Apărarea Patriei, iulie 1960 (Anul 16, nr. 154-180)
1960-07-01 / nr. 154
Pentru patria noastra. Republica Populară Romîna t A ■ [UNK] nil II ■ ». !!■ .■I—■—— I ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]II »«■ [UNK] [UNK]K I ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]II Cicld #APARARIIA PATRIEI Ș f Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. lu["ei __ _____ _____, de apărare ANUL XVI Nr. 154 (4306) 1 Vineri 1 iulie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Traducem cu fermitate în viața hotârîrile Congresului al lll-lea al P.M.R. Contribuim la dezvoltarea bazelor de materii prime minerale Lucrările Congresului al III-lea al P.M.R. constituie un îndrumar prețios în munca noastră de zi cu zi, ne mobilizează la intensificarea strădaniilor pentru obținerea de noi succese. In ceea ce privește cercetările științifice din domeniul geologiei și geochimiei se trasează sarcini deosebit de importante pentru lărgirea bazei de materii prime, în scopul valorificării perioare. Un și prelucrării ei cuaccent deosebit se pune pe descoperirea unor rezerve cit mai mari de minereu de fier, prevăzîndu-se totodată creșterea extracției de cărbune, țiței, gaz metan, bauxită, materii prime pentru fabricarea lodiei calcinate și caustice etc. Geologii de la Universitatea „Al. I. Cuza“, cu colaborarea Comitetului geologic al R.P.R., au efectuat cercetări și prospecțiuni geologice pentru dezvoltarea bazelor minerale din Carpații Orientali și din Dobrogea de Nord. In general, studiile întreprinse pînă acum și vastele perspective pe care se deschide mărețul program de înflorire a patriei, aprobat de Congresul al III-lea al P.M.R., constituie pentru noi un imbold spre dezvoltarea continuă a cercetărilor geologice și geochimice în centrul universitar Iași. Faptul că prin grija P.M.R. s-a înființat la Institutul de chimie „Petru Poni“ al Filialei Iași a Academiei R.P.R. un sector de geochimie, singurul din țara noastră, iar la Universitatea „Al. I. Cuza“ a luat ființă în anul școlar 1959—1960 o secție de geochimie, de asemenea singura din țară, ne creează condiții optime și constituie un stimulent în munca de cercetare științifică și în pregătirea de noi cadre. La Universitatea „Al. I. Cuza“ se fac și cercetări de paleogeotermometrie, cercetări care stabilesc condițiile de temperatură la care s-au format în trecut diverse minerale din cuprinsul unui zăcământ de minereu. Asemenea cercetări se fac în prezent numai la Iași și de aceea absolvenții secției de geochimie vor trebui să se extindă la zăcămintele din întreaga țară, însuflețiți de mărețele țeluri pe care le cuprind documentele Congresului al III-lea al P.M.R., animați de dorința de a contribui cu toate forțele la marea operă de construire a socialismului, geologii și geochimiștii ieșeni se angajează să contribuie la valorificarea imenselor bogății ale țării noastre, care cunoaște astăzi o înflorire fără precedent prof. univ. SVHRCEA SAVUL Membru corespondent al Academiei R.P.R. CU ÎMBEnNNIRE SI MKBIT'flf £ In vizită la Expoziția sovietică Zilele trecute, din inițiativa biroului de partid, ofițerii, subofițerii și militarii în termen din unitate au vizitat Expoziția sovietică din Parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin“ Privind exponatele, vizitatorii au rămas plăcut impresionați. Aceste exponate vorbesc de la sine despre înaltul grad de dezvoltare la care a ajuns știința și tehnica sovietică. — Totul este uimitor aci — a declarat locotenentul-major Nicolae Ciobanu. Te mîndrești și îți crește inima de bucurie — spunea el — văzînd asemenea mari realizări care aparțin Uniunii Sovietice. Vizitînd Expoziția sovietică, militarii s-au convins o dată mai mult de uriașa forță creatoare a oamenilor sovietici care construiesc comunismul. Căpitan V. VOCHIȚU Ne vom perfecționa continuu pregătirea de luptă și politică La muncă însuflețită, înflăcărați de mărețele documente ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R., s-au angajat și militarii din subunitatea pe care o comand, hotărîți să înmulțească succesele obținute, să-și perfecționeze neîntrerupt pregătirea de luptă și politică. Munca plină de elan și întrecerea socialistă desfășurată în cinstea Congresului partidului ne-au ajutat să îndeplinim integral planul pregătirii de luptă și politice cu rezultate bune și foarte bune, să statornicim în subunitate o ordine și o disciplină militară fermă. In frunte cu comuniștii și utemiștii, tanchiștii din subunitatea noastră și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate. 85 la sută din personalul subunității sînt astăzi purtători ai insignei „Militar de frunte“, față de 50 la sută, cu ne angajasem. La tragerile cu armamentul de pe tanc, executate în cadrul inspecției eșalonului superior, am obținut calificativul evidențiindu-se general „foarte bine“, în mod deosebit soldatul Ion Perșinaru, membru de partid, și sergenții Valeriu Ionescu, Nicolae Bîrcu și soldatul fruntaș A. Gliga, atemiști. In aplicația tactică cu compania deși desfășurată pe un timp destul de nefavorabil, plutonul comandat de locotenentul major Nicolae Burtea și echipajul sergentului Gheorghe Horpoș au dovedit iscusință, pricepere și rapiditate în îndeplinirea misiunii primite, întreaga companie obținînd calificativul general bine. La obținerea acestor succese au contribuit și mecanicii conductori, înarmați cu bogate cunoștințe tehnice și ajutați să-și formeze și să-și perfecționeze deprinderile mesare, ei conduc azi mașinile de luptă de orice timp și pe orice teren, își îndeplinesc în cele mai bune condițiuni misiunile pe care le primesc. Drept mărturie a acestui lucru stă faptul că 90 la sută dintre ei au luat cu succes examenul și au obținut brevetul de „Mecanic conductor de clasă“ Succese de seamă am obținut și în munca pentru îngrijirea și întreținerea armamentului și tehnicii de luptă moderne din înzestrare, pentru prelungirea funcționare. De pildă, duratei ei de caporalul Mihai Pop, mecanic conductor, a realizat o prelungire a duratei de funcționare a motorului tancului cu seria A25 cu 50 motoare. Toți mecanicii conductori au economisit, printr-o conducere atentă a tancurilor, carburanți și lubrifianți în valoare de 7.920 lei. însușirea celei de-a doua specialități a fost încă unul din angajamentele luate. Printr-o muncă intensă și prin ajutor reciproc, astăzi, mulți tanchiști, printre care sergentul A. Hăloiu, caporalul Ștefan Petrișor și alții cunosc în bune condițiuni ce două și chiar trei funcțiuni din cadrul echipajului. Partidul ne învață să nu ne mulțumim cu rezultatele obținute. Alături de toți militarii din Forțele noastre Armate, noi înțelegem să îndeplinim hotărîrile Congresului partidului străduindu-ne să muncim tot mai bine, să ne perfecționăm continuu pregătirea noastră de luptă și politică pentru a deveni luptători desăvîrșiți, pentru a fi dîrzi apărători ai patriei noastre socialiste. In cinstea zilei de 23 August ne angajăm ca planul pregătirii de luptă și politice — plan de stat — să-l îndeplinim integral și numai cu rezultate bune și foarte bune, ca numărul militarilor de frunte să se ridice de la 65 la 75 la sută, ca 50 la sută din personal să obțină insigna „Prieten al cărții“. Locotenent major GH. CREȚU comandant de subunitate Ziua și noaptea, pe orice timp, pontonierii contribuie din plin la executarea în bune condițiuni a aplicațiilor tactice. In clișeu . O comandă scurtă și ancorele vor fi lansate la apă în același timp, cu aceeiași precizie Uzina „1 Mai“ din Ploiești, principala unitate furnizoare de utilaj petrolifer din țara noastră, produce o gamă variată de instalații și utilaje pentru schele petrolifere și rafinării în clișeu . Echipa de lăcătuși montori făcînd ultima verificare la intermediarele cu 2 și 4 arbori pentru instalațiile de foraj 4 L.D. (Foto : Agerpres) O nouă masă plastică realizată în țara noastră Ca urmare a intrării în funcțiune a unei noi secții, la Fabrica de mase plastice din Buzău a început zilele acestea producerea policlorurei de vinil expandată. Aceasta este o nouă masă plastică realizată în țara noastră, care poate fi folosită cu succes atît în industria mobilei la tapițerie, cît și ca izolant în construcții. Procesul tehnologic de fabricare a acestui nou produs a fost elaborat de un colectiv de cercetători de la Institutul de cercetări chimice (I.C.E.C.H.I.M) din Capitală. Materia primă utilizată este policlorura de vinil praf produsă la Uzinele chimice din Turda. Militarii studiază cu însuflețire documentele celui de-al III-lea Congres al partidului In aceste zile și în unitatea din care face parte maiorul Dumitru Dragu militarii studiază cu însuflețire documentele celui de-al III-lea Congres al P.M.R Pentru a veni în ajutorul studiului militarilor, organul politic a organizat o serie de activități. Prin grija șefului clubului unității s-a asigurat difuzarea la timp a presei zilnice, expunerea unor conferințe etc. Așa de exemplu militarii au audiat conferința „Realizările obținute de poporul muncitor sub conducerea P.M.R. în opera de industrializare socialistă a țării“. Căpitanul în fața Gheorghe P. Ioan a ținut militarilor expunerea : „Succesele obținute de oamenii muncii din patria noastră sub conducerea P.M.R. în opera de transformare socialistă a agriculturii“. Prin grija căpitanului Gheorghe Coroiu, în timpul liber al militarilor s-a organizat popularizarea prin stația de radioamplificare a documentelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Astfel, soldatul fruntaș Nicolae Radu a citit din raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej capitolul „Un bilanț însuflețitor al înfăptuirilor poporului muncitor“, iar căpitanul Gheorghe Coroiu a citit capitolul „Sarcinile planului de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965“ In cadrul orelor de muncă politico-culturală ce se desfășoară în subunități s-au organizat cu militarii convorbiri în fața hărții privind mărețele construcții prevăzute a fi înfăptuite în următorii ani in regiunile patriei noastre ; agitatorii au purtat cu militarii discuții în jurul graficelor și schemelor ce cuprind principalele obiective prevăzute a fi îndeplinite de oamenii muncii sub conducerea partidului în acești ani etc. însuflețiți de mărețele perspective care se deschid dezvoltării și înfloririi continue a patriei noastre, militarii unității noastre muncesc cu avînt pentru îndeplinirea planului de zbor și a pregătirii politice cu rezultate bune și foarte bune. Ei sînt hotărîți ca, urmînd exemplul oamenilor muncii, să lupte cu toată hotărîrea pentru traducerea în viață a istoricelor hotărâri ale celui de-al III-lea Congres al partidului nostru. Căpitan M. TABACU AȘA SE CĂLESC TANCHIȘTII Plouase zile și nopți în șir. Acum, jos, aproape de pămînt, plutea o ceață densă, în timp ce sus norii se învolburau, ca o amenințare că ploaia poate reîncepe oricînd. In pămîntul moale, șenilele se afundau adînc, dar sutele de cai putere ai motoarelor, struniți de conductori, împingeau mecanicii tancurile înainte, iar subunitatea — mașinile, oamenii — izbea mereu pe „inamic“, în urmărire... ...In noaptea ce trecuse, tanchiștii executaseră un marș greu. Fără lumină, pe ploaia care nu mai contenea, pe drumuri desfundate sau de-a dreptul peste cîmp, ei conduseseră tancurile cu pricepere. Dimineața ajunseseră în fața unui deal. Urmau să-l urce și apoi să intre în.luptă. Vor urca tancurile dealul . Din cauza ploii, terenul era foarte alunecos Prima încercare a eșuat. Dar tanchiștii au găsit repede soluția. Echipajele au coborît și, cu mișcări repezi, au început să monteze crampoane la fiecare șenilă. Poate niciodată membrii echipajelor nu s-au înțeles atît de bine numai din priviri, din gesturi. I-am văzut pe tanchiștii din echipajul comandat de locotenentul major Traian Stanciu, comandant de pluton, Și caporalul Aurel Andrei, și soldatul fruntaș Constantin Delcă, și soldatul fruntaș Vasile Bălan, fiecare știa ce are de făcut. Astfel pregătite, tancurile subunității au urcat. Subunitatea comandată de căpitanul Ion Cernea a intrat la timp în „luptă“ alături de celelalte subunități. Făcînd parte din detașamentul înaintat, tanchiștii au izbit cu forță în „inamicul“ trecut în grabă la apărare, au pătruns adînc în dispozitivul acestuia, l-au urmărit fără răgaz, atunci cînd s-a retras. Prin radio, „Reversul“, „Rangul“ și ceilalți raportau mereu despre înaintarea vertiginoasă tancurilor. Așa au ajuns pînă la a rîul pe care urmau să-l forțeze, să cucerească și să dezvolte un cap de pod pe malul opus. Rîul era umflat de ploi, tulbure ; valurile izbeau furios in maluri. Prevăzători, tanchiștii găsiseră răgaz să pregătească din timp mașinile pentru trecerea prin vad. Ermetizaseră cu unsoare și cîlți obloanele de sub cutia blindată, oblonul mecanicului conductor, sfera mitralierei de la bord și baza turelei. Ajunși în apropierea rîului, trebuiau doar să revadă și să refacă într-un timp foarte scurt ceea ce făcuseră dinainte. Fiecar mecanic conductor avea viu în minte indicațiile comandantului : să-și potrivească tancul, de la început pe direcția ieșirii la malul opus, să treacă vadul cu viteză și accelerație constantă. Primul a intrat în apă tancul condus de caporalul Gheorghe Tănase. Calm, cu mîinile pe leviere, scrutînd cînd valurile apei, cînd aparatele de bord, observă cum apa crește mereu. Dar iată că la un moment dat, apa a trecut de vizori. Nu mai vedea nimic afară, dar aparatele de bord îi spuneau și el însuși simțea că motorul trage, că tancul merge, „încă puțin și sînt pe mal“ își zise el cînd simți că tancul începu să urce. Dar apa înmuiase malul. Șenilele săpau an Locotenent major B. TITUS (Continuare in pag. 3-a. Ca și la celelalte arme, și la tanchiști acțiunea patriotică de sporire a numărului de militari și subunități de frunte s-a desfășurat cu avînt în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. frunte“. In clișeu . Echipajul comandat de sergentul Alexandru Birtolan, declarat recent „Subunitate de (Foto : Șt. Ionescu) Ziua de mîine a patriei Luminos și inspirator de noi fapte eroice a înfățișat Congresul ziua de miine a patriei. Viitorul a fost conturat in întreaga și minunata sa amploare, culme înaltă și luminoasă. E un viitor apropiat, un viitor pe care-l făurește și-l va trăi cu bucurie și nespusă mîndrie generația noastră, oameni ce la chemarea partidului și sub conducerea lui au inscris neuitatul August 1944, au făcut primul tractor românesc, au durat cale de fier între Bumbești-Livezeni și Salva- Vișeu, au înălțat furnalele semețe ale Hunedoarei și au ridicat Doiceștii, au format primele gospodării agricole colective și au turnat fundația inutelor blocuri muncitorești Viitorul acesta înseamnă următorii șase și cincisprezece ani. Ani ai desăvirșirii construcției socialiste și trecerii, treptate la construcția comunismului. ■In zilele Congresului și în aceste zile de după Congres, milioane de oameni s-au plecat și se plend cu entuziasm și emoție asupra Raportului Comitetului Central prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Prin acest document, partidul a vorbit cu fiecare comunist cu fiecare om al muncii, cu maturi și cu tineri, cu bărbați și femei, cu muncitori și țărani, cu ingineri și ostași, cu savanți și cu școlari, și scriitori și artiști. A vorbit țării și fiecăruia îa parte. Și ascultind cuvîntul partidului, inspirați de acest cuvînt, țara întreagă și fiecare din oamenii ei au privit înainte, prin ani. Și au salutat, cu nezdruncinată și înflăcărată încredere, viitorul , noile cetăți ale oțelului, ale electricității, chimiei și lemnului, noile mașini de înaltă tehnicitate purtind inscripția „fabricat in R.P.R.“ ; zecile de mii de tractoare și mașini agricole în plină ofensivă pe ogoarele înfrățite, noile institute și noile școli, milioanele de manuale pe care încă din acest an le vor primi gratuit școlarii din clasele I—VII apropiata zi de muncă de o durată mai scurtă. Insemnând prin aceasta mai multe ore pentru studiu, pentru literatură și sport, pentru parcuri și muzee , cartierele și magistralele noi, înfrumusețate de blocuri cu linii arhitectonice optimiste, cuprinzînd în spațiul lor apartamente in măsură să adăpostească populația unor orașe întregi. Toate la un loc, și încă multe, multe altele pe care Congresul le-a inscris în programul de muncă și de luptă al partidului și poporului înseamnă viitorul. Mai precis , victoria deplină a socialismului în Republica Populară Română. O victorie care va ridica patria noastră dragă, în toate domeniile, pe un loc de frunte în lume. Și, coloană de milioane, strins unită în jurul partidului, sub steagul său biruitor, poporul pornește cu avînt și energie spre ziua sa de miine. Viitorul stă în manile sale, în lupta sa condusă de partid ln numai cîțiva ani, el va deveni prezent. Aceasta-i logica de fier a epocii noastre, a noii noastre istorii. Locotenent colonel GH. BEJANCU Militarii ajută la munca patriotică de strîngere a recoltei Primele In timp ce subunitatea comandată de căpitanul C. Alexandrescu intra pe porțile g.a.s. din Slobozia, cîmpia Bărăganului se desfășura spre cele patru zări ca o pînză imensă de borangic. Din loc în loc se conturau liniile verzi ale pădurilor de protecție. Spicele de grîu, cu bob greu, se legănau încetișor în adierea unui vînt abia simțit. „Ia priviți ! Aur nu altceva : le spunea ofițerul subordonaților săi. — Și cu ani în urmă am ajutat cu subunitatea mea la strîngerea recoltei, dar în nici un an n-am văzut lanuri așa de frumoase, așa de pline de rod“ Și munca patriotică de îngrijire a culturilor a început. Pe întinsele tarlale, zeci și zeci de militari dau ajutor lucrătorilor din g.a.s. Directorul g.a.s.-ului îi privește cu satisfacție și spune : „Pînă la începerea recoltatului și treieratului, care a fost împiedicat din cauza timpului ploios, militarii ajută la prășitul porumbului. Și fac treabă foarte bună. S-au luat și la întrecere. Suntem foarte mulțumiți de ei. Militarii din această subunitate au primit cu entuziasm propunerea și angajamentul caporalului Ludovic Motu, comandant de grupă, care s-a angajat să muncească in așa fel pe ogoare, nicit să se încadreze în normele fixate muncitorilor de la gospodărie și chiar să le depășească. Pînă în prezent grupa comandată de el se află in fruntea întrecerii. Ea depășește cu regularitate norma fixată cu 20 la sută. Lucrînd, militarii poartă și discuții — Cînd mă voi întoarce în colectivă — spune celor din jur soldatul Radu Costică — voi propune să se lucreze și la noi porumbul la fel ca aici. Să i se dea îngrășăminte așa cum îi dau cei de la g.a.s. chiar și acum, cînd porumbul este mare... Și apoi adaugă: Ce zici, tovarășe Bercea, de pe un hectar din ăsta de porumb poți scoate 3.500 kg. boabe la hectar ? Dar de pe suprafața aceea irigată scoate gostatul 7.000 kg. la hectar ? Și cei de față își spun părerea. Cu toții sînt de acord că producția la hectar în gostat poate fi chiar și mai mare. — Doar aplicarea cu grijă agrotehnicii face minuni — îi răsapunde soldatului Radu Costică soldatul Ion Bercea. ■ Pe ogoarele nesfîrșite ale g.a.s. din Slobozia a început și recoltatul griului de toamnă. Pînă acum s-a strîns în medie 2.000 kg. grîu la hectar. In rîndul militarilor participă la acțiunea patriotică de strîngere a recoltei mulți care în viața civilă sînt colectiviști, ca soldații Ion Jigăreanu, Gheorghe Mangra și alții. Ei, ca și ceilalți militari, se străduiesc să obțină rezultate cît mai bune în această muncă, depun toate eforturile pentru a menține și aici, la un loc de frunte, prestigiul unității din care fac parte. Repartizați pe combaine împreună cu muncitorii de la g.a.s. Slobozia, ei s-au angajat să termine recoltatul griului și orzului în numai 8 zile. „Acest angajament — spunea un inginer de la Direcția regională Gostat — sîntem siguri că va fi îndeplinit înainte de termen. Și afirmăm aceasta cu atîta siguranță fiindcă știm cît de prețios este sprijinul pe care ni-l dau harnicii noștri ostași, care știu să învingă orice greutăți, să-și respecte angajamentele luate“. Acum, cînd citiți aceste rînduri, militarii din subunitatea comandată de căpitanul C. Alexandrescu sînt pe combaine, pe ogoare. Ajută pe lucrătorii din g.a.s. Slobozia la strîngerea bogatei recolte din acest an. Căpitan TR. DUMITRAȘCU