Apărarea Patriei, iunie 1960 (Anul 16, nr. 128-153)
1960-06-01 / nr. 128
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! #APARAREA PATRIEI r Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 128 (4280) Miercuri 1 iunie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Soldatul Ion loftac la tragerile cu pușca mitralieră, atît ziua cit și noaptea, a obținut calificativul „foarte bine“. El este cel mai bun pușcaș mitralior din subunitate Crește numărul militarilor de frunte la întrecerea socialistă în cinstea Congresului al III-lea al P.M.R., militarii subunității comandate de căpitanul Ioan Lungu și-au propus, ca obiectiv principal, obținerea insignei „Militar de frunte". Datorită muncii temeinice desfășurate de organizația de partid și de organizația U.T.M. din această subunitate, mulți ostași s-au ridicat la un înalt nivel de pregătire. In urma verificărilor făcute de o comisie, numită de comandantul unității, 12 militari din această subunitate au fost declarați, prin ordin de front pe unitate, militari de frunte. Și de data aceasta în primele rînduri se află comuniștii. Astfel, caporalul Dumitru Obrejan și soldatul fruntaș Ioan Tudor, membri de partid, au dat cele mai bune răspunsuri, au fost cei mai buni executanți și au avut o purtare disciplinară ireproșabilă cumalături de ei- au mai primit insigna mult dorită soldații fruntași loan Tănase, Mihai Zgonea, loan Stoian și alții. Căpitan M. MOHORA Jö1 ß Li V CENTRALĂ UN „M. EMINESCU' a RSITÄRA 1A,T Citit în pag. 2-a Vigilența revoluționară, trăsătură de bază a ofițerului Armatei noastre Populare CHEMĂRII PARTIDULUI îL RĂSPUNDEM PRIN NOI REALIZĂRI CLASAȚI PE PRIMUL LOC La concursul de tragere cu armamentul de infanterie organizat pe unul din comandamentele Armatei nostre Populare, echipa de categoria „B" condusă de locotenentul major Anghel Badea s-a clasat pe primul loc la proba „duelul de foc”. Caporalul Duran Amet, soldatul fruntaș Ion Harnagea și soldații Ilie Stan, Gh. Stoianov și Ion Fătu, care au făcut parte din această echipă, au obținut astfel încă un insemnat succes în cinstea celui de-al III-lea Congres al Partidului. (De la un corespondent voluntar). Succesele marinarilor In cadrul Flotei noastre Maritime Militare, întrecerea socialistă pornită în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului a luat o amploare deosebit de mare. Organizațiile de partid au organizat adunări deschise cu militarii ; în cadrul lor marinarii s-au chemat la întrecere și și-au luat angajamente înflăcărate. De pildă, o subunitate din unitatea de nave deținătoare a „Steagului Roșu al C.C. al U.T.M.“ a chemat la întrecere întregul colectiv pentru traducerea în viață a obiectivelor prevăzute în planul Direcției Politice a F.M.M., cum sînt : creșterea continuă a numărului de militari și de subunități de frunte, însușirea celei de a doua specialități, executarea misiunilor de joc cu calificative cît mai bune, participarea la munca patriotică etc. Mulți militari care au luat cuvîntul și-au luat angajamentul de a munci astfel încît să îndeplinească și chiar să depășească sarcinile reieșite din chemare. Și marinarii au trecut la fapte Astăzi, 90 la sută din comandanții de posturi de luptă, 95 la sută din comuniștii militari în termen și peste 34 la sută din întregul efectiv al unității amintite poartă insigna de „Militar de frunte“. Marinarii din această unitate au executat misiunile de foc numai cu calificative bune, iar jumătate din militarii de anul II și III muncesc pentru însușirea celei de a specialități. De asemenea, ei doua au participat cu elan la munca patriotică și au strîns 4700 de kilograme de fier vechi. Comandanții de mîine ai navelor noastre In cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R., elevii din Școala Militară Superioară de Marină mobilizați de organizațiile de partid, au hotărît să-și intensifice eforturile pentru obținerea unor rezultate cît mai bune la învățătură și la pregătirea militară, la pregătirea politico-ideologică, la realizarea de economii și în activitatea sportivă. Luînd exemplul celor mai buni, cum sînt comuniștii elev plutonier major Fudulu Nicolae, elev Tănase Victor, elev Prozorov Nicolae, elev sergent Florea Bogdan și alții, elevii au reușit să obțină, în proporție de 87 la sută, note peste șapte și sînt hotărîți să depună toate eforturile pentru ca, pînă la Congres, acest procent să crească tot mai mult. Elevii s-au angajat de asemenea să dea rezultate cît mai bune la pregătirea politico-ideologică, categorie de pregătire atît de necesară pentru înțelegerea politicii partidului nostru, pentru însușirea nemuritoarei învățături marxist-leniniste. Și în acest domeniu elevii au depus eforturi deosebite și rodnice La tragerile cu armamentul de infanterie, 80 la sută din elevi au obținut calificative bune și foarte bune. Una din sarcinile asumate prevede de asemenea ca pînă la Congres 70 la sută din efectivele școlii să treacă probele G.M.A. Planul a fost deja în Aliniază & . rcvebet cat c&k ftzm»s trecut cu 5 la sută și există posibilități ca pînă la Congresul partidului toți elevii să devină purtători ai insignei G.M.A. De asemenea, pînă în prezent elevii au strîns 2.400 kg. fier vechi, urmînd ca pînă la Congresul partidului să strîngă încă 1.000 kg. Se mai poate vorbi despre faptul că din cei peste 90 la sută din elevii utemiști participanți la concursul „Iubiți cartea“, 75 la sută sînt deja purtători ai insignei „Prieten al cărții“. Pînă acum s-au efectuat 500 de ore de muncă patriotică. Comandanții de mîine ai navelor noastre sînt hotărîți să obțină noi succese, dovedindu-și astfel atașamentul față de partidul nostru drag. însușirea a două sau mai multe specialități Cu mult entuziasm au îmbrățișat și lărgit marinarii lupta pentru însușirea a două sau chiar mai multe specialități. Pe navele și în unitățile noastre sînt mulți militari care deja cunosc două specialități , dar și mai mulți sînt acei care, în cinstea Congresului, au pornit pe acest drum. De pildă, în marea unitate unde muncește ofițerul Enache Gheorghe 247 militari și-au însușit a doua specialitate și numărul lor este în continuă creștere Mai ales pe navele militare această inițiativă este larg răspîndită Vom da un exemplu concludent Soldatul fruntaș Lia Marin este bine cunoscut în întreaga unitate de nave. El și-a însușit specialitățile de mecanic vitalitate, căldărist-motorist și scafandru, îndeplinind cu calificativul „foarte bine“ haremurile legate de fiecare dintre aceste specialități. In cinstea Congresului, soldatul fruntaș Lia Marin s-a angajat să-și însușească încă două specialități — telemetrist și minier. După hărnicia de care a dat dovadă pînă acum, după sîrguința și dragostea sa de muncă, putem fi siguri că pînă la cel de-al III-lea Congres al P.M.R., soldatul fruntaș Lia Marin va fi cunoscătorul a cinci specialități. Putem cita de asemenea pe caporalul Șerban Nicolae, unul dintre cei mai buni tunari din unitate, care și-a însușit și specialitatea de dragor. Acest militar înlocuiește în bune condițiuni pe comandantul postului de luptă dragoni de pe navă Mulți și mulți alți militari pot fi dați pildă pentru dragostea cu care-și însușesc cea de a doua sau mai multe specialități. Ei dovedesc că-și iubesc fierbinte patria și că sînt hotărîți ca, alături de toți oamenii muncii, să cinstească cu noi fapte demne de laudă Congresul partidului nostru „Să tragem cît mai precis“ Unul din angajamentele marinarilor în cinstea Congresului partidului este îndeplinirea misiunilor de foc cu calificative bune și foarte bune Datorită antrenamentelor continue și perseverente la posturile de luptă, datorită cunoașterii perfecte a tehnicii de luptă, marinarii din unitatea de nave unde muncesc căpitanul de rangul 3 Ion Barac și căpitanul locotenent Petre Mungiu au executat 95 la sută din tra Redacția gazetei ..FLOTA PATRIEI 4 (Continuare in pag. 3-a) Au devenit radiotelegrafiști Îndeplinind măsurile luate de biroul organizației de partid, comuniști ca maiorul C. Teodosiu și căpitanul C. Carol n-au precupețit nici un efort pentru a-i ajuta pe subordonați să-și însușească modul de transmitere și recepție a semnalelor atît în condiții normale cît și în condiții de bruiaj. In de clasă urma verificărilor care au avut loc recent, un mare număr dintre ei au devenit radiotelegrafiști de clasă. Căpitan ITRUSCA 4 Sergentul Pavel Iernuțean, care înainte de a îmbrăca haina ostășească (a fost muncitor fruntaș în producție la „Encsel întreprinderea Mauriciu“ din Tg. Mureș, este unul dintre cei mai vrednici comandanți de grupă din unitate. De curînd, subordonații săi toți au devenit radiotelegrafiști clasa III-a, Caporal I, JAC . La iruncul 1,1 ,d.L observare al divizionului de artilerie lucrează cercetași observatori de sub co-Sfina rÄ cf"' TiHtar frunte- ACUM Sînt CU totUl absorbiHe munca pentru indeplinirea misiunii. Peste citeva clipe va începe pregătirea de artilerie a atacului. (Foto : St. Ionescu! Cel de-al 3-lea cargou de 4.500 tone, construit la Șantierul Naval Galați, a fost lansat la apă cu 32 zile înainte de termen Foto : Agerares PLANUL LUNAR îndeplinit în numai 24 de zile Constructorii de pe șantierul noii fabrici de zahăr „Siretul“ din Bucecea au îndeplinit planul pe luna mai în numai 24 de zile. Acest succes ilustrează hotărîrea cu care muncesc constructorii pentru îndeplinirea angajamentului luat în întrecerea socialistă de a da fabrica în producție cu o lună înainte de data stabilită. Pe acest șantier întîietatea în întrecere o dețin muncitorii din hala de fabricație unde s-a montat aproape 80 la sută din utilaj. Valoarea materialelor economisite în cursul lunii mai de constructorii din Bucecea depășește suma de 300.000 lei. Azi, 1 iunie, sărbătorim ziua voastră, dragi copii ! Voi sînteți pretutindeni la fel de gingași, dar cît de mari sînt deosebirile în ceea ce privește viața voastră... La noi, un întreg popor vă privește cu ochi de părinte , să creșteți din an în an mai voinici, mai puternici, mai fericiți. Vouă ne străduim să vă dăm tot ceea ce noi n-am avut în trecut. Căci voi sînteți primăvara și viitorul, voi veți duce mai departe steagul luptei noastre spre comunism. Pe vremuri, palatele erau ale regilor ; azi sînt ale voastre. Cîndva, mamele din Romînia burghezo-moșierească vărsau cele mai multe lacrimi din Europa pe sicriile copiilor lor. Nu e o figură de stil ; e o amară constatare statistică care se chema a deține recordul mortalității infantile pe întreg continentul Europei. Azi, însă, mortalitatea infantilă a scăzut de la 17,9 la sută, cît era în 1938, la 6 la sută, iar natalitatea înregistrează creșteri continue. Tristele realități de odinioară — mame născînd pe cîmp în arșiți de soare sau în bordeie umede și întunecate, copii în zdrențe căutînd culcuș pe lespezile reci din ganguri sau de sub poduri, ori străbătînd zeci de kilometri pentru a căuta ceva care să le astîmpere foamea — toate acestea par astăzi imagini de coșmar Azi, ocrotirea voastră, a mamelor voastre, este o problemă de stat, întocmai cum spune poetul „Dacă vor, nege „foștii" sau "proștii. Pentru ceilalți ati-i de negat Că surisul copiilor noștri ", la noi, o Problemă de Stat Cîteva cifre. O știre „Agerpreș“ : la orașe și sate funcționează în prezent peste 7.000 de grădinițe de copii ; în spitalele pentru copii există astăzi peste 17.000 de paturi, față de 1.350 cire erau în 1938; un număr de zece ori mai mare de medici pediatri decît în 1938 și numeroase cadre sanitare veghează asupra sănătății copiilor. Să punem această știre față în față cu o știre a agenției „United Press International“, provenită din S.U.A., care arată că din 5.000.000 de copii sub 12 ani ale căror mame sînt în cîmpul muncii — numai 24.000 de copii sub trei ani sînt îngrijit în așezăminte de tipul creșelor Mai este oare nevoie de comentariu ? Da, copiilor patriei noastre copiilor țărilor socialiste frățești, le sînt dăruite tot ceea ce le poate aduce bucurie. Să vorbești astăzi despre viața pe care o trăiesc copii Țării Sovietice, „țara copilăriei fericite“, ai țărilor socialiste, înseamnă să vorbești de lucruri prea bine cunoscute; sînt realități în fața cărora pînă și cei mai înverșunați dușmani ai socialismului trebuie să se plece. La noi copiii s-au obișnuit cu vise mari, așa cum s-au obișnuit cu’păpușile lui Moș Gerilă sau cu poveștile bunicilor în fapt de seară. Mîine, poimîine, vor pune piciorul pe scoarța Lunii sau a planetei Marte... Undeva, însă, în Chicago, în Statele Unite ale Americii, o seg. IONASCTI (continuare în pag. 2-a) ■ :^8aSBr'æSt .ătiwmz ■ iSjgr '■!{* sflyÆ3r IBÆKr EÊw wSm .$■ ** ay fupjr^w ffîSflr sjjapJr «SI 'I FS* ^ * m £ v.. ■ ■ ■ ' Realizări de seama ale furnaliștilor de la Uzinele „VICTORIA" Calan la întrecerea desfășurată în cinstea Congresului partidului Jurnaliștii de la Uzinele „Victoria“ Calan au realizat în ultimul timp cei mai înalți indici de utilizare cunoscuți pînă acum la furnalele uzinei. La furnalul tineretului de pildă s-a dat în medie, zilnic, de fiecare mc volum util, 160 kg fontă peste indicele planificat. Luna aceasta furnaliștii au dat peste plan 2.662 tone de fontă. Pe întreaga secție furnale, productivitatea muncii a crescut cu 27 la sută față de plan, iar consumul de cocs pe tona de fontă a fost redus cu 60 kg. A fost, de asemenea, redus consumul de span și alte materiale, realizîndu-se economii la prețul de cost planificat in valoare de 62 lei pe fiecare tonă de fontă, Oamenii muncii aprobă cu entuziasm mărețul program Ajuns pînă în cele mai mici și îndepărtate cătune ale patriei, proiectul de Directive ale celui de-al 1rî-lea Congres al P.M.R. este discutat acum în uzine și mine, pe ogoare, în școli și institute. Chemați să participe activ la această dezbatere, oamenii muncii fac propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de Directive, scot la iveală noi căi de valorificare a rezervelor interne, generalizează larg experiența înaintată, sau măsuri care să ducă la înlăturarea lipsurilor. Iată cîteva din părerile, propunerile și sugestiile lor. Ion Budura — directorul Direcției Regionale C.F.R. Iași : „Aprobînd cu entuziasm acest măreț program de muncă și de luptă trebuie să ne amintim și cu ce fel de cifre ne obișnuiseră guvernele burghezemoșierești. Acele cifre prevedeau curbe de sacrificiu, reducerea salariilor, concedieri. Ele oglindeau mizeria, lipsurile în care se zbateau pe atunci oamenii muncii. Cifrele proiectului de Directive ale Congresului oglindesc, dimpotrivă, viața nouă, traiul tot mai bun, pe care ni-l făurim sub conducerea partidului. Amintindu-ne de trecut vom găsi în noi și mai multă energie pentru a traduce în viață Directivele Congresului“. Mihai Tîrpescu — prim topitor — Combinatul Siderurgic Hunedoara „Este o mare mîndrie pentru noi faptul că în țara noastră, odinioară cu o producție siderurgică aproape de neluat în seamă, s-a realizat în anul 1959 aproape 1.500.000 tone de oțel, și se vor produce 3.300.000 tone în 1965, iar în 1970—7.500.000 tone. Mai mult oțel înseamnă progres economic mai rapid în interesul ridicării nivelului de trai al poporului“ Leonid Cazacu — directorul uzinei „Cristea Nicolae“ — Galați . „Pînă acum Reșița și Hunedoara, dezvoltate și ele în anii regimului nostru, erau cetățile oțelului romînesc. La aceste două nume se va adăuga încă unul : Galați. Este o mîndrie pentru regiunea noastră. Aici se vor produce anual cca 4.000.000 tone de oțel. Vom avea mai mult oțel și asta înseamnă mai multe tractoare, mai multe mașini pentru toate ramurile industriale, inclusiv pentru industria ușoară și alimentară. Suntem conștienți că ne revin și în viitor sarcini mari. Le vom rezolva însă cu succes. Cele 3.000 tone de tablă date peste plan de la începutul anului, pînă acum, dovedesc că avem posibilități mari. Pînă în prezent noi nu am dat încă suficientă atenție progresului tehnic în uzina noastră. Pentru a obține o productivitate și mai înaltă ne-am propus să introducem, pe scară largă, mecanizarea și automatizarea tuturor operațiilor. In felul acesta vom produce în anul viitor cu cel puțin 10.000 tone mai multe laminate decît în acest an și vom reduce complet rebuturile“. Nilgesz Ștefan — directorul general al uzinelor „Ianoș Herbak“ : „Cea mai mare parte a prevederilor din angajamentele luate pînă la sfîrșitul anului de colectivul uzinei noastre de încălțăminte, în cadrul întrecerii socialiste, va fi îndeplinită pînă în ziua Congresului. însuflețit de prevederile Directivelor, colectivul uzinelor „Ianoș Herbak" și-a luat angajamente suplimentare pe anul 1960 : sporirea economiilor la preț de cost de la 3.500.000 lei la 4.500.000 lei“. Petrache Oprea, președintele g.a.c. din comuna Slobozia-Conache : „Am discutat în mod deosebit cifrele care se referă la creșterea animalelor. Noi am și hotărît ca pînă în 1961 să sporim numărul vacilor cu lapte de la 157 la 400, al oilor de la 1.200 la 2.000, iar la porci să ajungem la 800 capete față de 250 cît avem în prezent. O mare atenție vom acorda păsărilor. Avem condiții să creștem cel puțin 6.000 păsări. In ce privește producția de cereale, ne-am angajat, și ne vom respecta cuvîntul dat, să muncim în așa fel pentru ca în acest an să obținem, de pe fiecare hectar, peste prevederile planului, 350 kg grîu și 700 kg porumb“. Ing. Mircea Coclei : „Să construiești în următorii 5 ani 10.000 apartamente numai la Galați nu-i o sarcină ușoară. Asta înseamnă de 20 ori mai mult decît în ultimii 3 ani. Dar cu atît e mai mare mîndria cînd realizezi astfel de sarcini. Noi am reușit să ajungem la un ritm înalt de muncă, să dăm gata în fiecare săptămînă cite un etaj. E necesar să se introducă metoda construcțiilor din panouri mari prefabricate pe un front larg de lucru. In acest fel vom putea realiza în fiecare zi cite un etaj. Avem posibilități ca fiecare bloc să fie realizat, așa cum prevăd Directivele, în maximum 4—5 luni de zile și la un preț de cost mult redus“. Citind aceste spicuiri din propunerile oamenilor muncii din patria noastră, care pun energia ter, elanul 1or, pentru a transforma proiectul de Directive în fapte, ca obiectivele să devină realitate înainte de termen — simți o deosebită mîndrie și bucurie. In această privință, marele nostru poet Tudor Arghezi scria deunăzi în ziarul „Scînteia“ : „Cinstiți colaboratori ai planului concept : Țara e a voastră Munca e a voastră. Viața e a voastră. V-o faceți în stăpîniri deplină. Pornit în surdină, cîntecul crește, a izbucnit clocotit, se împrăștie peste ogoarele tuturor muncilor voastre fertile, peste noi toți. E imnul milioanelor de voci. Un mare poem. Poeții îl vei numi „Cîntarea bucuriei“