Apărarea Patriei, februarie 1961 (Anul 17, nr. 26-49)

1961-02-01 / nr. 26

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! îȘI APARAREA PATRI­Ei H.j. Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVII Nr. 26 (4488) Miercuri 1 februarie 1961 | 4 PAGINI — 20 BANI Călirea fizică - o cerință a instruirii militarilor Instruirea trupelor pe orice vre­me, dar mai ales pe timp de iar­nă, cere mari eforturi fizice și de voință din partea fiecărui militar. Pentru a învinge greutățile vieții de campanie și a fi în măsură, în orice condiții, să acționeze cu toată capacitatea lor, militarii tre­buie să fie puternici, rezistenți, pe deplin sănătoși, să suporte cu ușurință eforturi de lungă durată. Iată de ce fiecare comandant, or­ganized instruirea și educarea subordonaților, este dator să dea toată atenția călirii fizice a aces­tora, imbinînd cît mai strîns pre­gătirea fizică cu celelalte catego­rii de instrucție. In subunitatea comandată de căpitanul Iamandi Bogos se obțin rezultate bune și foarte bune la toate activitățile de pregătire de luptă. Succesele se datoresc faptului că ofițerii și, sub îndru­și­marea lor, gradații instruiesc in­tens pe militari, antrenîndu-i în teren, pe orice stare dezvoltîndu-le permanent a vremii, rezis­tența și agilitatea precum și vo­ința de a face față oricăror în­cercări și de a învinge orice greu­tăți. In acest fel, în întregul pro­ces al pregătirii de luptă, mili­tarii din subunitate își fortifică organismul, se obișnuiesc să lu­creze în condiții grele, intens și timp îndelungat. Pregătirea fizică și sportivă este categoria de instrucție care for­mează și călește din punct de ve­dere fizic pe militari. In perioada de iarnă, temele care vin direct în sprijinul pre­gătirii de luptă sînt : instrucția pe schiuri, trecerea obstacolelor, aruncarea grenadelor la țintă lupta corp la corp, deplasarea rapidă și exercițiile specifice ar­melor. Cunoscînd toate acestea, ofițe­rul I. Bogos se preocupă îndea­proape ca toate orele de pregă­tire fizică înscrise în program să fie bine organizate și desfășurate, înainte de a avea loc ședințele de pregătire fizică, ofițerul instru­iește practic gradații, pentru ca fiecare grupă să știe precis ce are de făcut. De asemenea ia mă­suri de folosire judicioasă a ba­zei materiale, urmărind ca fiecare militar să lucreze cît mai mult la toate aparatele. De unii mili­tari ofițerul se ocupă personal, executind cu ei exerciții pregă­titoare. De altfel, se știe că în mod a­­semănător muncesc mulți alți co­mandanți de subunități din ar­mata noastră. Totuși, în organizarea și des­fășurarea pregătirii fizice se con­stată pe alocuri și unele lipsuri. Așa, de exemplu, în subunitatea comandată de căpitanul Gh. Cris­­toica, orele de pregătire fizică se desfășoară monoton, neinteresant, din cauza slabei organizări, fiecă­rui militar ii revine un timp foarte scurt pentru executarea exercițiilor. Asemenea lipsuri sînt cu atît mai de neînțeles cu cît în unită­țile noastre au fost create și se îmbunătățesc mereu condițiile pentru pregătirea fizică multila­terală a militarilor. Aceste lipsuri nu sînt greu de înlăturat dacă va exista preocupare în această direcție. Unitățile au baze spor­tive, militarilor le-au fost asigu­rate numeroase materiale — in­clusiv schiuri — și echipament sportiv, au fost pregătite cadre de ofițeri și instructori sportivi de subunitate. Aceste condiții tre­buie folosite cît mai rațional și mai intens în scopul ridicării ni­velului pregătirii și călirii fizice a militarilor de toate gradele. Datoria comandanților de uni­tăți și a locțiitorilor lor politici este să pretindă tuturor coman­danților din subordine să organi­zeze minuțios orele de pregătire fizică cu ostașii, înlăturînd mani­festările de formalism. Ședințelor desfășurate în timpul iernii să li se imprime un caracter cît mai dinamic și mai antrenant, folosin­­du-se metoda de lucru în perechi și în torent, ștafete cu întrecere pe grupe atît la trecerea obsta­colelor, gimnastică la aparate, cît și în deplasarea rapidă. Militarii de toate gradele tre­buie educați să-și dezvolte ne­contenit condiția fizică, convinși că aceasta le este absolut nece­sară pentru obținerea victoriei pe cîmpul de luptă. Războiul modern cere o mare încordare a forțelor fizice, un efort intens și susținut, cere rezistență și iarăși rezisten­ță, o agilitate excepțională, in­ventivitate și capacitate de orien­tare în cele mai complexe con­diții de luptă. O contribuție importantă la că­lirea fizică pe timpul iernii o a­­duce executarea instrucției pe schiuri. In zilele cînd există ză­padă, ședințele de instrucție pe schiuri sînt obligatorii, chiar dacă în planificarea pregătirii fizice pe săptămîna în curs au fost pre­văzute alte exerciții. Pregătirea în mersul pe schi, care se reali­zează în ședințele de schi, este necesar să fie completată prin antrenamente executate în orele de activitate sportivă de masă precum și în zilele de duminică. In acest timp se pot organiza concursuri care se bucură întot­deauna de o largă participare a militarilor care îndrăgesc acest sport. De asemenea este necesar să se dea o mare atenție con­cursurilor din cadrul spartachia­­dei militare de iarnă, angrenării întregii mase de militari în acea­stă tradițională competiție. O atenție sporită trebuie acor­dată activității sportive de masă din unități, folosirii cît mai ju­dicioase a timpului afectat, pen­tru antrenarea și călirea fizică multilaterală a militarilor, pentru trecerea probelor complexului G.M.A. Această activitate însă nu se organizează in toate subuni­tățile cu regularitate, iar în alte subunități nu se desfășoară la ni­velul cerut. Sînt unii comandanți de subunități, ca de exemplu că­­pitanul C. Șerb, care permit ca în timpul afectat activității spor­tive de masă să se execute tre­buri de gospodărie. De aceea, în această subunitate militarii din anul I nu au dat încă nici o pro­bă G.M.A. De asemenea, în acest an de instrucție nu a fost orga­nizat nici un concurs „Cel mai bun din zece“, îndrumate de organizațiile de partid, organizațiile U.T.M. au da­toria să sprijine activ pe coman­danți și instructorii sportivi de subunități în organizarea activi­tății sportive de mase. Organiza­țiile U.T.M. să angreneze întreaga masă de militari să participe la activitățile ce se desfășoară. Activitatea sportivă de masă decurge în bune condiții, organi­zat, în marea unitate unde ofițer cu pregătirea fizică este maiorul I. Pleșa. Sub conducerea organi­ (Continuare in pas. 2-a] h­N ' HIVILNE IN NUMĂRUL DE AZI: Locotenent-colonel I. Ionescu : Despre munca co­lectivă în cadrul biroului utemist" (pag. 2-a) SCHIMB DE EXPERIENȚA — Căpitan I. Bun­­doiu : Unele metode pentru buna antrenare a ra­­diotelegrafiștilor (pag. 2-a) DICȚIONAR ELECTORAL (pag. 3-a) ÎNFLOREȘTE PATRIA MEA - Imagini din regiunea Maramureș (pag. 3-a) „Vă felicit, soldat fruntaș...“ După amiază de sfirșit de ianuarie. Sus, la postul de observa­re, soldatul fruntaș C. Simion, cercetaș de serviciu, scrutează ce­rul sticlos cu mare a­­tenție. Il tentează mult să admire crestele înză­pezite ale munților care, mai ales in as­fințit, capătă o înfăți­șare atît de frumoasă, dar trebuie să fie permanent atent să nu-i scape nici o țin­tă aeriană In înaltul cerului se ivește un punct abia vizibil. Cercetașul duce repede binoclul la ochi și, după cîte­­va secunde, timp in care recunoaște tipul și apartenența avio­nului ce se apropie, raportează , cu voce tare : „...Propriu... Granitul... cu reacție... un avion careul... altitudinea... direcția..." In punctul de co­mandă, ofițerul ope­rativ urmărește pe planșetă drumul par­curs de avion pînă ce acesta dispare din zonă. Surprins oare­cum de distanța la care a fost descoperi­tă ținta, se apleacă asupra planșetei și măsoară cu rigleta distanța dintre primul mesaj și locul P.C. Cele rezultate 11 fac să măsoare de trei ori. Și rezultatul este același : 33 km. — Bine, soldat frun­taș Simion. Ați desco­perit ținta la distanța de 33 km. Vă felicit pentru agerimea de care ați dat dovadă — rostește ofițerul ope­rativ în tubul port­­ooce. Cu privirea spre cerul sticlos, cercetînd continuu zarea, cerce­tașul răspunde cu voce tare . ..Servesc Republica Populară Rom­ână". Căpitan A. CHIRIAC O conferință interesantă In unitatea noastră a avut loc o interesantă conferință privind eclipsa totală de soare ce se va produce la­­ 15 februarie a. c. Participanții au ur­mărit cu viu interes conferința căpi­tanului inginer Vasile Victor care în­­tr-o formă atractivă a explicat cum se petrece acest fenomen. (De la un corespondent voluntar), Ajutor reciproc la învățătură Elevii din plutonul comandat de locotenentul-major Ion Boscti și-au luat angajamentul la începutul anu­lui de învățămînt să muncească cu dragoste pentru a obține titlul de „Subunitate de frunte“. In vederea îndeplinirii acestui o­­biectiv, organizația U.T.M. și-a adus pînă în prezent un aport deosebit. La una din convocările U.T.M., elevul­­caporal I. Dobrițoiu s-a angajat să-l ajute pe elevul­ caporal Gh. Ichim la științele sociale. Studiind împreună materialul bibliografic, organizînd dis­cuții diferite în jurul problemelor prin­cipale, elevul-caporal Gh­­idiim început să obțină rezultate din ce în­­ ce mai bune. Nu numai la această disciplină elevii se ajută, ci la toate categoriile de instrucție. Muncind în felul acesta, ajutîndu-se unul pe altul, cu siguranță că-și vor îndeplini angajamentul. Elev-caporal P. ION Țevi sudate de prima calitate Numeroase șantiere industriale ale țării sînt aprovizionate cu țevi sudate de noua întreprindere industrială — Fabrica de țevi sudate București. Gra­dul înalt de mecanizare a proceselor de producție, întrecerea ce se desfă­șoară în cinstea alegerilor au făcut să crească simțitor producția de țevi. Astfel, în luna ianuarie au fost li­vrate peste plan aproximativ 170 tone de țevi de bună calitate. Printre brigăzile fruntașe se nu­mără și cea condusă de Ion Plătică, care în această perioadă a dat zilnic peste plan în medie aproximativ 1,5 tone de țeavă. Rezultate bune a ob­ținut și brigada de tineret din uzină. Anul acesta planul de producție al fabricii este cu circa 25 la sută mai mare decît în anul trecut. Sid­erur­­giștii­ de aci sînt hotărîți să îndepli­nească prevederile planului, livrînd cantități suplimentare de țeavă de bună calitate. Se extinde valoroasa inițiativă a muncitorilor de la „Ștefan Plavăț“ TIMIȘOARA, 31 (Agerpres). Colectivul Fabricii de încălțăminte „Ștefan Plavăț“, inițiator al introdu­cerii controlului în lanț, obține rezul­tate în îmbunătățirea calității produ­selor. Datorită faptului că fiecare muncitor controlează calitatea opera­ției executate de tovarășul de dina­intea sa și nu preia produsul decît dacă îndeplinește condițiile de calitate cerute, se asigură remedierea pe loc a defecțiunilor semnalate. De la a­­plicarea acestei metode și pînă acum la serviciul controlului tehnic n-a a­­jun­s nici o pereche de pantofi ne­corespunzătoare calitativ, in acest fel în perioada de la 1—28 ianuarie pro­ducția de calitatea întîi a crescut la această fabrică cu aproape 4 la sută față de plan. Această metodă valoroasă, care an­trenează întregul colectiv la controlul calității, a fost preluată și de mun­citorii de la fabricile de încălțăminte „Horia“ din Jimbolia și „Libertatea" din Arad. Ca urmare a aplicării ei, in această lună s-a realizat o producție de calitatea întîi cu 3—5 la sută mai mare decît prevederile planului. Al 2.000-lea autobuz romînesc De curînd a ieșit din fabricație cel de-al 2.000-lea autobuz romî­nesc realizat de Uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală. In cei 4 ani de cînd această mare uzină bucureșteană produce autobuze, constructorii de aici s-au străduit continuu să îmbunătă­țească calitatea produselor. In prezent, metalurgiștii de la „Tudor Vladimirescu“ produc au­tobuze pentru transportul urban, interurban, autobuze pentru turiști, precum și o serie de autoutilitare, pentru transportul de mărfuri, ali­mente etc. Pentru a satisface ce­rințele transportului în comun, în 1961 ei vor realiza cu 20 la sută mai multe autobuze decît în anul trecut, precum și noi tipuri de autoutilitare. Promotori ai progresului tehnic Concursurile de inovații organizate în ultimii ani de Ministerul Indus­triei Petrolului și Chimiei dau posi­bilitatea unui număr tot mai mare de muncitori, ingineri și tehnicieni să contribuie pe această cale la promo­varea progresului tehnic. In prima lună a acestui an, la ca­binetele tehnice de la combinatele chimice din regiunea Brașov, de exem­plu, numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni au prezentat noi propuneri de inovații. In anul 1960 în întreprinderile chi­mice și petroliere au fost aplicate peste 5.200 de inovații, cu aproape 600 mai multe decît în anul prece­dent, care au adus economii postcal­­culate în valoare de peste 95 milioa­ne lei. (Agerpres) ü e de alegeri PEISAJ HUNEDOREAN Agitație politică vie In unitatea în care muncește loco­­tenent-colonelul Anton Fini se acor­dă o atenție deosebită muncii de a­­gitație. La stația de radioamplifi­care sînt transmise materiale privi­toare la realizările regimului nostru democrat popular. Zilnic se prezintă rubrica din ziarul „Apărarea Patriei“, intitulată „Țara se pregătește pentru alegeri“, respectiv rubrica­­ „Carnet electoral“, se fac prezentări de candi­dați , expuneri și explicații în legă­tură cu legea electorală, sînt trans­mise cîntece și versuri legate de ale­geri etc. Echipa artistică a unității pregă­tește un frumos program artistic. Din repertoriu fac parte corurile „Repu­blică măreață vatră“, „Țară scumpi să trăiești“, „Dau votul meu din toa­tă inima“, precum și cîntece și jocuri populare romînești. (De la un cores­pondent voluntar). Intre două ședințe de tragere Un ostaș vesel Frămîntarea Ce spun tovarășii Multe sînt încercările pe care ți le pune in față viața ostășească și, să fim drepți, i se intimplă uneori, unuia sau altuia, să nu poată spune cu fruntea sus , da, am trecut și prin această încercare cu bine ! Așa i s-a intîmplat. In ziua a­­ceea, soldatului Groza. Cu ani in urmă, pe cind era elev, dacă s-ar fi aflat intr-o si­tuație asemănătoare și vreun coleg i-ar fi spus mai în glumă, mai în serios : „Lasă mă, Leontine, nu te amărî, mulțumește-te și tu cu puțin" — nu s-ar fi supărat prea tare. In ziua aceea insă, nici un militar din echipaj, pluton sau companie nu a venit să-l „m­ingi­e" cu asemenea cuvinte. Și nici nu se putea, din moment ce sunt con­vinși cu toții că au datoria de a îndeplini sarcinile cu cele mai fru­moase calificative, din moment ce unul dintre obiectivele întrecerii socialiste este îndeplinirea ședin­țelor de tragere cu „foarte bine". Și apoi, nu-i el, soldatul Groza, omul pe care să-l mulțumească calificativul de „satisfăcător“ pe care-l obținuse. Tovarășii săi i-au înțeles deci frămîntarea și supăra­rea. In necazul lui, in nemulțumi­rea față de sine însuși, ei au vă­zut chezășia faptului că soldatul va munci mai mult pentru urmă­toarele ședințe de tragere. Apoi, ei mai știau că stătea in puterea lor să-l ajute... Au trecut zilele. Soldatul Groza se străduia și obținea calificative bune și foarte bune la diferitele teme din cadrul pregătirii de luptă și politica. Dar, nu putea să-și smulgă din suflet necazul pricinui. De felul lui, soldatul Leontin Groza e vesel. Dacă el se află in­tr-un grup de ostași, acolo neapă­rat se discută aprins, se spun glume, se ride cu poftă. Și totuși, in ciuda faptului că toți tovarășii săi­ l-au cunoscut așa, nici unul nu s-a arătat surprins văzindu-l, in­tr-o zi, cu o lună in urmă, fră­­mintat de ginduri. Pregătiri Succes de „satisfăcătorul" obținut la ulti­ma ședință de tragere cu arma­mentul de pe tanc. Se apropia ziua executării ședin­ței de tragere din opriri. Au în­ceput pregătirile. In discuțiile pe care le purta soldatul Groza cu soldatul fruntaș Ion Minioiu, din același echipaj cu el, venea mereu vorba despre ședința de tragere: „Care sînt țintele?", „Unde se ochește?". La aceste întrebări și la altele, privind tragerea, răspun­deau tot ei și tovarășii lor, nu nu­mai in timpul instrucției, ci și in pauze, î­n timpul liber... Acum e momentul unei noi în­cercări : executarea ședinței urmă­toare de tragere cu armamentul de pe tanc. Se teme oare soldatul Groza de nereușită ? Nu, pentru că el s-a antrenat, pentru că a obținut la un antrenament prin tragere, în poligonul redus, „ bine", la un alt antrenament, „foarte bine". ...Cînd conducătorul tragerii ceru­ telefonic rezultatul de la arătători, soldatul Groza aștepta să se con­firme ceea ce a raportat el după ieșirea din tanc , că și-a îndepli­nit misiunea. Intr-adevăr, a tras „foarte bine" Plutonul comandat de căpitanul A­lexandru Trosznap a obținut ca­lificativul „foarte bine". La acest succes a contribuit și soldatul Gro­za. Și bucuria izbînzii încălzește inimile ostașilor, și îndeamnă să lupte pentru rezultate mereu mai bune, așa cum s-au angajat ln întrecerea socialistă. Soldatul Groza era din nou vesel. Locotenent major T. BALASA Locotenentul major I. Popescu, comandant de pluton, este apreciat pentru interesul și sîrguința cu care se ocupă de instruirea fiecărui subordonat în parte. A explica fiecărui soldat, cu răbdare, tot ceea ce îi este necesar pentru îndeplinirea­ îndatoririlor, este un principiu aplicat cu consecvență de ofițer în munca sa. In clișeu . Ofițerul arată unuia din subordonați cum se face montarea încărcătorului la automat. (Foto : St. Ionescu) Militari, candidați ai F.D.P. în întreaga țară continuă să aibă loc adunări pentru propuneri de candidați în alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și sfa­turile populare. Printre candidații propuși se află și numeroși militari. Pentru rudnica sa activitate pe tărîm obștesc, cetățenii din cir­cumscripție l-au propus pe COLONELUL NICOLAE ZAMFIR, candidat în alegerile pentru sfatul popular orășenesc. _ Cetățenii din circumscripție U apreciază mult pe LOCOTENENT­­COLONELUL MIHAI TURCU pentru spiritul lui gospodăresc, pentru con­tribuția pe care a adus-o la înfrumusețarea orașului. De aceea l-au propus drept candidat al lor in alegerile de la 5 martie. Cu însuflețire, cetățenii din circumscripția electorală nr. 32 R. Vilcea l-au propus candidat în alegerile pentru sfatul popular orășenesc pe COLONELUL CRISTACHE ȘTEFANESCU. Numeroși cetățeni au susținut propunerea ca LOCOTENENT COLONELUL SOLOMON IRIMIE să fie propus drept candidat al lor pentru alegerile de deputați in Sfatul popular orășenesc. GRĂNICERUL Pentru a patra oară­ i propus can­didat în alegerile de deputați pen­tru sfatul popular comunal, loco­tenentul major Ion Radu. De data aceasta s-a propus un brigadier din gospodăria agricolă colectivă „Eroii de la Stalingrad“. Cînd l-a propus, brigadierul n-a trebuit să vorbească prea mult despre el. Nl cunosc bine cu toții. S-au a­­mintit numai cîteva din realizările care se leagă de numele deputa­tului Ion Radu. Și nu sînt puține și nici de mică importanță înfăp­tuirile acestea în comună. Nu-i prea vorbăreț din fire loco­­tenentul-major Ion Radu. S-a do­vedit insă că știe să dezvolte în inima și mintea cetățenilor hotă­­rîrea de a transforma în fapte politica partidului. Acum vreo doi ani se întîlnise la sfat deputatul cu alegătorii. Au vorbit despre realizările regi­mului nostru. Venise alunei și o caravană cinematografică și rulase un film. N-avuseseră ioc toți ce­tățenii în sală. Sala era cam mi­că. Și cetățenii, cu deputatul lor, au ajuns la concluzia că trebuie sa construiască un cinematograf, pe măsura nevoilor comunei. Așa s-a născut inițiativa construcției prin muncă voluntară a unei săli de cinematograf. Și s-a făcut în scurtă vreme. Dar parcă numai asta s-a făcut la îndemnul și cu sprijinul depu­tatului . El a fost în primele rîn­­duri și cînd s-a lucrat la electri­ficarea comunei. Patruzeci de kilometri trebuiau să meargă sătenii cu căruța pînă s-ajungă la oraș. — Să facem șoseaua practica­bilă pentru autobuze — a propus deputatul cetățenilor. Și întreaga comună a ieșit la lucru. Apoi deputatul a interve­­nit la cei în drept și comuna are acum legătură permanentă prin autobuz cu orașul. De multe ori, poștașul îl caută pe locotenentul major Ion Radu, și aduce scrisori și de la rude dar și din alte părți ale țării, l-a scris de curînd fostul sergent Marin Socol, acum brigadier în gospo­dăria colectivă din comuna natală, și fostul sergent Mihai Constantin, președinte de stat popular. l-au mai scris și fostul sergent Vasile Mustață, de la fabrica de rulmenți din Bîrlad, și mulți alți foști sub­ordonați de ai săi pe care i-a în­vățat să păzească cu vigilență gra­nițele patriei. Au aflat că coman­dantul lor a fost din nou propus de cetățenii comunei să le fie deputat. Au aflat și l-au felicitat. Căpitan 1. POP Buni gospodari ai satelor CONSTANȚA, 31 (Agerpres). Cu prilejul adunărilor pentru pro­punerea de candidați ai F.D.P. în a­­legerile de la 5 martie numeroși oa­meni ai muncii din regiunea Dobro­­gea și-au luat noi și însuflețite anga­jamente, atît în producție cît și în ac­țiunea de gospodărire și înfrumuse­țare a localităților lor. Multe din an­gajamentele luate au și început să prindă viață. In comuna Topalu, bu­năoară, colectiviștii transportă în a­­ceste zile piatra necesară­­ construirii unei șosele de legătură cu satul Ti­­chilești.­­ O acțiune asemănătoare se desfă­șoară și în comuna Ghindărești, unde colectiviștii s-au angajat ca pînă la alegeri , să efectueze mai multe ore de muncă voluntară fiecare la extra­gerea pietrei pentru amenajarea dru­mului de legătură cu șoseaua națio­nală Constanța-Hîrșova. In satul Os­­mancea tinerii colectiviști, care la 5 martie vor vota pentru prima dată, au transportat piatra necesară și au construit trotuarul pe­­ strada căminului cultural. '

Next