conștiinței politice a soțiilor de mi­litari o constituie participarea lor tot mai activă și în număr tot mai mare la munca obștească. Un grup mare de tovarăși au participat la amenajarea și întreținerea mormintelor eroilor so­vietici și romîni. La chemarea comi­tetului orășenesc al femeilor, soțiile militarilor au format o brigadă de m­­uncă patriotică care a executat un mare număr de ore de muncă volun­tară pe șantierele orașului și la strînsul recoltei pe ogoarele unei G.A.S. din apropiere. In desfășurarea sectoratului cu soțiile ofițerilor și subofițerilor au existat însă și unele lipsuri. Din ele trebuie să tragem învățăminte, luînd în același timp și măsurile ce se impun pentru a nu se mai repeta in viitor. Este vorba în primul rînd de faptul că unele lecții n-au fost sufi­cient de convingătoare și atrăgătoare, n-au reușit să stîrnească interesul participantelor. Munca organizatorică n-a fost întot­deauna la înălțime. Anunțarea lecții­lor, uneori s-a făcut în pripă. In pro­gramarea ședințelor nu s-a ținut seama de celelalte activități desfășu­rate la clubul de garnizoană. S-a a­­juns astfel la situația ca de multe ori lecțiile sa se suprapună cu pre­gătirile echipei artistice. Puține lucruri a întreprins în spri­jinirea pregătirii politico-ideologice a soțiilor de militari biblioteca clubului de garnizoană. Deși existau posibili­tăți, ea nu a desfășurat o activitate mai largă pentru popularizarea cărții ideologice și politice în rîndul aces­tora Au fost și unii comandanți și lucră­tori politici care n-au acordat edu­cației politico-ideologice a soțiilor o­­fițerilor și subofițerilor din subor­dine importanța cuvenită, n-au spri­jinit clubul de garnizoană în acea­stă privință. Soțiile ofițerilor și subofițerilor din unitatea in care muncește ofițerul Gavriliuc au par­ticipat foarte slab la activitatea de învățămînt. La ultimele opt lecții de pildă au participat numai una sau două tovarășe. Cu o asemenea situație desigur că nu ne putem împăca. Odată terminate lecțiile din planul tematic, noi vom continua să ne ocu­păm în aceeași măsură de pregătirea politico-ideologică a soțiilor ofițeri­lor și subofițerilor din garnizoană. In cinstea zilei de 23 August clubul și-a întocmit un plan care cuprinde nu­meroase mannifestări politic­o-educa­­tive. Este de datoria noastră să asigurăm ca aceste manifestări să se desfășoare la un­ înalt nivel. în­­cât să contribuie din plin la ridicarea nivelului ideologic al familiilor de mi­litari, la ridicarea conștiinței lor so­cialiste. Căpitan GH. DANIFELD șeful clubului de garnizoană .­­ 0IÏ O­L O H11T p v­i I­R­A V | >51 i v­orr­y a» g 11 v r ie Maior Bartha Carol, locotenenții majori Peteanu Gh., Iordăchescu A., Marinescu P., locotenentul Nacu Pavel, plutonierii Buruiană Șt., Fîcă A., Trușcă Șt. și tov. Mere­­șeanu Silvia. Redacția a intervenit la organele competente pentru a a­­naliza și dispune asupra soluționă­rii problemelor pe care le semna­lați. Răspunsul și veți primi ulte­rior, prin poștă, Căpitan Spătaru Ion. Cercetîn­­du-se cazul semnalat de dv., s-a constatat că în perioada cît ați în­deplinit funcția respectivă s-au ob­ținut economii de carburanți și lu­­brifianți, și nu consum peste nor­mă. Organele care au executat cer­cetarea administrativă n-au ținut cont, la stabilirea vinovăției, de prevederile Decretului 359/957 și ale instrucțiunilor pentru aplicarea lui. Marea unitate, care, la inter­venția­­ redacției, a fost sezisată de acest lucru, a luat­ măsuri pentru re­judecarea contestației și anularea firmulației. Locotenent major Axente Gheor­ghe. Am primit scrisoarea dv. De­pășirile la care vă referiți pot face obiectul unei știri care să apară în ziar. Din păcate, dv. nu arătați în ce anume sector de activitate s-au făcut astfel de depășiri, la ce au lucrat militarii în cauză etc. In viitoarele dv. scrisori menționați a­­ceste lucruri. Plutonier Dohotaru Vasile. Ordi­nele în vigoare precizează că ofi­țerii și subofițerii care au o vechi­me în M.F.A. de cel puțin 10 ani se bucură de un concediu de odih­nă de 30 de zile. Dumneavoastră, dacă n-ați împlinit vechimea de 10 ani, aveți dreptul la concediu de odihnă de 20 de zile SîmbâtS 1 august 1959 Nr. 179 (4022) ALARMĂ AERIANĂ . „Inamicul“ trebuie să apară. A-l descoperi la timp, e foarte impor­tant în luptă. In foto, postul de luptă co­mandat de caporalul Manea Ui« execută observarea aeriană. (Foto : ȘT. IONESCU) FAPTA LĂUDABILO­R UNOR ELEVI 15 iulie. Expresul 1-2 a intrat in gara Birlad la ora exactă. Prin­­tre călătorii care il așteaptă e și un bătrin pensionar, invalid. E bolnav și merge la București pen­tru a fi examinat și tratat în­­tr-o clinică de specialitate. Il în­soțește nora lui care îl și ajută de altfel să urce în vagonul în care au rezervate locurile. încă înainte de sosirea trenului nora se gîndește : ce bine ar p dacă în compartiment am găsi locuri libere. Bătrînul s-ar pu­tea întinde și ar putea suporta mai ușor cele cinci ore de călă­torie. Dar... celelalte locuri din com­partimentul în care le sînt rezer­vate locurile sînt ocupate. Și în celelalte compartimente la fel. In întreg vagonul că­lătoresc elevi de la o școală mi­litară. Si bătrînul si nora par sa se resemneze. Fata îi propune socrului să ocupe și locul ei și să încerce să se așeze cît mai comod. Intre timp trenul a pornit. Ti­nerii elevi care în timpul opririi coborî­seră pe peron sau se în­ghesuiseră la ferestre s-au în­tors în compartiment. Aici l-au­­­ găsit pe bătrînul care, cu tot C­" ' fortul, nu reușea să-și așeze pi­cioarele bolnave pe locul oferit de fată. Văzîndu-l, elevii s-au ui­tat imediat unul la altul. Schim­bul de priviri a fost scurt. Ime­diat ca la o comandă au pornit să-și scoată bagajele afară. Și-au luat și șepciie și au părăsit compartimentul. Unul dintre ei spuse cu un glas ce voia să sune glumeț : „noi sîntem ti­neri și subțirei, ne putem face loc în celelalte compartimente. Puteți să ocupați compartimentul și să stați comod“. Bătrînul și fata surprinși deabia reușiră să spună un precipitat „mulțumim“ . Pe drum bătrinului i s-a făcut rău. Nora lui se străduia să-i a­­jute cu o doctorie dinainte pre­gătită, cu o vorbă de încurajare sau încercînd să-l așeze mai bine pe canapeaua ce o ocupa acum singur. De dat doctoria, de spus o vorbă de încurajare era mai ușor, dar de aranjat, de mișcat era mai greu. Nora nu avea des­tulă putere să-l ridice, să-l spri­jine. Atunci au reapărut tinere elevi care l-au luat în grijă pe bătrîn pînă la București. Vreți puțină apă rece ! Să vă ajutăm să vă întoar­ceți­­, teza ! N-ar fi bine să scoateți pro­ Să încercăm să vă așezăm cu capul la fe­reastră. O să a­­veți mai mult aer Se întreceau care mai de care să-i fie de folos. Bătrînul tot mai uimit și oare­cum stingherit încerca să se o­­pună avalanșei de atenție cu care era înconjurat de viitorii o­­fițeri. „Protestele" lui nu erau luate în seamă și de la un timp a renunțat la ele. Trenul a intrat în stația București. Nora bătrî­­nului,,,nu mai­­ era îngrijorată. Avea cine să-i ajute și la coborîre. Au mulțumit elevilor. Bătrînul a adăugat mulțumirilor cîteva aprecieri ce fac cinste viitorilor ofițeri. Le reproduc pentru să scutesc și comentariile . Se cunoaște noua educație. Cu asemenea militari putem să ne mîndrim. Ar trebui să fiți laudați să cunoască și alții cum sînt crescuți ofițerii armatei noastre de azi ! Am îndeplinit dorința baronu­lui pensionar invalid. A. NESTOR ÎNSEMNARE z-,rVfV rvirk.rvirv nr.t Timp de veacuri, poporul romîn, în frunte cu cei mai devotați fii ai săi, a dus o luptă dîrză pentru indepen­dență națională și eliberare socială. In această luptă au dat dovadă de multe fapte vitejești, alături de masele populare, și marinarii. Pe timpul lui Mircea cel Bătrîm Vlad Dracul, Ștefan cel Mare, Mi­hai Viteazu, marinarii de pe Dunăre au sprijinit oștirile romîne împotriva invaziilor otomane. Mircea cel Bă­trîn, după lupta de la Rovine, a ur­mărit oștirea turcească pe Dunăre cu ajutorul luntrașilor săi. După înfrîn­­gerea suferită de Ioan de Huniade la Varna (1444), o flotă burgundă con­dusă de Waleram de Wavra a făcut o expediție pe Dunăre împotriva tur­cilor la Nicopole. In fruntea acestei flote au navigat luntrașii Țării Ro­­mînești împreună cu­­ 500 de ostași romîni, cite 10—12 oameni de fiecare luntre. In timpul lui Ștefan cel Mare co­răbiile moldovenești au atacat în anul 1476 galerele turcești rămase pe Dunăre pentru aprovizionarea ar­matei otomane cu prilejul unei ex­pediții spre Moldova. In timpul lupte­lor luntrașii romîni au săvîrșit ne­numărate fapte de vitejie. Așa, de exemplu, în ceaslovul unei mînăstiri se arată eroismul a 8 luntrași mol­doveni care au scufundat o c­orabie turcească înecînd 108 turci. In urma acestei acțiuni luntrașul Nica din Răpciuni a fost răsplătit de Ștefan cel Mare cu o livadă, pentru curajul și devotamentul său. După pierderea independenței lun­trașii romîni au participat la lupta poporului împotriva jugului otoman, înecînd vasele de transport și gale­rele de război turcești ce cărau bunuri jefuite din Țările Romîne. Ei dădeau lovituri turcilor și căutau să vină în ajutorul norodului care, așa cum releva un cronicar al timpului, deseori nu avea „bob de grîu să-și hrănească pruncii, nici loc de mor­­mînt să-și îngroape bătrînii, nici lacrimi să-și plîngă robia”. Sunt cu­noscute acțiunile de luptă ale lui „Gheorghe Sava și cu­ ai lui" care „au prăpădit mii de luntri" turcești. Un moment însemnat în istoria marinei noastre îl constituie contri­buția luntrașilor la luptele duse de Mihai Viteazu împotriva turcilor. Flotila lui Mihai Viteazu număra a­­proximativ 1.500 luntri. Cu ajutorul acesteia oastea lui Mihai a trecut Dunărea în 1596 și 1598 și a bătut pe turci la Nicopole. In lupta de la Giurgiu, din toți turcii care alcătuiseră garnizoana castelului „San Georgio" (vechea de­numire a cetății Giurgiului) numai unul a scăpat, trecînd Dunărea înot. In timpul războaielor ruso-turce numeroși marinari romîni au luptat voluntari alături de trupele rusești. Așa, spre exemplu, în războiul ruso­­turc din 1787—1792 un grup de ma­rinari romîni sub comanda lui Da­­maschin a luptat în cadrul flotilei ruse dînd dovadă de multă îndemî­­nare și bravură. Apreciind vitejia lui Damaschin, comandantul rus i-a a­­cordat gradul de căpitan locotenent. In războiul Crimeei început în 1853, în cadrul marinei ruse la atacul Isa­­ccei a luat parte și nava românească „Natalia” . Tînăra marină romîneasca a parti­cipat la războiul de independență, în­deplinind multe misiuni de luptă în sprijinul trupelor de uscat. Navele „Ștefan cel Mare“, „Romînia“, „Ful­gerul“, „Rîndunica“ și patru șlepuri au fost folosite pentru transporturi de trupe, muniții și alimente. Marinarii romîni, însuflețiți de o fierbinte dragoste de patrie, dornici să lupte pentru scuturarea jugului otoman care de veacuri apăsa pe umerii poporului romîn, au dat do­vadă de mult eroism. Au rămas ves­tite tragerile de artilerie din 9 iunie și 12 iunie 1877 ale bateriilor de coa­stă „Ștefan cel Mare“, „Independen­ța", „Mircea“, care au redus la tă­cere tunurile turcești de la Vidin. Dintre marinarii romîni s-a eviden­țiat maiorul Murgescu, care a partici­pat la atacul navelor turcești de la Ma­cin scufundînd unul dintre cele mai mari monitoare turcești „Duba-Seifi". Pentru vitejia sa Murgescu a fost de­corat de comandamentul rus cu ordi­nul „Sf. Vladimir“ și de comanda­mentul român cu „Steaua Rominiei“ Multe s-ar putea spune despre eroismul marinarilor romîni la in­stalarea barajelor de mine, în special a barajului de la Nedeia, la consttruirea podului de la Turnu-Măgurice și la multe alte acțiuni care au fost în­treprinse sub focul inamic. Un mare succes al marinarilor ro­mîni a fost scufundarea de către ba­teriile de coastă a marelui monitor turcesc „Podgorița“ și a altor nave mai mici. Faptele s-au petrecut ast­fel : în timpul iernii, turcii și-au as­cuns navele în dosul insulelor Chif­telele, într-un braț îngust al Dunării, și le-au mascat într-un loc împă­durit. Marinarii romîni au descoperit ascunzătoarea turcească. In timpul nopții ei au adus în cel mai strict secret o baterie de artilerie pe malul romînesc în dreptul navelor turcești. Loviturile au fost atît de precise nn­cit turcii, surprinși, n-au mai avut nici timpul, nici îndrăzneala să pună navele în stare de luptă și să se a­­pere. Toate bastimentele în cap cu monitorul „Podgorița“ au fost scu­fundate. In urma acestei acțiuni, flo­­tila turcească de pe Dunăre s-a dezor­ganizat. Participarea Flotilei Romîne la războiul de independență constituie un moment glorios care a îmbogățit tradițiile de luptă ale marinarilor romîni. File luminoase în cartea tradițiilor înaintate ale marinei noastre au fost înscrise prin acțiunile întreprinse de marinarii romîni în anii 1917, 1918, 1919 sub influența grupurilor comu­niste și urmînd exemplul marinarilor revoluționari ruși. In ianuarie-februarie 1918 a avut loc răscoala marinarilor romîni de la Chilia Nouă. In același timp la Odessa și Sevastopol marinarii romîni de pe navele din Marea Neagră răscu­­lîndu-se au destituit de la comandă pe ofițerii reacționari și au schimbat denumirea navelor. In iulie 1919 în marina militară a avut loc o mare răscoală a marinari­lor, cu care prilej elementele revolu­ționare stabiliseră și soldații și ser­genții care să comande unitățile de luptă, navele și chiar flota revoluțio­nară. Ea a fost înăbușită, iar împo­triva marinarilor s-a dezlănțuit teroa­rea sîngeroasă a regimului burghezo­­moșieresc. Din luptele duse în acei ani, marina­rii romîni, ca și muncitorimea revo­luționară din întreaga țară, au tras învățăminte prețioase pentru luptele ce aveau să vină. Experiența luptelor revoluționare din anii 1917—1920 a arătat că masele de oameni ai mun­cii nu pot obține victoria dacă nu au în frunte un partid muncitoresc re­voluționar, un partid marxist-leninist. Un astfel de partid marxist-leninist a fost creat. Partidul Comunist din Romînia s-a situat în fruntea luptei maselor populare pentru independența­ națională și eliberare socială. După instaurarea dictaturii fasciste și tîrîrea Romîniei de către clasele exploatatoare în criminalul război antisovietic, Partidul Comunist din Ro­mînia, înfruntînd cu eroism teroarea și prigoana la care era supus, a desfă­șurat o largă activitate pentru orga­nizarea și conducerea luptei maselor populare împotriva dictaturii fasciste și a hitleriștilor. In activitatea sa par­tidul comunist a acordat o atenție deosebită muncii desfășurate în sînul armatei, dezvăluind în fața ostași­lor caracterul de jaf al războiu­lui antisovietic și chemîndu-i să în­toarcă armele împotriva adevăraților dușmani ai poporului romîn. Intr-un manifest editat de P.C.R. la mai 1944 se spunea : „Soldați, sub­1 ofițeri, ofițeri și generali ! Refuzat să mai luptați și să munciți pentru criminalii Hitler și Antonescu Cei de pe front ! Treceți cu tot ar­mamentul și echipamentul de partea Armatei Roșii, care vă va ajuta luptați pentru dezrobirea patriei noas­tă tre ' Cei din spatele frontului ! plecarea pe front. Treceți de Refuzați partea poporului Activitatea desfășurată de P.C.R. a exercitat o puternică influență asupra masei de ostași, inclusiv asupra mari­narilor. Astfel, la 23 August 1944, la chemarea Partidului Comunist Romîn, marinarii romîni alături de celelalte unități ale armatei romîne s-au înca­drat cu elan în lupta împotriva hitle­riștilor. In Constanța, soldații forțele patriotice populare au dezar­și­mat trupele hitleriste din oraș. O contribuție activă la lupta împo­triva hitleriștilor au adus-o marinarii Flotilei de Dunăre. Datorită acțiunilor flotilei, trupele hitleriste au fost îm­piedicate să distrugă orașele și sa­tele de pe Dunăre și să ocupe punc­te de rezistență în zona Baziaș — Turnu-Severin, pentru a-și asigura retragerea spre apus. La Turnu-Seve­rin „Detașamentul Dunărea de sus“, compus din vedete, a contribuit zdrobirea trupelor hitleriste care vo­ia­iau să ocupe orașul. In luptele de la 26 august 1944, datorită eroismului forțelor patriotice populare, al sol­daților unor unități de uscat și al ma­rinarilor flotilei de Dunăre, a fost în­cercuită și dezarmată o coloană de aproximativ 2.000 hitleriști. In luptele de la Calafat s-au evi­dențiat trupele de infanterie și geniu marină, care au dezarmat o altă co­loană germană ce încerca să ocupe orașul și să treacă Dunărea în Bulga­ria. Militarii Regimentului 5 marină, în cooperare cu marinarii forțelor fluviale romîne, au lichidat rezisten­țele hitleriste de la Hîrșova, Cerna­vodă și Fetești, interzicînd trupelor germane care se concentraseră ta Dobrogea să treacă Dunărea în Mun­tenia Un sprijin însemnat a dat flotila romînă la forțarea Dunării de către trupele Frontului 3 Ucrainean, care au trecut în Bulgaria și Iugoslavia în urmărirea forțelor hitleriste. Cu mul­tă abnegație au acționat marinarii la dragarea minelor lansate de hitleriști pe Dunăre. Neuitată va rămîne fapta sergentului major timonier Tătaru Valeriu, care a acționat cu neînfri­care în condiții deosebit de grele. El a căzut la datorie în urma exploziei unei mine magnetice. După zdrobirea trupelor hitleriste de pe teritoriul țării noastre, marinei romîne i-a revenit sarcina de a contri­bui la asigurarea transporturilor de trupe și materiale spre frontul anti­hitlerist. La chemarea Partidului Romîn , „Totul pentru front, Comunist totul pentru victorie“ au acționat cu en­tuziasm și echipajele marinei co­merciale romîne și muncitorii din porturi. Muncitorii au refăcut insta­lațiile portuare și au redat navigației materialul flotant. • Participarea marinarilor romîni la războiul antihitlerist constituie una din cele mai glorioase pagini ale is­toriei marinei romîne. In luptele purtate cot la cot cu vi­tejii ostași și marinari sovietici, mari­narii romîni au continuat minunatele tradiții de luptă ale înaintașilor și-au dezvoltat înalte calități ca : spi­și ritul de sacrificiu în lupta pentru cauza poporului, dîrzenia și curajul în luptă, vigilența neslăbită, credințe față de drapelul de luptă al unității și față de pavilionul navei. Ei au ci­mentat în focul luptelor purtate prie­tenia și frăția de arme cu marinarii sovietici. Soldații, sergenții și ofițerii Forțe­lor Maritime Militare ale R.P.R. sînt continuatorii demni ai tradițiilor luptă și revoluționare ale marinei ru­de­mîne. Prin activitatea rodnică de zi cu zi, desfășurată în scopul ridicării capacității de luptă a navelor și unităților de luptă, marinarii noștri îm­­­bogățesc tradițiile glorioase, dovedind dragoste nețărmurită față de patrie, partid și guvern, față de cauza socia­lismului. Căpitan-locotenent N. BIRDEANU DIN TRECUTUL DE LUPTĂ AL MARINARILOR ROMÎNI Vizită la hidrocentrala Sadu 5 (Prin telefon). Zilele trecute, elevii din Școala militară „Nicolae Bălcescu“ au vizitat hidrocentrala Sadu 5, unul din obiectivele importante din siste­mul de electrificare a țării. Elevii au urmărit munca entuziastă a muncito­rilor pe acest șantier pentru mărirea capacității hidrocentralei, pentru mări­rea lacului de acumulare. Am rămas profund impresionați de faptul că numai în cîteva ore, cît am stat acolo, barajul de acumulare s-a ridicat cu peste o jumătate de metru. Cele văzute constituie un imbold în munca noastră de învățămînt. Căpitan FURDUI ROMUL ÎN PARCUL AUTO (Prin telefon). r— Parcul auto pars un adevărat șantier. De la deșteptare, pînă seara tîrziu, aici se duce o acti­vitate intensă. Conductorii auto, sub conducerea căpitanului Marin Constan­tin, muncesc cu dragoste ș­i hotărire pentru a pune la punct mașinile de luptă din înzestrare. Repartizați pe bri­găzi și echipe, fiecare dintre ei au sat­­e mui concrete, încadrate în timp, ceea ce îi face să muncească cu simț de răs­pundere, să execute corect fiecare ope­rație ce este cerută conform instruc­­țiunilor în vigoare. Fiecare piesă, fie­care sistem de funcționare al mașinii este controlat, verificat și pus la punct. Căpitanul Marin Constantin, care con­duce întreaga operație de verificare și conservare a mașinilor, apreciază că e­­chipa de demontare și montare cau­ciucuri condusă de soldatul Neacșu Ion trebuie evidențiată pentru rezultatele obținute Cot la cot cu conductorii auto mun­cește și plutonierul Rădulea Ion, mem­bru de partid. I.g prima vedere nii.1 poți deosebii cu nimic de ceilalți mi­­litari, îmbrăcat în si­ lopetă, el execută cu rpultă precizie verificarea sistemu­lui de aprindere al motorului la fiecare mașină. Pentru cunoștințele de specia­litate ce le posedă, precum și pentru modul său de comportare, plutonierul Rădulea și-a cîștigat stima și aprecierea tuturor celor cu care muncește. Cu multă dragoste militarii vin la el și-i cer sfaturi în materie de specialitate. E­­xemplul său constituie un imbold în muncă și pentru ceilalți conductori auto din cadrul unității. In parc, alături de cei mulți, care muncesc cu dragoste și tragere de ini­mă, se mai găsesc și unii, ca soldații Moldoveanu Aurel și Onciu D., care așteaptă în permanență să fie impul­sionați. Față de ei, tovarășii lor au luat atitudine la bilanțurile ce au avut loc recent. Căpitan GH. GABOR Din activitatea cercului „Să ne cunoaștem patria" Cercul „Să ne cunoaștem patria 11 din subunitatea în care muncește ofițerul Nicu Gheorghe aduce o contribuție însemnată la educarea patriotică a militarilor. Lăudabil este faptul că acest cerc cuprinde toți militarii subunității. Ședințele cercului se țin regulat și ele sînt interesante, folositoare și educative datorită faptului că sînt temeinic pregătite. De un real folos însușirea lecțiilor este harta con­în­fecționată pe hîrtie de cale de sol­datul fruntaș Opriș Mircea. Ea re­prezintă marile construcții ale re­gimului democrat-popular precum și obiectivele industriale ce se vor construi în anul 1959 și în urmă­torii 2—3 ani. Zilele trecute s-a ținut cea de-a 19-a ședință a cer­cului. Soldatul fruntaș Teutișan Th. — responsabilul cercului — a ex­pus tema : „Orașe noi pe harta pa­triei“, în care a arătat că în timpul regimului burghezo-moșieresc, re­giuni întregi erau lăsate într-o crun­tă înapoiere economică. Trecînd apoi la hartă, soldatul fruntaș Teutișan a arătat că astăzi în aceste regiuni nu numai că s-au construit unele din cele mai importante obiective industriale ale patriei, dar au a­­părut chiar și orașe noi ca Victoria, Săcele, Năvodari, Onești, Borzești, Bicaz etc. (De la un corespondent voluntar).

Next