Apărarea Patriei, iunie 1960 (Anul 16, nr. 128-153)

1960-06-01 / nr. 128

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! #APARAREA PATRIEI­­ r Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 128 (4280) Miercuri 1 iunie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Soldatul Ion loftac la trage­rile cu pușca mitralieră, atît ziua cit și noaptea, a obținut ca­lificativul „foarte bine“. El este cel mai bun pușcaș mitralior din subunitate Crește numărul militarilor de frunte la întrecerea socialistă în cinstea Congresului al III-lea al P.M.R., militarii subunității comandate de căpitanul Ioan Lungu și-au propus, ca obiectiv principal, obținerea in­signei „Militar de frunte". Datorită muncii temeinice desfă­șurate de organizația de partid și de organizația U.T.M. din această subunitate, mulți ostași s-au ridi­cat la un înalt nivel de pregătire. In urma verificărilor făcute de o comisie, numită de comandantul u­­nității, 12 militari din această sub­unitate au fost declarați, prin ordin de front pe unitate, militari de frun­te. Și de data aceasta în primele rînduri se află comuniștii. Astfel, caporalul Dumitru Obrejan și sol­datul fruntaș Ioan Tudor, membri de partid, au dat cele mai bune răspunsuri, au fost cei mai buni executanți și au avut o purtare disciplinară ireproșabilă cum­alături de ei- au mai pri­mit insigna mult dorită sol­dații fruntași loan Tănase, Mihai Zgonea, loan Stoian și alții. Căpitan M. MOHORA Jö­1 ß L­i V CENTRALĂ UN „M. EMINESCU' a RSITÄRA­­ 1A,T Citit în pag. 2-a Vigilența revoluționară, trăsătură de bază a ofițerului Armatei noastre Populare CHEMĂRII PARTIDULUI îL RĂSPUNDEM PRIN NOI REALIZĂRI CLASAȚI PE PRIMUL LOC La concursul de tragere cu arma­mentul de infanterie organizat pe unul din comandamentele Armatei nostre Populare, echipa de cate­goria „B" condusă de locotenentul major Anghel Badea s-a clasat pe primul loc la proba „duelul de foc­”. Caporalul Duran Amet, soldatul fruntaș Ion Harnagea și soldații Ilie Stan, Gh. Stoianov și Ion Fătu, care au făcut parte din această echipă, au obținut astfel încă un insemnat succes în cinstea celui de-al III-lea Congres al Partidului. (De la un corespondent voluntar). Succesele marinarilor In cadrul Flotei noastre Maritime Militare, întrecerea socialistă porni­tă în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului a luat o am­ploare deosebit de mare. Organiza­țiile de partid au organizat adu­nări deschise cu militarii ; în ca­drul lor marinarii s-au chemat la întrecere și și-au luat angajamente înflăcărate. De pildă, o subunitate din unitatea de nave deținătoare a „Steagului Roșu al C.C. al U.T.M.“ a chemat la întrecere în­tregul colectiv pentru traducerea în viață a obiectivelor prevăzute în planul Direcției Politice a F.M.M., cum sînt : creșterea con­tinuă a numărului de militari și de subunități de frunte, însușirea celei de a doua specialități, execu­tarea misiunilor de joc cu califi­cative cît mai bune, participarea la munca patriotică etc. Mulți mili­tari care au luat cuvîntul și-au luat angajamentul de a munci ast­fel încît să îndeplinească și chiar să depășească sarcinile reieșite din chemare. Și marinarii au trecut la fapte Astăzi, 90 la sută din comandanții de posturi de luptă, 95 la sută din comuniștii militari în termen și peste 34 la sută din întregul efec­tiv al unității amintite poartă in­signa de „Militar de frunte“. Ma­rinarii din această unitate au exe­cutat misiunile de foc numai cu calificative bune, iar jumătate din militarii de anul II și III muncesc pentru însușirea celei de a specialități. De asemenea, ei doua au participat cu elan la munca patrio­tică și au strîns 4700 de kilograme de fier vechi. Comandanții de mîine ai navelor noastre In cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R., elevii din Școa­la Militară Superioară de Marină mobilizați de organizațiile de partid, au hotărît să-și intensifice efortu­rile pentru obținerea unor rezultate cît mai bune la învățătură și la pregătirea militară, la pregătirea politico-ideologică, la realizarea de economii și în activitatea sportivă. Luînd exemplul celor mai buni, cum sînt comuniștii elev plutonier major Fudulu Nicolae, elev Tănase Victor, elev Prozorov Nicolae, elev sergent Florea Bogdan și alții, ele­vii au reușit să obțină, în proporție de 87 la sută, note peste șapte și sînt hotărîți să depună toate efortu­rile pentru ca, pînă la Congres, acest procent să crească tot mai mult. Elevii s-au angajat de aseme­nea să dea rezultate cît mai bune la pregătirea politico-ideologică, cate­gorie de pregătire atît de nece­sară pentru înțelegerea politicii partidului nostru, pentru însușirea nemuritoarei învățături marxist-le­niniste. Și în acest domeniu elevii au depus eforturi deosebite și rod­nice La tragerile cu armamentul de infanterie, 80 la sută din elevi au obținut calificative bune și foarte bune. Una din sarcinile asumate prevede de asemenea ca pînă la Congres 70 la sută din e­­fectivele școlii să treacă probele G.M.A. Planul a fost deja în­ Aliniază & . rcvebet cat c&k ftz­m»s trecut cu 5 la sută și există posi­bilități ca pînă la Congresul parti­dului toți elevii să devină purtă­tori ai insignei G.M.A. De aseme­nea, pînă în prezent elevii au strîns 2.400 kg. fier vechi, urmînd ca pînă la Congresul partidului să strîngă încă 1.000 kg. Se mai poa­te vorbi despre faptul că din cei peste 90 la sută din elevii utemiști participanți la concursul „Iubiți cartea“, 75 la sută sînt deja purtă­tori ai insignei „Prieten al cărții“. Pînă acum s-au efectuat 500 de ore de muncă patriotică. Comandanții de mîine ai nave­lor noastre sînt hotărîți să obțină noi succese, dovedindu-și astfel atașamentul față de partidul nos­tru drag. însușirea a două sau mai multe specialități Cu mult entuziasm au îmbrățișat și lărgit marinarii lupta pentru în­sușirea a două sau chiar mai mul­te specialități. Pe navele și în uni­tățile noastre sînt mulți militari care deja cunosc două specialități , dar și mai mulți sînt acei care, în cinstea Congresului, au pornit pe acest drum. De pildă, în marea unitate unde muncește ofițerul E­­nache Gheorghe 247 militari și-au însușit a doua specialitate și nu­mărul lor este în continuă creștere Mai ales pe navele militare aceas­tă inițiativă este larg răspîndită Vom da un exemplu concludent Soldatul fruntaș Lia Marin este bine cunoscut în întreaga unitate de nave. El și-a însușit specialită­țile de mecanic vitalitate, căldă­­rist-motorist și scafandru, îndepli­nind cu calificativul „foarte bine“ haremurile legate de fiecare dintre aceste specialități. In cinstea Con­gresului, soldatul fruntaș Lia Marin s-a angajat să-și însușească încă două specialități — telemetrist și minier. După hărnicia de care a dat dovadă pînă acum, după sîrguința și dragostea sa de mun­că, putem fi siguri că pînă la cel de-al III-lea Congres al P.M.R., soldatul fruntaș Lia Marin va fi cunoscătorul a cinci specialități. Putem cita de asemenea pe capo­ralul Șerban Nicolae, unul dintre cei mai buni tunari din unitate, care și-a însușit și specialitatea de dragor. Acest militar înlocuiește în bune condițiuni pe comandantul postului de luptă dragoni de pe navă Mulți și mulți alți militari pot fi dați pildă pentru dragostea cu care-și însușesc cea de a doua sau mai multe specialități. Ei do­vedesc că-și iubesc fierbinte patria și că sînt hotărîți ca, alături de toți oamenii muncii, să cinstească cu noi fapte demne de laudă Congresul partidului nostru „Să tragem cît mai precis“ Unul din angajamentele marina­rilor în cinstea Congresului parti­dului este îndeplinirea misiunilor de foc cu calificative bune și foarte bune Datorită antrenamentelor conti­nue și perseverente la posturile de luptă, datorită cunoașterii perfecte a tehnicii de luptă, marinarii din unitatea de nave unde muncesc căpitanul de rangul 3 Ion Barac și căpitanul locotenent Petre Mun­­giu au executat 95 la sută din tra­ Redacția gazetei ..FLOTA PATRIEI 4 (Continuare in pag. 3-a) Au devenit radiotelegrafiști Îndeplinind măsu­rile luate de biroul organizației de par­tid, comuniști ca maiorul C. Teodosiu și căpitanul C. Carol n-au precupețit nici un efort pentru a-i ajuta pe subordonați să-și însușească mo­dul de transmitere și recepție a semna­lelor atît în condiții normale cît și în condiții de bruiaj. In de clasă urma verificărilor care au avut loc re­cent, un mare număr dintre ei au devenit radiotelegrafiști de clasă. Căpitan I­TRUSCA 4 Sergentul Pavel Iernuțean, care îna­inte de a îmbrăca haina ostășească (a fost muncitor frun­taș în producție la „Encsel întreprinderea Mauriciu“ din Tg. Mureș, este unul dintre cei mai vrednici comandanți de grupă din unita­te. De curînd, subordonații săi toți au devenit radiotelegra­fiști clasa III-a, Caporal I, JAC . La iruncu­l 1,1 ,d.L ob­servare al divizionului de artilerie lucrează cercetași­ observatori de sub co-S­fina rÄ cf"' TiHtar frunte- ACUM Sînt CU totUl absorbiHe munca pentru indeplinirea misiunii. Peste cite­va clipe va începe pregătirea de artilerie a atacului. (Foto : St. Ionescu! Cel de-al 3-lea cargou de 4.500 tone, construit la Șantierul Na­val Galați, a fost lansat la apă cu 32 zile înainte de termen­­ Foto : Agerares PLANUL LUNAR îndeplinit în numai 24 de zile Constructorii de pe șantierul noii fabrici de zahăr „Siretul“ din Bu­­cecea au îndeplinit planul pe luna mai în numai 24 de zile. Acest succes ilustrează hotărîrea cu care muncesc constructorii pentru în­deplinirea angajamentului luat în întrecerea socialistă de a da fabrica în producție cu o lună înainte de data stabilită. Pe acest șantier în­­tîietatea în întrecere o dețin mun­citorii din hala de fabricație unde s-a montat aproape 80 la sută din utilaj. Valoarea materialelor economisite în cursul lunii mai de constructorii din Bucecea depășește suma de 300.000 lei. Azi, 1 iunie, sărbătorim ziua voastră, dragi copii ! Voi sînteți pretutindeni la fel de gingași, dar cît de mari sînt deosebirile în ceea ce privește viața voas­­­tră... La noi, un întreg popor vă pri­vește cu ochi de părinte , să creșteți din an în an mai voi­nici, mai puternici, mai fericiți. Vouă ne străduim să vă dăm tot ceea ce­ noi n-am avut în trecut. Căci voi sînteți primăva­ra și viitorul, voi veți duce mai departe steagul luptei noastre spre comunism. Pe vremuri, palatele erau ale regilor ; azi sînt ale voastre. Cîndva, mamele din Romînia burghezo-moșierească vărsau ce­le mai multe lacrimi din Eu­ropa pe sicriile copiilor lor. Nu e o figură de stil ; e o amară constatare statistică care se che­ma a deține recordul mortali­tății infantile pe întreg conti­nentul Europei. Azi, însă, mor­talitatea infantilă a scăzut de la 17,9 la sută, cît era în 1938, la 6 la sută, iar natalitatea în­registrează creșteri continue. Tris­tele realități de odinioară — mame născînd pe cîmp în arșiți de soare sau în bordeie umede și întunecate, copii în zdrențe căutînd culcuș pe lespezile reci din ganguri sau de sub poduri, ori străbătînd zeci de kilometri pentru a căuta ceva care să le astîmpere foamea — toate aces­tea par astăzi imagini de coș­mar Azi, ocrotirea voastră, a ma­melor voastre, este o problemă de stat, întocmai cum spune poetul „Dacă vor, nege „foștii" sau "proștii. Pentru ceilalți ati-i de negat Că surisul copiilor noștri ", la noi, o Problemă de Stat Cîteva cifre. O știre „Ager­preș“ : la orașe și sate funcțio­nează în prezent peste 7.000 de grădinițe de copii ; în spitalele pentru copii există astăzi peste 17.000 de paturi, față de 1.350 cire erau în 1938; un număr de zece ori mai mare de medici pediatri decît în 1938 și nu­meroase cadre sanitare veghea­ză asupra sănătății copiilor. Să punem această știre față în față cu o știre a agenției „United Press International“, provenită din S.U.A., care arată că din 5.000.000 de copii sub 12 ani ale căror mame sînt în cîm­­pul muncii — numai 24.000 de copii sub trei ani sînt îngrijit în așezăminte de tipul creșelor Mai este oare nevoie de co­mentariu ? Da, copiilor patriei noastre copiilor țărilor socialiste frățești, le sînt dăruite tot ceea ce le poate aduce bucurie. Să vorbești astăzi despre viața pe care o trăiesc copii Țării Sovietice, „ța­ra copilăriei fericite“, ai țărilor socialiste, înseamnă să vorbești de lucruri prea bine cunoscute; sînt realități în fața cărora pînă și cei mai înverșunați dușmani ai socialismului trebuie să se plece. La noi copiii s-au obișnuit cu vise mari, așa cum s-au obiș­nuit cu­­’păpușile lui Moș Ge­­ri­lă sau cu poveștile bunicilor în fapt de seară. Mîine, poimîi­­ne, vor pune piciorul pe scoarța Lunii sau a planetei Marte... Undeva, însă, în Chicago, în Statele Unite ale Americii, o se­­g. IONASCTI (continuare în pag. 2-a) ■ :­^8aSBr­­'æSt .ătiwmz ■­­­ iSjgr '■!{* sflyÆ3r IB­ÆKr EÊw wSm .$■ ** ay fu­pjr^w ffîSflr sjjapJr «SI '­I FS* ^ * m £ v.. ■ ■ ■ ' Realizări de seama ale furnaliștilor de la Uzinele „VICTORIA" Calan la întrecerea desfășurată­­ în cin­stea Congresului partidului Jurna­­liștii de la Uzinele „Victoria“ Calan au realizat în ultimul timp cei mai înalți indici de utilizare cunoscuți pînă acum la furnalele uzinei. La furnalul tineretului de pildă s-a dat în medie, zilnic, de fiecare mc vo­lum util, 160 kg fontă peste indi­cele planificat. Luna aceasta furna­liștii au dat peste plan 2.662 tone de fontă. Pe întreaga secție furnale, productivitatea muncii a crescut cu 27 la sută față de plan, iar consu­mul de cocs pe tona de fontă a fost redus cu 60 kg. A fost, de ase­menea, redus consumul de span și alte materiale, realizîndu-se econo­mii la prețul de cost planificat in valoare de 62 lei pe fiecare tonă de fontă, Oamenii muncii aprobă cu entuziasm mărețul program Ajuns pînă în cele mai mici și îndepărtate cătune ale patriei, proiectul de Directive ale celui de-al 1rî-lea Congres al P.M.R. este discutat acum în uzine și mine, pe ogoare, în școli și institute. Chemați să participe activ la această dezbatere, oamenii muncii fac propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de Directive, scot la iveală noi căi de valorificare a rezervelor interne, generalizează larg experiența înaintată, sau măsuri care să ducă la înlăturarea lipsurilor. Iată cîteva din părerile, propunerile și sugestiile lor. Ion Budura — directorul Direc­ției Regionale C.F.R. Iași : „Apro­­bînd cu entuziasm acest măreț pro­gram de muncă și de luptă trebuie să ne amintim și cu ce fel de cifre ne obișnuiseră guvernele burgheze­­moșierești. Acele cifre prevedeau curbe de sacrificiu, reducerea sala­riilor, concedieri. Ele oglindeau mi­­zeria, lipsurile în care se zbateau pe atunci oamenii muncii. Cifrele proiectului de Directive ale Congre­sului oglindesc, dimpotrivă, viața nouă, traiul tot mai bun, pe care ni-l făurim sub conducerea parti­dului. Amintindu-ne de trecut vom găsi în noi și mai multă energie pentru a traduce în viață Directi­vele Congresului“. Mihai Tîrpescu — prim topitor — Combinatul Siderurgic Hunedoara „Este o mare mîndrie pentru noi faptul că în țara noastră, odini­oară cu o producție siderurgică a­­proape de neluat în seamă, s-a rea­lizat în anul 1959 aproape 1.500.000 tone de oțel, și se vor produce 3.300.000 tone în 1965, iar în 1970—7.500.000 tone. Mai mult oțel înseamnă progres economic mai ra­pid în interesul ridicării nivelului de trai al poporului“ Leonid Cazacu­ — directorul uzi­nei „Cristea Nicolae“ — Galați . „Pînă acum Reșița și Hunedoara, dezvoltate și ele în anii regimului nostru, erau cetățile oțelului romî­­nesc. La aceste două nume se va adăuga încă unul : Galați. Este o mîndrie pentru regiunea noastră. Aici se vor produce anual cca 4.000.000 tone de oțel. Vom avea mai mult oțel și asta înseamnă mai multe tractoare, mai multe mașini pentru toate ramurile industriale, inclusiv pentru industria ușoară și alimentară. Suntem­ conștienți că ne revin și în viitor sarcini mari. Le vom re­zolva însă cu succes. Cele 3.000 tone de tablă date peste plan de la începutul anului, pînă acum, dove­desc că avem posibilități mari. Pînă în prezent noi nu am dat încă suficientă atenție progresului tehnic în uzina noastră. Pentru a obține o productivitate și mai înaltă ne-am propus să introducem, pe scară lar­gă, mecanizarea și automatizarea tuturor operațiilor. In felul acesta vom produce în anul viitor cu cel puțin 10.000 tone mai multe lami­nate decît în acest an și vom re­duce complet rebuturile“. Nilgesz Ștefan — directorul ge­neral al uzinelor „Ianoș Herbak“ : „Cea mai mare parte a prevederi­lor din angajamentele luate pînă la sfîrșitul anului de colectivul uzinei noastre de încălțăminte, în cadrul întrecerii socialiste, va fi îndepli­nită pînă în ziua Congresului. în­suflețit de prevederile Directivelor, colectivul uzinelor „Ianoș Herbak" și-a luat angajamente suplimen­tare pe anul 1960 : sporirea eco­nomiilor la preț de cost de la 3.500.000 lei la 4.500.000 lei“. Petrache Oprea, președintele g.a.c. din comuna Slobozia-Conache : „Am discutat în mod deosebit cifrele care se referă la creșterea anima­lelor. Noi am și hotărît ca pînă în 1961 să sporim numărul vacilor cu lapte de la 157 la 400, al oilor de la 1.200 la 2.000, iar la porci să ajungem la 800 capete față de 250 cît avem în prezent. O mare aten­ție vom acorda păsărilor. Avem condiții să creștem cel puțin 6.000 păsări. In ce privește producția de cereale, ne-am angajat, și ne vom respecta cuvîntul dat, să muncim în așa fel pentru ca în acest an să obținem, de pe fiecare hectar, peste prevederile planului, 350 kg grîu și 700 kg porumb“. Ing. Mircea Coclei : „Să con­struiești în următorii 5 ani 10.000 apartamente numai la Galați nu-i o sarcină ușoară. Asta înseamnă de 20 ori mai mult decît în ultimii 3 ani. Dar cu atît e mai mare mîndria cînd realizezi astfel de sarcini. Noi am reușit să ajungem la un ritm înalt de­ muncă, să dăm gata în fiecare săptămînă cite un etaj. E necesar să se introducă me­toda construcțiilor din panouri mari prefabricate pe un front larg de lucru. In acest fel vom putea rea­liza în fiecare zi cite un etaj. A­­vem posibilități ca fiecare bloc să fie realizat, așa cum prevăd Direc­tivele, în maximum 4—5 luni de zile și la un preț de cost mult redus“. Citind aceste spicuiri din propunerile oamenilor muncii din patria noastră, care pun energia ter, elanul 1or, pentru a transforma proiectul de Directive în fapte, ca obiectivele să devină realitate înainte de termen — simți o deosebită mîndrie și bucurie. In această privință, marele nostru poet Tudor Arghezi scria deunăzi în ziarul „Scînteia“ : „Cinstiți colaboratori ai pla­nului concept : Țara e a voastră Munca e a voastră. Viața e a voastră. V-o faceți în stăpîniri deplină. Pornit în surdină, cîntecul crește, a izbucnit clocotit, se îm­prăștie peste ogoarele tuturor muncilor voastre fertile, peste noi toți. E imnul milioanelor de voci. Un mare poem. Poeții îl vei numi „Cîntarea bucuriei“

Next