Apărarea Patriei, noiembrie 1960 (Anul 16, nr. 258-283)

1960-11-01 / nr. 258

i BIBLIOTECA I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ la noastră* Republica Populară Romînă 1 *­PARAREA PATRIEI # Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 258 (4410) Marți 1 noiembrie 1960 4 PAGINI — 20 BANI IN NUMĂRUL DE AZI: AZI ÎNCEPE noul an de ins­­TRUCȚIE — Angajamente înflăcă­rate (pag. 2-a). Căpitan Dumitru Vizitiu: înaintea primelor ore de lecții politice (pag. 2-a). SPORT (pag. 2-a). Maior I. Clenciu : Instantanee de pe an aerodrom (pag. 2-a). Opinia publică mondială condamnă cercurile imperialiste care pregătesc o agresiune armată împotriva Cubei (pag. 4-a). IN LUMINA FAPTELOR - Sama­volniciile militarilor americani (pag. 4-a). Convorbirea dintre ministrul Comer­țului R. P. Romîne și Fidel Gastro (pag. 4-a). COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a. c., în sala de ședințe a Marii Adunări Naționale, au început lucrările plena­rei lărgite a Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Romîn. La plenară iau parte, în afara membrilor și membrilor supleanți ai Comitetului Central, primii secretari și secretari ai comitetelor regionale și ai unor comitete orășenești și raionale de partid, pre­ședinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale unor sfaturi populare orășenești și raionale, miniștri, miniștri adjuncți și secretari ge­nerali ai ministerelor, șefi ai secțiilor C.C. al P.M.R., conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președinții consiliilor re­gionale ale sindicatelor, directori și secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de știință, directori ai institutelor de cercetări știin­țifice și de proiectări, redactori responsabili de ziare și publicații, precum și alți activiști de partid, de stat și din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Romîn, asupra pro­iectului planului de dezvoltare a economiei națio­nale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. Expunerea tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ la plenara C. C. al P. M. R. Tovarăși. Plenara Comitetului Central fost convocată pentru a examina­­ proiectul planului de dezvoltare . După datele preliminare, se poa­te aprecia că în acest an produc­ția industrială va crește, compa­rativ cu 1959, cu circa 15,5 la sută, față de 14 la sută cât a fost pre­văzut în plan. O importanță deosebită are fap­tul că se realizează creșteri în­semnate în toate ramurile indus­triale și îndeosebi în ramurile ho­­tărîtoare pentru industrializarea socialistă , în industria construc­țiilor de mașini și prelucrării me­talelor — o creștere de 20 la sută, în industria siderurgică —1 de 30 la sută, în industria energiei elec­trice și termice — de 14 la sută. Aprovizionarea oamenilor mun­cii a fost simțitor îmbunătățită prin realizările obținute în ramu­rile producătoare de bunuri de consum ; în industria textilă pro­ducția a crescut cu 16 la sută față de 1959, în industria alimen­tară cu peste 11 la sută și în in­dustria confecțiilor cu 40 la sută. S-au obținut însemnate sporuri de producție la principalele ma­șini, utilaje, materii prime, mate­riale, bunuri de consum. Producția anului 1960 va fi mai mare decit aceea a anului 1959 cu peste 370 mii tone oțel, 175 mii tone fontă, 320 mii tone laminate finite, 400 mii tone minereu de fier, 210 mii tone cocs metalurgic, 6.100 trac­toare, 5.000 tone mase plastice, 14 mii tone plăci aglomerate. De ase­menea, producția principalelor bu­nuri de consum va fi mai mare decât a anului 1959 cu peste 39 milioane m.p. țesături, aproape 1,7 milioane perechi încălțăminte, pes­te 30 mii tone carne, aproape 135 mii tone zahăr, cu 56 mii tone ulei comestibil. A continuat să se lărgească baza tehnico-materială a agriculturii socialiste , parcul de mașini și uti­laje ale unităților agricole crește cu 11.600 tractoare, 5.300 combine, 14.000 semănători și alte mașini. Producția agricolă obținută în 1960 asigură toate nevoile de con­sum ale economiei naționale și creșterea rezervelor statului, cu toate că în anumite regiuni con­dițiile climaterice n-au fost favo­rabile. Contribuția sectorului socialist din agricultură la formarea fon­dului central de cereale a fost în acest an de peste 85 la sută. Un rol important l-au avut gospodă­riile agricole de stat, care au asi­gurat 39 la sută la grîu și 26 la sută la porumb din fondul central de cereale. De asemenea, ele au livrat importante cantități de car­ne, lină, lapte și alte produse. Rezultate bune au fost obținute la producția de sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, care asigură ne­voile de consum sporite de zahăr și ulei ale populației, rămînînd disponibilități și pentru export. Ca urmare a efortului susținut în dezvoltarea continuă a forțelor de producție și a creșterii acumu­lărilor, volumul de investiții în economia națională crește în 1960 față de 1959 cu aproape 33 la sută. Fondurile fixe ce vor fi puse în funcțiune vor fi de 22 miliarde lei, față de 15,5 miliarde lei cu­ au fost în anul 1959. In acest an intră în producție 17 întreprinderi noi, 17 secții noi și vor fi dezvoltate și reutilate 82 de uzine și fabrici. Printre obiectivele noi sînt : o baterie de cocs, o sec­ție de dolomită și un cuptor Mar­tin de 400 tone la Combinatul Si­derurgic Hunedoara, o fabrică de țevi sudate la București, uzinele de produse sodice Govora și Bor­­zești, fabrica de celuloză din stuf de la Chișcani-Brăila și fabrica de economiei naționale pe anul 1961, îndeplinirea cu succes a sarcini­lor trasate pentru primul an al planului de șase ani creează con­diții favorabile pentru realizarea semiceluloză din paie de la Palas- Constanța, o instalație de cracare catalitică la Borzești, complexul de industrializare a lemnului Tg. Jiu, fabricile de mobilă din Iași și Militari-București, fabricile de za­hăr de la Bucecea și Luduș, Com­binatul de produse lactate din București, fabrica de lapte praf din Cîmpulung și altele. Au început să producă energie electrică primele agregate ale hi­drocentralei „V. I. Lenin“, unul din principalele obiective ale planu­lui de electrificare de zece ani. Puterea instalată în centrale elec­trice crește în 1960 cu 180 MW și vor fi date în exploatare 1150 km. de linii de înaltă tensiune. Folosirea în 1960 cu mai mult spirit gospodăresc a fondurilor de investiții alocate a contribuit la creșterea eficienței economice a acestora , a crescut preocuparea pentru organizarea rațională a lu­crărilor, iar aprovizionarea cu ma­teriale s-a făcut în condiții mult mai bune. Sub conducerea organizațiilor de partid, muncitorii, inginerii și tehnicienii constructori, au redus consumurile de materiale, au rea­lizat lucrări­ de o calitate mai bună. Trebuie subliniat în mod deosebit scurtarea duratei de exe­cutare a construcțiilor. Astfel, cuptorul Martin de 400 tone de la Combinatul Siderurgic Hune­doara a fost realizat în numai 11 luni, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas-Constanța în 14 luni, iar fabricile de zahăr de la Luduș și Bucecea în 17 luni, pe­rioade mult mai mici față de cele în care s-au executat în trecut construcții similare. Scurtarea ter­menelor de executare a construc­țiilor a dus la obținerea de mari economii și la punerea în func­țiune de noi capacități care au con­tribuit la creșterea producției. Aceste succese mari pe care le-au obținut muncitorii, tehni­cienii și inginerii din industria construcțiilor arată capacitatea lor creatoare și dovedesc că există mari posibilități de a obține rezul­tate și­­ mai bune în reducerea ter­menelor de execuție a lucrărilor, care trebuie să constituie o pre­ocupare de zi cu zi a conducerilor ministerelor și întreprinderilor. Anul acesta, întreaga activitate economică s-a desfășurat la un nivel mai înalt­, ceea ce arată că organele de partid și de stat au pus în centrul preocupărilor lor problemele concrete ale economiei, pe care le rezolvă cu tot mai multă competență. Trebuie să subliniem cu deose­bită satisfacție entuziasmul cu care oamenii muncii — sub con­ducerea organizațiilor de partid — au desfășurat întrecerea socialistă în cinstea celui de al III-lea Con­gres al partidului. Avîntul crea­tor al celor ce muncesc și price­perea lor în folosirea rezervelor interne ale economiei și-au găsit o vie expresie în importantele an­gajamente luate în întrecerea so­cialistă, ca și în hotărirea cu care acestea sînt traduse în viață. In primele zece luni, planul de producție a fost depășit la ma­joritatea produselor industriale, dîndu-se peste plan o producție in valoare de peste 1,6 miliarde lei. Pînă la 1 septembrie a.c. s-au realizat, peste prevederile planu­lui, economii în sumă de peste 1 miliard lei și beneficii de aproape 300 milioane lei. Traficul de mărfuri cu mijloace de deservire generală va fi în 196­1 cu cca. 13,5 la sută mai mare de­tovarăși. Proiectul planului de stat pe a­­nul 1961, pe care îl supunem dez­baterii plenarei, prevede concen­trarea eforturilor pentru conti­nuarea în ritm susținut a indus­trializării socialiste, creșterea mai departe a producției agricole ve­getale și animale și ridicarea bunăstării materiale și culturale a oamenilor muncii. Pe baza noilor capacități ce vor intra în producție și a mai bunei folosiri a celor existente, precum și a creșterii productivității mun­cii, proiectul de plan prevede ca producția globală a industriei so­cialiste să reprezinte în anul viitor 88,7­­ miliarde lei, corespunzător unei creșteri cu­ 13,5 la sută față de realizările preliminare ale anu­lui 1960, din care producția mij­loacelor de producție — grupa A cu 13,8 la sută, iar producția bunurilor de consum — grupa B — cu 13 la sută. Producția industriei energiei e­­lectrice și termice va crește cu 22 la sută, a industriei siderurgice c­u 16,6 la sută, a industriei construc­țiilor de mașini cu circa 16 la sută, a industriei chimice, celulozei și hîrtiei cu 18 la sută, a industriei ușoare cu 16 la sută și a indus­triei alimentare cu 11 la sută. Producția de energie electrică va fi de 8,8 miliarde kWh , se pre­vede creșterea puterii instalate în centrale electrice cu aproape 250 MW, va începe construcția de noi centrale printre care termocen­trala de la Luduș și hidrocentrala de pe Argeș ; se vor pune în funcțiune 1700 km. rețele de înaltă tensiune, dintre care li­niile de 110 kV Fîntînele-Luduș- Cluj, Caracal, Govora-Bărbătești, Craiova- Hunedoara-Brad. Baza prevederilor stabilite de Congresul al III-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naționale și creșterea c continuă a nivelului de trai cu­ în 1959. A crescut ponderea transporturilor auto, în volumul total al încărcărilor, de la 29 la sută în anul 1959 la 37 la sută în acest an, datorită creșterii parcu­lui și folosirii lui mai eficiente prin concentrarea autovehiculelor în organizații specializate ale Mi­nisterului Transporturilor și Tele­comunicațiilor. Productivitatea muncii se pre­vede a fi anul acesta în industrie cu circa 10,5 la sută mai mare ca în anul 1959, ceea ce reflectă creș­terea generală a nivelului tehnic în întreprinderi, înzestrarea eco­nomiei cu tehnică modernă, îm­bunătățirea organizării producției și ridicarea continuă a calificării muncitorilor, maiștrilor și ingine­rilor. Economia țării noastre se carac­terizează prin dezvoltarea în ritm intens a forțelor de producție, prin creșterea însemnată a venitului na­țional, a acumulărilor și prin con­tinua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Veniturile statului depășesc cu 8 la sută pe cele din 1959 și sunt mai mari decât prevederile pla­nului. Prin intrarea în producție noilor întreprinderi și lărgirea ce­a­lor existente, prin creșterea în­semnată a volumului de construc­ții și extinderea activității de de­servire, numărul de salariați ocu­pați în economia națională a cres­cut în 1960 cu aproape 160.000 față de 1959. In anul 1960 a fost îmbunătăți­tă salarizarea cadrelor tehnice și economice, au fost efectuate redu­ceri de prețuri la unele produse, ceea ce a sporit puterea de cum­părare a populației cu aproximativ 2 miliarde lei anual. Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut cu aproape 15 la sută față de anul 1959. S-au realizat progrese simțitoare în privința calității, lărgirii sortimentelor și îmbunătățirii prezentării bunuri­lor de consum. In rețeaua comer­cială au fost puse în funcțiune 700 unități noi, înzestrate cu uti­laje moderne care contribuie la îmbunătățirea aprovizionării și de­servirii populației. S-a intensificat construcția de locuințe, dîndu-se in folosință oa­menilor muncii peste 30.000 apar­tamente, aproximativ cu 35 la sută mai mult decît în anul trecut. S-au dat în folosință 2600 săli de clasă pentru învățămîntul de cultură generală , 13 cinematografe în orașe ; rețeaua cinematografică în mediul rural s-a mărit cu 700 aparate noi , s-au construit un număr însemnat de așezăminte cul­turale la orașe și sate. Pentru îmbunătățirea alimentă­rii cu apă și energie electrică, a transportului în comun și a sa­lubrității în orașe, precum și pen­tru alte acțiuni de gospodărie co­munală, s-au investit peste 800 milioane lei. Rețeaua sanitară a crescut față de 1959 cu 2500 paturi în spitale și Sanatorii și cu 9 policlinici, creîndu-se condiții tot mai bune pentru ocrotirea sănătății oame­nilor muncii de la orașe și sate ; au fost trimiși la odihnă și tra­tament balneo-climateric peste 575.000 persoane. Rezultatele obținute în toate sectoarele demonstrează forța eco­nomiei noastre naționale în plin avînt, reflectă însuflețirea și en­tuziasmul cu care oamenii mun­cii, însușindu-și politica partidu­lui, luptă pentru traducerea ei în viață, Mare-Satu Mare și se vor con­strui primele linii de transport de 220 kV. Se va dezvolta acțiunea de termoficare prin extinderea re­țelelor în orașele București, Reșița și Onești și prin introducerea ter­­moficării industriale și urbane în Timișoara, Arad, Hunedoara, Vul­can și alte centre industriale. In orașul Iași va începe cons­trucția centralei de termoficare pentru alimentarea cu energie și căldură a orașului și a întreprin­derilor industriale. Producția de energie termică din centrale publice va crește de peste 3 ori. In industria siderurgică, pro­ducția de fontă în 1961 va ajunge la 1.080.000 tone, iar cea de oțel la 2.100.000 tone — cu peste 300.000 tone mai mult decit în 1960 — creșterea producției si­derurgice urmînd să fie obținută, în mare măsură, Pe seama îmbu­nătățirii indicilor de utilizare a agregatelor. Proiectul de plan pre­vede creșterea producției de la­minare finite pline cu circa 20 la sută față de 1960, prin folosirea mai deplină a laminoarelor și, în principal, a laminorului de 650 de la Hunedoara. In anul viitor se vor pune în funcțiune, la Hunedoara, cuptorul numărul 5 de 400 tone la noua oțelărie Martin, linia de sîrmă din noua secție de laminoare ș­ i se vor executa lucrări pentru mări­rea capacității blumingului cu 700.000 tone pe an ; la Reșița se va termina reconstrucția secției furnale, punîndu-se în funcțiune două furnale de cite 700 m.c. și va intra în producție o nouă fa­brică de aglomerare. In 1961 se vor deschide lucră­rile de construcție ale Combinatu­lui Siderurgic de la Galați. Va în­cepe construcția forjei și turnăto­riei cu o capacitate anuală de 25.000 tone piese oțel, 7.000 tone piese fontă și 40.000 tone lingouri forjate, a atelierului de construc­ții metalice și a atelierului de în­treținere mecanică. Pentru lucră­torii combinatului vor fi construite locuințe în sumă de 75 milioane lei Ministerul Industriei Grele, or­ganizațiile de proiectare, construc­torii vor trebui să folosească cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii în proiectarea și con­strucția acestui mare combinat. Pentru dezvoltarea în conti­nuare a bazei proprii de materii prime a industriei siderurgice, pro­ducția de minereu de fier va crește, cu 20 la sută, iar cea de cocs cu 22 la sută. Vor începe lu­crările de deschidere a minei de la Căpuș-Cluj, care va intra în producție în anul 1962. Va intra în producție, în trimestrul II 1961, la Călan, uzina experimentală pen­tru punerea la punct a noului pro­cedeu de cocsificare a cărbunilor din Valea Jiului. In sectorul geologic au fost ob­ținute rezultate însemnate, ca ur­mare a înzestrării cu utilaje și instalații moderne, a organizării muncii pe șantierele de explorări, a ridicării calificării cadrelor. Pre­țul de cost pe tona de rezervă in­dustrială explorată a scăzut la minereu de fier de la 7,1 lei în 1959 la 3,8 lei în 1960, la mine­reuri neferoase de la 12,4 la 9,3 lei, la țiței de la 45,7 la 31,1 lei. Comitetul Geologic, ministerele cu activitate geologică trebuie să-și îmbunătățească munca în mod continuu, să introducă cu mai multă hotărîre metodele cele mai avansate de cercetare geolo­gică, spre a obține o creștere și mai mare de rezerve, cu cheltuieli cit mai reduse. Aceste sarcini se pun cu mai imperios cu cit în 1961 atît se prevede să se execute un volum important de lucrări geologice, cu 15 la sută mai mare decît în 1960, însumînd 1,8 miliarde lei. Concomitent cu creșterea volumu­lui de prospecțiuni, se prevede să se îmbunătățească în continuare eficiența economică a lucrărilor geologice. Pentru aceasta, pe lingă introducerea hotărîtă a tehnicii noi, o mare importanță are buna organizare a muncii pe șantierele geologice, utilizarea superioară a instalațiilor, economiile de mate­riale, efectuarea lucrărilor cu in­dici tehnico-economici cât mai ridicați. Trebuie să se ia măsuri pentru a concentra cele mai bune cadre de geologi în sectoarele principale ale activității geologice. Industria constructoare de ma­șini va produce în anul 1961 peste 2.400 strunguri, 130 instalații de foraj complete, 20.000 tractoare, 6.000 reale, combine tractate pentru ce­peste 10.000 autocamioane și autobuze, 12 locomotive Diesel electrice de 2.100 c.p. ; producția de utilaje pentru industria chimi­că și prelucrarea țițeiului va creș­te cu peste 60 la sută, de utilaje pentru siderurgie și turnătorii cu cca. 30 la sută, de utilaje pentru industria ușoară și alimentară cu 40 la sută. Sarcinile principale Pe anul 1961 ale industriei constructoare de mașini sînt : însușirea în fabricație a unor noi mașini și utilaje nece­sare înzestrării economiei naționa­le, lărgirea sortimentelor și ridica­rea nivelului tehnic, îmbunătățirea calității mașinilor și utilajelor la nivelul celor mai perfecționate produse similare de pe piața mon­dială. Pentru îndeplinirea acestor sar­cini, Ministerul Industriei Grele și întreprinderile constructoare de mașini trebuie să se preocupe per­manent de alegerea judicioasă și perfecționarea produselor fabrica­te. Punerea în producție a noilor produse nu se va putea face decît după ce va fi aprobată de către conducerea superioară, pe baza unor studii tehnice și economice comparative, aprofundate, care să dea maximum de garanții în ce privește caracteristicile tehnice, calitatea și economicitatea fabri­cației. Pentru ridicarea continuă a ni­velului tehnic și calitativ în in­dustria constructoare de mașini, Ministerul Industriei Grele și con­ducerile întreprinderilor vor trebui să asigure elaborarea documenta­țiilor constructive și tehnologice de către serviciile tehnice ale în­treprinderilor, să organizeze pro­ducția de serie în secții specializa­te dotate cu toate utilajele și dis­pozitivele pentru execuție și con­trol. In acest scop trebuie să fie concentrate cadrele de ingineri, maiștri și muncitori cu înaltă ca­lificare în secțiile hotărîtoare, unde se elaborează documentația tehnică, se pregătește fabricația și se execută însușirea noilor mașini și utilaje. In 1961, Ministerul Industriei Grele va trebui să treacă la profi­larea mai strictă a întreprinderi­lor electrotehnice, pe linia specia­lizării și cooperării. Va trebui să realizăm cu toată hotărirea o co­titură în ceea ce privește îmbună­tățirea tehnologiei de fabricație și a calității, realizîndu-se produse de înalt nivel tehnic și cu aspect industrial. Pentru asigurarea ne­voilor crescînde ale industriei și ale celorlalte ramuri ale econo­miei, precum și pentru satisface­rea cerințelor tot mai mari ale populației, trebuie să fie lărgite nomenclatura și sortimentul pro­ducției industriei electrotehnice. In industria chimică producția va crește cu 37 la sută la sodă calcinată și caustică, cu 30 la sută la îngrășăminte chimice, cu circa 30 la sută la celuloză și semicelu­loză ; producția de fire și fibre sintetice va fi de 1.700 tone. In anul 1961 vor intra în pro­ducție noi combinate și unități în industria chimică : combinatul de la Roznov, cu o capacitate de 100 mii tone amoniac pe an, 210.000 tone îngrășăminte azotoase și 10.000 tone uree ; fabrica de fibre volan de la Săvinești cu o capaci­tate de 5.000 tone , 18.000 tone fenol și 11.000 tone acetonă la Combinatul de la Borzești ; vor crește capacitățile de producție la Uzinele Năvodari cu 100.000 tone acid sulfuric și 300.000 tone super­­fosfați și la Ocna Mureșului la 300.000 tone Pe an carbonat de sodiu si altele. Tovarăși. Proiectul planului de stat pe 1961 prevede o creștere a produc­ției agricole, in condiții climateri­ce normale, cu 19 la sută față de 1960. Realizarea acestui obiectiv este întrutotul posibilă, ținînd sea­ma de condițiile create prin trans­formarea socialistă a agriculturii și creșterea continuă a înzestrării ei. In agricultură se vor investi în anul 1961 din fondurile statului circa 4 miliarde lei. Agricultura urmează să primească anul viitor peste 12.000 tractoare, 15.000 se­mănători, 6.000 combine pentru păioase, precum și alte mașini și utilaje agricole ; totodată, se vor livra agriculturii aproape 450 mii tone îngrășăminte chimice, cu 11 la sută mai mult decît în anul 1960 In toamna aceasta s-au însămîn­­țat cca. 3.200.000 ha cu grîu și secară, prevăzîndu-se realizarea u­­nei producții de cca. 4.600.000 tone. In primăvară se vor însămînța cu porumb 3.850.000 ha., din care 350.000 ha. pentru siloz , se pre­vede realizarea unei producții de aproximativ 6.700.000 tone porumb boabe. Rezultatele obținute în toate re­giunile țării, în anul 1960, de că­tre numeroase gospodării agricole de stat și gospodării agricole colec­tive demonstrează marile posibilități de creștere a producției agricole pe baza folosirii mai bune a mijloa­celor tehnice și aplicării corespun­zătoare a regulilor agrotehnice. In acest an, 152 gospodării agricole de stat au obținut, de pe întreaga lor suprafață de 114.500 ha cultivate cu grîu, o recoltă me­die de peste 2.000 kg. la ha. ; din acestea, un număr de 39 gospodării de stat au realizat în medie peste 2.500 kg. grîu la hectar. Un număr important de gospodării agricole co­lective au obținut, de asemenea, recolte bune. Experiența anului 1960 a dove­dit importanța hotărîtoare a exe­cutării arăturilor adînci și însă­­mînțării făcute la timp, a folosirii semințelor selecționate de înaltă productivitate și a aplicării în­grășămintelor naturale și minerale pe suprafețe tot mai mari. Comitetele regionale de partid, Ministerul Agriculturii și comite­tele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să mobilizeze cadrele tehnice, pe toți , oamenii muncii din agricultură pentru aplicarea între­Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei trebuie să acorde aten­ție sporită punerii în producție a noilor întreprinderi, pregătirii din timp a cadrelor de muncitori și tehnicieni în vederea asigurării unei calități superioare la noile produse chimice și folosirii insta­lațiilor la întreaga capacitate. Pentru utilizarea din ce în ce mai largă a maselor plastice în întreaga economie și îndeosebi în indu­stria constructoare de mașini, a construcțiilor și în producția bu­nurilor de consum, ministerele vor trebui să ia măsuri organizatorice și să asigure utilajele și mijloacele necesare pentru prelucrarea acestora în sortimente cât mai variate și de calitate superioară. In industria petrolului, prin in­trarea în funcțiune a complexului de reformare catalitică și a insta­lației de absorbție și fracționare a gazelor de la rafinăria Brazi, instalației de cocsare la rafinăria­­ Borzești ș.a., va spori substanțial producția de benzină cu cifră oc­tanică ridicată, de gaze lichefiate pentru chimizare, de uleiuri și moto­rină de calitate superioară, asigu­­rîndu-se o valorificare a tonei de țiței cu 7 la sută mai mare decît în 1960. In industria lemnului, eforturile vor fi îndreptate în continuare spre valorificarea superioară a ma­sei lemnoase. Se prevede ca dintr-un m.c. masă lemnoasă să se obțină în 1961 producție cu o valoare de circa 10 la sută mai mare decît în 1960, îndeosebi pe seama creșterii însemnate a producției de placaj, panel, plăci aglomerate și mobilă. In felul acesta, deși volumul total al masei lemnoase ce se va exploa­ta în 1961 va fi mai mic decît în 1960, valoarea producției industriei prelucrării lemnului va crește cu peste 7 la sută. In anul 1961 vor intra în pro­ducție primele secții ale comple­xelor de industrializare a lemnului de la Blaj și Gherla, precum secții noi la Rm. Vîlcea, la fabri­și­cile de mobilă de la Tg. Mureș, Timișoara ș.a. De asemenea, se va începe con­strucția noilor complexe pentru industrializarea lemnului la Foc­șani, Comănești, Pitești și Dej și a fabricilor de mobilă de la Rădăuți și Arad. In industria ușoară producția va spori la țesături cu peste 17 la sută, la tricotaje cu 30 la sută și la confecții cu aproape 17 la sută. Va trebui să se dea o atenție și mai mare sortimentelor superioa­re — țesături din fire pieptănate de calitate superioară din bumbac și lînă, tricotaje și țesături din fire sintetice — să se execute fini­saje superioare la țesături și tri­cotaje și să se asigure îmbunătă­țirea simțitoare a calității confec­țiilor și în special a încălțămintei. Pentru realizarea acestor sarcini, proiectul de plan prevede pune­rea în producție în 1961 a unor importante capacități de producție înzestrate cu utilaj modern : dez­voltarea filaturilor la „Filatura Romînească de Bumbac“, între­prinderile Textile Pitești, „Ivănuș Constantin“ etc., o fabrică de con­fecții la Călărași, Tăbăcăria Mi­nerală de la Jilava. In industria alimentară proiec­tul de plan prevede o creștere la carne cu 26 la sută, la preparate de carne cu 16 la sută, la lapte de consum cu aproape 40 la sută. Vor intra în producție o fabrică de ulei la Iași, 12 fabrici de pro­duse lactate, dintre care cele de la Reșița, Baia Mare, Mediaș, Tur­da, Călărași, un mare abator cu secții de prelucrare la Hațeg. In cursul anului 1961 va conti­nua acțiunea de creștere a spațiu­lui frigorific , vor fi date în func­țiune 4 mari antrepozite frigorifi­ce în suprafață de 16.000 m.p., ceea ce va contribui la asigurarea bunei calități a produselor alimentare și a condițiilor de igienă și de bună deservire a populației. In anul viitor producția conser­velor de carne va crește cu 18 la sută, iar a conservelor de legume cu 35 la sută. Vor trebui extinse în întreaga industrie alimentară rezultatele bune obținute în acest an de industria conservelor în ce privește calitatea, lărgirea sorti­mentelor și îmbunătățirea prezen­tării produselor. Cererile sporite ale populației pentru bunuri de consum indus­triale se prevăd a fi acoperite prin creșterea cu peste 25 la sută a producției de mobilă, de 2,3 ori a producției de bunuri de consum electrotehnice și cu peste 17 la sută a producției de bunuri de consum metalice. In 1961 se vor produce 220.000 aparate de radio, 20.000 televizoa­re, 30.000 răcitoare electrice, 80.000 mașini electrice de spălat rufe pentru uz casnic, 300.000 biciclete, 60.000 mașini de cusut de uz cas­nic și alte produse. Prin înzestrarea în continuare a industriei cu tehnică modernă, prin folosirea mai deplină a uti­lajelor și instalațiilor existente și prin mai buna organizare a mun­cii, producția industrială va creș­te în 1961, ca și in anii precedenți, în cea mai mare parte, pe seama productivității muncii, care va spori cu cca. 9 la sută față de 1960. Congresul al III-lea s-a ocupat în mod deosebit de calitatea pro­ducției industriale. Pentru înfăp­tuirea acestei sarcini esențiale, în etapa actuală de dezvoltare a eco­nomiei naționale, dispunem de toate condițiile necesare. In fie­care întreprindere există un nu­măr apreciabil de oameni califi­cați cu un simț dezvoltat fată de tehnică și de estetica produsului, care trebuie să fie mobilizați pentru a da produse de calitate și cu cos­turi cit mai scăzute. In vederea îmbunătățirii conti­nue a calității produselor trebuie luate un șir de măsuri tehnico-or­­ganizatorice care să cuprindă con­cepția, executarea și controlul produsului pe toate treptele de fa­bricație și care să asigure reali­zarea unor caracteristici, perfor­­­­manțe, precum și durabilitate, pre­zentare și finisaj la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate. La însușirea produselor dor ac­centul principal trebuie să cadă pe calitate și abia după aceea se poate trece la sarcini mărite cu privire la cantitate, normarea consumurilor materiale și de timp. In centrul obiectivelor socialiste trebuie să stea întrecerii proble­mele legate de o calitate superioa­ră a producției, care să aducă co­lectivelor din fiecare întreprindere o înaltă apreciere pentru produ­sele livrate, îmbunătățirea continuă a cali­tății producției trebuie să consti­tuie preocuparea permanentă tuturor organelor și organizațiilor­­ de partid, a conducerii ministere­lor și întreprinderilor, a tuturor inginerilor, tehnicienilor și mai­ștrilor, care trebuie să muncească cu pricepere și pasiune pentru a obține produse de inaltă calitate­ gului complex de măsuri agroteh­nice, diferențiat după condiții spe­cifice ale fiecărei zone și în primul rînd pentru executarea arăturilor adînci și folosirea întregii cantități de îngrășăminte naturale. O atenție deosebită trebuie acor­dată îmbunătățirii muncii S.M.T.­­urilor pentru executarea arăturilor la adîncimea corespunzătoare solu­lui și culturilor. Trebuie pus capăt cu toată ho­­tărîrea deficiențelor semnalate în mai toate regiunile țarii în legă­tură cu calitatea slabă a lucrări­lor efectuate de S.M.T.-uri, care, în goana după cît mai mulți han­­uri, fac arături superficiale, lasă la capătul terenurilor porțiuni goale nelucrate care aduc însemnate pa­gube economiei. Munca S.M.T.-uri­­lor trebuie apreciată după calitatea lucrărilor executate, după producția obținută la hectar pe terenurile lu­crate de ele. Actualul sistem de sa­larizare, care este legat numai de executarea unui număr cît mai ma­re de hanuri, trebuie îmbunătățit astfel ca la baza veniturilor lucră­torilor din S.M.T. să stea rezulta­tele obținute în creșterea produc­ției la hectar. Ca urmare a aplicării hotăriri­­lor plenarei C.C. al P.M.R din de­cembrie 1959 cu privire la crește­rea animalelor, în primele­­ luni ale acestui an numărul vacilor de lapte a crescut în gospodăriile a­­gricole de stat cu circa 21.000 ca­pete, iar în gospodăriile agricole co­lective cu peste 100.000. In același timp a sporit contribuția sectorului socialist la formarea fondului de stat la carne, lapte, lînă. în 1960, gospodăriile agricole de stat dau la fondul de stat 1.600.000 hl. lapte, cu 600.000 hl. mai mult decît in 1959, iar gospodăriile agricole colec­tive au livrat pînă la X octombrie 1980 1.100.000 hl. lapte, de peste 2 ori mai mult decît in întreg anul 1959. Este necesar ca în gospodăriile agricole colective să se acorde o și mai mare atenție creșterii efec­tivului de vaci proprietate obșteas­că, asigurîndu-se astfel sporirea veniturilor bănești prin mai intensă a forțelor de folosirea muncă în tot cursul anului. In acest scop este necesară se­lecționarea și creșterea tineretului bovin bun de prăsilă, de rase supe­rioare și cu producții mari, asigu­­rînd totodată și creșterea tinere­tului bovin inapt reproducției, pen­tru sporirea producției de carne. Să dezvoltăm cu toată hotărirea baza furajeră în vederea obținerii unor cantități îndestulătoare de nutrețuri. Vor trebui luate măsuri pentru îngrijirea și gospodărirea mai bună a celor 4 milioane ha. de pășuni și fînețe naturale, care reprezintă o rezervă însemnată pentru creșterea bazei furajere. Producția porumbului siloz fost în anul acesta cu 1,5 milioa­a­ne tone mai mare decît în 1959, dar planul pe 1960 nu a fost pe deplin realizat. Trebuie aplica­te cu perseverență indicațiile date de partid cu privire la extinderea culturii și folosirii porumbului si­loz, asigurîndu-se în acest scop mașini pentru recoltare și însilo­­zare. Gospodăriile agricole de stat și gospodăriile agricole colective tre­buie să ia măsuri pentru a­­sigurarea construcțiilor necesare adăpostirii efectivelor de ani­male în continuă creștere, fo­losind în acest scop expe­riența acumulată în construirea adăposturilor ieftine și realizabile în termen scurt, utilizînd din plin materialele locale, aplicînd soluții constructive din cele mai micoase, potrivit condițiilor econo­con­crete din fiecare regiune și raion. Pe măsura dezvoltării creșterii animalelor în ferme mari este ne­voie să se introducă mecanizarea principalelor procese de producție și în mod deosebit a transportului și pregătirii furajelor, precum și a aprovizionării cu apă. Pentru ceasta să se asigure dotarea acesto­a­­ra cu agregatele necesare. In ultimii trei ani statul a in­vestit în lucrări de hidroamelio­rații 860 milioane lei, pentru exe­cutarea lucrărilor de îndiguiri și desecări pe o suprafață de 215.000 ha., și amenajări pentru irigații pe 135.000 ha. Rezultatele obținute de multe gospodării agricole de stat și colective dovedesc că lu­crările de îmbunătățiri funciare, atunci cînd sînt judicios efectuate și rațional exploatate, reprezintă un mijloc important pentru obți­nerea de producții mari și con­stante. Cu toate că sînt evidente­­ spo­rurile de producție ce se obțin prin irigarea culturilor, importante su­prafețe amenajate nu sînt încă iri­gate, iar pe alte suprafețe irigarea culturilor se face încă în mod de­fectuos. Folosirea nerațională a suprafe­ (Continuare in pag. 3-a) Planul pe 1960 va fi îndeplinit și depășit Dezvoltarea producției industriale în anul 1961 Creșterea producției agricole în 1961

Next