Apărarea Patriei, iulie 1960 (Anul 16, nr. 154-180)

1960-07-01 / nr. 154

Pentru patria noastra. Republica Populară Romîna t A ■ [UNK] nil II ■ ». !!■ .■I—■—— I ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]­I­I »«■ [UNK] [UNK]K­ I ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]II Cicld­ #APARARIIA PATRIEI Ș­­ f Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. lu[­"ei __ _____­­ _____, de apărare ANUL XVI Nr. 154 (4306) 1 Vineri 1 iulie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Traducem cu fermitate în viața hotârîrile Congresului al lll-lea al P.M.R. Contribuim la dezvoltarea bazelor de materii prime minerale Lucrările Con­gresului al III-lea al P.M.R. consti­tuie un îndrumar prețios în munca noastră de zi cu zi, ne mobilizează la intensificarea strădaniilor pentru obținerea de noi succese. In ceea ce privește cercetările științifice din domeniul geologiei și geochimiei se trasează sarcini deo­sebit de importante pentru lărgirea bazei de materii prime, în scopul valorificării perioare. Un și prelucrării ei cu­accent deosebit se pune pe descoperirea unor rezerve cit mai mari de minereu de fier, prevăzîndu-se totodată creșterea extracției de cărbune, țiței, gaz me­tan, bauxită, materii prime pentru fabricarea lodiei calcinate și causti­ce etc. Geologii de la Universitatea „Al. I. Cuza“, cu colaborarea Comitetu­lui geologic al R.P.R., au efectuat cercetări și prospecțiuni geologice pentru dezvoltarea bazelor minerale din Carpații Orientali și din Do­­brogea­­ de Nord. In general, studiile întreprinse pînă acum și vastele perspective pe care se deschide mărețul program de înflorire a patriei, aprobat de Congresul al III-lea al P.M.R., con­stituie­­ pentru noi un imbold spre dezvoltarea continuă a cercetărilor geologice și geochimice în centrul universitar Iași. Faptul că prin grija P.M.R. s-a înființat la Insti­tutul de chimie „Petru Poni“ al Filialei Iași a Academiei R.P.R. un sector de geochimie, singurul din țara noastră, iar la Universitatea „Al. I. Cuza“ a luat ființă în anul școlar 1959—1960 o secție de geo­chimie, de asemenea singura din țară, ne creează condiții optime și constituie un stimulent în munca de cercetare științifică și în pregă­tirea de noi cadre. La Universitatea „Al. I. Cuza“ se fac și cercetări de paleogeotermo­­metrie, cercetări care stabilesc con­dițiile de temperatură la care s-au format în trecut diverse minerale din cuprinsul unui zăcământ de mi­nereu. Asemenea cercetări se fac în prezent numai la Iași și de a­­ceea absolvenții secției de geochimie vor trebui să se extindă la zăcă­mintele din întreaga țară, însuflețiți de mărețele țeluri pe care le cuprind documentele Con­gresului al III-lea al P.M.R., ani­mați de dorința de a contribui cu toate forțele la marea operă de construire a socialismului, geologii și geochimiștii ieșeni se angajează să contribuie la valorificarea imen­selor bogății ale țării noastre, care cunoaște astăzi o înflorire fără pre­cedent prof. univ. SVHRCEA SAVUL Membru corespondent al Academiei R.P.R. CU ÎMBEnN­NIRE SI MK­BIT'flf £ In vizită la Expoziția sovietică Zilele trecute, din inițiativa bi­roului de partid, ofițerii, subofițerii și militarii în termen din unitate au vizitat Expoziția sovietică din Parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin“ Privind exponatele, vizitatorii au rămas plăcut impresionați. Aceste exponate vorbesc de la sine despre înaltul grad de dezvoltare la care a ajuns știința și tehnica sovietică. — Totul este uimitor aci — a declarat locotenentul-major Nico­lae Ciobanu. Te mîndrești și îți crește inima de bucurie — spunea el — văzînd asemenea mari rea­lizări care aparțin Uniunii Sovietice. Vizitînd Expoziția sovietică, mili­tarii s-au convins o dată mai mult de uriașa forță creatoare a oameni­lor sovietici care construiesc comu­nismul. Căpitan V. VOCHIȚU Ne vom perfecționa continuu pregătirea de luptă și politică La muncă însuflețită, înflăcărați de mărețele documente ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R., s-au angajat și militarii din subuni­tatea pe care o comand, hotărîți să înmulțească succesele obținute, să-și perfecționeze neîntrerupt pre­gătirea de luptă și politică. Munca plină de elan și întrece­rea socialistă desfășurată în cins­tea Congresului partidului ne-au a­­jutat să îndeplinim integral planul pregătirii de luptă și politice cu rezultate bune și foarte bune, să statornicim în subunitate o ordi­ne și o disciplină militară fermă. In frunte cu comuniștii și utemiștii, tanchiștii din subunitatea noastră și-au îndeplinit și depășit angaja­mentele luate. 85 la sută din perso­nalul subunității sînt astăzi purtă­tori ai insignei „Militar de frunte“, față de 50 la sută, cu­ ne angajasem. La tragerile cu armamentul de pe tanc, executate în cadrul inspec­ției eșalonului superior, am obținut calificativul evid­ențiindu-se general „foarte bine“, în mod deosebit soldatul Ion Perșinaru, membru de partid, și sergenții Valeriu Ionescu, Nicolae Bîrcu și soldatul fruntaș A. Gliga, atemiști. In aplicația tactică cu compania deși desfășurată pe un timp destul de nefavorabil, plutonul comandat de locotenentul major Nicolae Bur­tea și echipajul sergentului Gheor­­ghe Horpoș au dovedit iscusință, pricepere și rapiditate în îndeplini­rea misiunii primite, întreaga com­panie obținînd calificativul general bine. La obținerea acestor succese au contribuit și mecanicii conductori, înarmați cu bogate cunoștințe tehnice și ajutați să-și formeze și să-și perfecționeze deprinderile m­esare, ei conduc azi mașinile de luptă de orice timp și pe orice te­ren, își îndeplinesc în cele mai bune condițiuni misiunile pe care le primesc. Drept mărturie a acestui lucru stă faptul că 90 la sută dintre ei au luat cu succes examenul și au obținut brevetul de „Mecanic con­ductor de clasă“ Succese de seamă am obținut și în munca pentru îngrijirea și în­treținerea armamentului și tehnicii de luptă moderne din înzestrare, pentru prelungirea funcționare. De pildă, duratei ei de caporalul Mihai Pop, mecanic conductor, a realizat o prelungire a duratei de funcționare a motorului tancului cu seria A­25 cu 50 moto­are. Toți me­canicii conductori au economisit, printr-o conducere atentă a tancuri­lor, carburanți și lubrifianți în va­loare de 7.920 lei. însușirea celei de-a doua spe­cialități a fost încă unul din anga­jamentele luate. Printr-o muncă in­tensă și prin ajutor reciproc, astăzi, mulți tanchiști, printre care ser­gentul A. Hăloiu, caporalul Ștefan Petrișor și alții cunosc în bune condițiuni c­e două și chiar trei funcțiuni din cadrul echipajului. Partidul ne învață să nu ne mulțumim cu rezultatele obținute. Alături de toți militarii din Forțele noastre Armate, noi înțelegem să îndeplinim hotărîrile Congresului partidului străduindu-ne să muncim tot mai bine, să ne perfecționăm continuu pregătirea noastră de luptă și politică pentru a deveni luptători desăvîrșiți, pentru a fi dîrzi apărători ai patriei noastre so­cialiste. In cinstea zilei de 23 Au­gust ne angajăm ca planul pre­gătirii de luptă și politice — plan de stat — să-l îndeplinim integral și numai cu rezultate bune și foarte bune, ca numărul militarilor de frunte să se ridice de la 65 la 75 la sută, ca 50 la sută din personal să obțină insigna „Prieten al cărții“. Locotenent major GH. CREȚU comandant de subunitate Ziua și noaptea, pe orice timp, pontonierii contribuie din plin la executarea în bune condițiuni a aplicațiilor tactice. In clișeu . O comandă scurtă și ancorele vor fi lansate la apă în același timp, cu aceeiași pre­cizie Uzina „1 Mai“ din Ploiești, principala unitate furnizoare de utilaj petrolifer din țara noastră, produce o gamă variată de instalații și utilaje pentru schele petrolifere și rafinării în clișeu . Echipa de lăcătuși montori făcînd ultima verificare la intermediarele cu 2 și 4 arbori pentru instalațiile de foraj 4 L.D. (Foto : Agerpres) O nouă masă plastică realizată în țara noastră Ca urmare a intrării în funcțiune a unei noi secții, la Fabrica de mase plastice din Buzău a început zilele acestea producerea policlorurei de vinil expandată. Aceasta este o nouă masă plas­tică realizată în țara noastră, care poate fi folosită cu succes atît în industria mobilei la tapițerie, cît și ca izolant în construcții. Procesul tehnologic de fabricare a acestui nou produs a fost ela­borat de un colectiv de cercetători de la Institutul de cercetări chimi­ce (I.C.E.C.H.I.M) din Capitală. Materia primă utilizată este poli­­clorura­­ de vinil praf produsă la Uzinele chimice din Turda. Militarii studiază cu însuflețire documentele celui de-al III-lea Congres al partidului In aceste zile și în unitatea din care face parte maiorul Dumitru Dragu militarii studiază cu însufle­țire documentele celui de-al III-lea Congres al P.M.R Pentru a veni în ajutorul studiu­lui militarilor, organul politic a or­ganizat o serie de activități. Prin grija șefului clubului unității s-a asigurat difuzarea la timp a presei zilnice, expunerea unor conferințe etc. Așa de exemplu militarii au audiat conferința „Realizările ob­ținute de poporul muncitor sub conducerea P.M.R. în opera de in­dustrializare socialistă a țării“. Că­pitanul în fața Gheorghe P. Ioan a ținut militarilor expunerea : „Succesele obținute de oamenii muncii din patria noastră sub con­ducerea P.M.R. în opera de trans­formare socialistă a agriculturii“. Prin grija căpitanului Gheorghe Coroiu, în timpul liber al militari­lor s-a organizat popularizarea prin stația de radioamplificare a documentelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Astfel, soldatul fruntaș Nicolae Radu a citit din raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej ca­pitolul „Un bilanț însuflețitor al în­făptuirilor poporului muncitor“, iar căpitanul Gheorghe Coroiu a citit capitolul „Sarcinile planului de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965“ In cadrul orelor de muncă poli­tico-culturală ce se desfășoară în subunități s-au organizat cu mili­tarii convorbiri în fața hărții pri­vind mărețele construcții prevăzute a fi înfăptuite în următorii ani in regiunile patriei noastre ; agitatorii au purtat cu militarii discuții în jurul graficelor și schemelor ce cu­prind principalele obiective prevă­zute a fi îndeplinite de oamenii muncii sub conducerea partidului în acești ani etc. însuflețiți de mărețele perspective care se deschid dezvoltării și înflo­ririi continue a patriei noastre, mi­litarii unității noastre muncesc cu avînt pentru îndeplinirea planului de zbor și a pregătirii politice cu rezultate bune și foarte bune. Ei sînt hotărîți ca, urmînd exemplul oamenilor muncii, să lupte cu toa­tă hotărîrea pentru traducerea în viață a istoricelor hotărâri ale ce­lui de-al III-lea Congres al parti­dului nostru. Căpitan M. TABACU AȘA SE CĂLESC TANCHIȘTII Plouase zile și nopți în șir. Acum, jos, aproape de pămînt, plutea o ceață densă, în timp ce sus norii se învolburau, ca o amenințare că ploaia poate re­începe oricînd. In pămîntul moa­le, șenilele se afundau adînc, dar sutele de cai putere ai mo­toarelor, struniți de conductori, împingeau mecanicii tancurile înainte, iar subunitatea — ma­șinile, oamenii — izbea mereu pe „inamic“, în urmărire... ...In noaptea ce trecuse, tan­chiștii executaseră un marș greu. Fără lumină, pe ploaia care nu mai contenea, pe drumuri des­fundate sau de-a dreptul peste cîmp, ei conduseseră tancurile cu pricepere. Dimineața ajunse­seră în fața unui deal. Urmau să-l urce și apoi să intre în­­.luptă. Vor urca tancurile dealul . Din cauza ploii, terenul era foarte alunecos Prima încercare a eșuat. Dar tanchiștii au găsit repede solu­ția. Echipajele au coborît și, cu mișcări repezi, au început să monteze crampoane la fiecare șenilă. Poate niciodată membrii echipajelor nu s-au înțeles atît de bine numai din priviri, din gesturi. I-am văzut pe tanchiștii din echipajul comandat de loco­tenentul major Traian Stanciu, comandant de pluton, Și capo­ralul Aurel Andrei, și soldatul fruntaș Constantin Delcă, și sol­datul fruntaș Vasile Bălan, fie­care știa ce are de făcut. Astfel pregătite, tancurile sub­unității au urcat. Subunitatea comandată de că­pitanul Ion Cernea a intrat la timp în „luptă“ alături de cele­lalte subunități. Făcînd parte din detașamentul înaintat, tanchiștii au izbit cu forță în „inamicul“ trecut în grabă la apărare, au pătruns adînc în dispozitivul a­­cestuia, l-au urmărit fără răgaz, atunci cînd s-a retras. Prin radio, „Reversul“, „Rangul“ și ceilalți raportau mereu des­pre înaintarea vertiginoasă tancurilor. Așa au ajuns pînă la a rîul pe care urmau să-l forțeze, să cucerească și să dezvolte un cap de pod pe­ malul opus. Rîul era umflat de ploi, tul­bure ; valurile izbeau furios in maluri. Prevăzători, tanchiștii găsiseră răgaz să pregătească din timp mașinile pentru trecerea prin vad. Ermetizaseră cu un­soare și cîlți obloanele de sub cutia blindată, oblonul mecani­cului conductor, sfera mitralierei de la bord și baza turelei. Ajunși în apropierea rîului, tre­buiau doar să revadă și să re­facă într-un timp foarte scurt ceea ce făcuseră dinainte. Fiecar mecanic conductor a­vea viu în minte indicațiile co­mandantului :­­ să-și potrivească tancul, de la început pe direc­ția ieșirii la malul opus, să trea­că vadul cu viteză și accelerație constantă. Primul a intrat în apă tan­cul condus de caporalul Gheor­ghe Tănase. Calm, cu mîinile pe leviere, scrutînd cînd valurile apei, cînd aparatele de bord, observă cum apa crește mereu. Dar iată că la un moment dat, apa a trecut de vizori. Nu mai vedea nimic afară, dar apara­tele de bord îi spuneau și el în­suși simțea că motorul trage, că tancul merge, „încă puțin și sînt pe mal“ își zise el cînd simți că tan­cul începu să urce. Dar apa în­muiase malul. Șenilele săpau an Locotenent major B. TITUS (Continuare in pag. 3-a. Ca și la celelalte arme, și la tanchiști acțiunea patriotică de sporire a numărului de militari și subunități de frunte s-a desfășurat cu avînt în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. frunte“. In clișeu . Echipajul comandat de sergentul Alexandru Birtolan, declarat recent „Subunitate de (Foto : Șt. Ionescu) Ziua de mîine a patriei Luminos și inspirator de noi fapte eroice a înfățișat Congresul ziua de miine a patriei. Viitorul a fost conturat in întreaga și mi­nunata sa amploare, culme înal­tă și luminoasă. E un viitor apro­piat, un viitor pe care-l făurește și-l va trăi cu bucurie și nespu­să mîndrie generația noastră, oa­meni ce la chema­rea partidului și sub conducerea lui au inscris neuita­tul August 1944, au făcut primul trac­tor românesc, au durat cale de fier între Bumbești-Livezeni și Salva- Vișeu, au înălțat furnalele semețe ale Hunedoarei și au ridicat Doi­­ceștii, au format primele gospo­dării agricole colective și au tur­nat fundația inu­telor blocuri mun­citorești Viitorul acesta înseamnă urmă­torii șase și cincisprezece ani. Ani ai desăvirșirii construcției socialiste și trecerii, treptate­­ la construcția comunismului. ■In zilele Congresului și în­ aces­te zile de după Congres, milioane de oameni s-au plecat­­ și se plend cu entuziasm și emoție asupra Raportului Comitetului Central prezentat de tovarășul Gh. Gheor­ghiu-Dej. Prin acest document, parti­dul a vorbit cu fiecare comunist cu fiecare om al muncii, cu ma­turi și cu tineri, cu bărbați și fe­mei, cu muncitori și țărani, cu in­gineri și ostași, cu savanți și cu școlari, și scriitori și artiști. A vorbit țării și fiecăruia îa parte. Și ascultind cuvîntul partidului, inspirați de acest cuvînt, țara în­treagă și fiecare din oamenii ei au privit înainte, prin ani. Și au sa­lutat, cu nezdruncinată și înflă­cărată încredere, viitorul , noile ce­tăți ale oțelului, ale electricității, chimiei și lemnului, noile mașini de înaltă tehnicitate purtind in­scripția „fabricat in R.P.R.“ ; ze­cile de mii de tractoare și mașini agricole în plină ofensivă pe ogoarele înfrățite, noile institute și noile școli, mili­oanele de manuale pe care încă din acest an le vor primi gratuit șco­larii din clasele I—VII apropiata zi de muncă de o durată mai scurtă. Insemnând prin aceasta mai multe ore pentru studiu, pentru literatură și sport, pentru parcuri și muzee , cartierele și magistralele noi, în­frumusețate de blocuri cu linii ar­hitectonice optimiste, cuprinzînd în spațiul lor apartamente in măsură să adăpostească populația unor orașe întregi. Toate la un loc, și încă multe, multe altele pe care Congresul le-a inscris în programul de mun­că și de luptă al partidului și po­porului înseamnă viitorul. Mai pre­cis , victoria deplină a socialismu­lui în Republica Populară Ro­­mână. O victorie care va ridica patria noastră dragă, în toate do­meniile, pe un loc de frunte în lume. Și, coloană de milioane, strins unită în jurul partidului, sub stea­gul său biruitor, poporul pornește cu avînt și energie spre ziua sa de miine. Viitorul stă în manile sale, în lupta sa condusă de partid ln numai cîțiva ani, el va deveni prezent. Aceasta-i logica de fier a epocii noastre, a noii noas­tre istorii. Locotenent colonel GH. BEJANCU Militarii ajută la munca patriotică de strîngere a recoltei Primele In timp ce subunitatea comanda­tă de căpitanul C. Alexandrescu intra pe porțile g.a.s. din Slobozia, cîmpia Bărăganului se desfășura spre cele patru zări ca o pînză imensă de borangic. Din loc în loc se conturau liniile verzi ale păduri­lor de protecție. Spicele de grîu, cu bob greu, se legănau încetișor în adierea unui vînt abia simțit.­­ „Ia priviți ! Aur nu altceva : le spunea ofițerul subordonaților săi. — Și cu ani în urmă am a­­jutat cu subunitatea mea la strîn­­gerea recoltei, dar în nici un an n-am văzut lanuri așa de frumoase, așa de pline de rod“ Și munca patriotică de îngrijire a culturilor a început. Pe întinsele tarlale, zeci și zeci de militari dau ajutor lucrătorilor din g.a.s. Directorul g.a.s.-ului îi privește cu satisfacție și spune : „Pînă la începerea recoltatului și treieratu­lui, care a fost împiedicat din cauza timpului ploios, militarii ajută la prășitul porumbului. Și fac treabă foarte bună. S-au luat și la între­cere. Suntem­ foarte mulțumiți de ei. Militarii din această subunitate au primit cu entuziasm propunerea și angajamentul caporalului Lu­dovic Motu, comandant de grupă, care s-a angajat să muncească in așa fel pe ogoare, nicit să se în­cadreze în normele fixate muncito­rilor de la gospodărie și chiar să le depășească. Pînă în prezent gru­pa comandată de el se află in fruntea întrecerii. Ea depășește cu regularitate norma fixată cu 20 la sută. Lucrînd, militarii poartă și dis­cuții — Cînd mă voi întoarce în colec­tivă — spune celor din jur solda­tul Radu Costică — voi propune să se lucreze și la noi porumbul la fel ca aici. Să i se dea îngrășămin­te așa cum îi dau cei de la g.a.s. chiar și acum, cînd porumbul este mare... Și apoi adaugă: Ce zici, tovarășe Bercea, de pe un hectar din ăsta de porumb poți scoate 3.500 kg. boabe la hectar ? Dar de pe suprafața aceea irigată scoate gostatul 7.000 kg. la hectar ? Și cei de față își spun părerea. Cu toții sînt de acord că produc­ția la hectar în gostat poate fi chiar și mai mare. — Doar aplicarea cu grijă agrotehnicii face minuni — îi răs­a­punde soldatului Radu Costică sol­datul Ion Bercea. ■ Pe ogoarele nesfîrșite ale g.a.s. din Slobozia a început și recoltatul griului de toamnă. Pînă acum s-a strîns în medie 2.000 kg. grîu la hectar. In rîndul militarilor participă la acțiunea patriotică de strîngere a recoltei mulți care în viața civilă sînt colectiviști, ca soldații Ion Jigăreanu, Gheorghe Mangra și alții. Ei, ca și ceilalți militari, se străduiesc să obțină rezultate cît mai bune în această muncă, depun toate eforturile pentru a menține și aici, la un loc de frunte, prestigiul unității din care fac parte. Repar­tizați pe combaine împreună cu muncitorii de la g.a.s. Slobozia, ei s-au angajat să termine recoltatul griului și orzului în numai 8 zile. „Acest angajament — spunea un inginer de la Direcția regională Gostat — sîntem siguri că va fi în­deplinit înainte de termen. Și afir­măm aceasta cu atîta siguranță fiindcă știm cît de prețios este spri­jinul pe care ni-l dau harnicii noș­tri ostași, care știu să învingă orice greutăți, să-și respecte angajamen­tele luate“. Acum, cînd citiți aceste rînduri, militarii din subunitatea comandată de căpitanul C. Alexandrescu sînt pe combaine, pe ogoare. Ajută pe lucrătorii din g.a.s. Slobozia la strîngerea bogatei recolte din acest an. Căpitan TR. DUMITRAȘCU

Next