Apărarea Patriei, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 233-258)

1961-10-01 / nr. 233

Pentru patria noastră, Republica Populară Romina 1 %APARAREA PATRIEI ‘sf Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVII 233 (4695) Duminică 1 octombrie 1961 4 PAGINI — 20 BANI Planificarea pregătirii de luptă și politice—activitate importantă și de răspundere Unitatea noastră — spunea la un bilanț comandantul unui regiment — a obținut în acest an de instrucție re­zultate bune și foarte bune în pregă­tirea de luptă și politică. Printre al­tele, relev succesul divizionului co­mandat de maiorul N. Petcu care a ocupat locul întîi la concursul de tra­geri ale artileriei pe comandamentul nostru. Arătînd în continuare ce a stat la baza succeselor, comandantul unității a menționat de la bun început : ,,Organizarea muncii în regiment, PLANIFICAREA JUDICIOASA ȘI PERSEVERENȚA IN ÎNDEPLINIREA EI, controlul îndeplinirii îndatoririlor îmbinat cu îndrumarea zilnică..."“ De fapt, toți comandanții noștri a­­preciază rolul deosebit pe care-1 are planificarea în buna desfășurare muncii de pregătire de luptă și poli­­­tică. Diversitatea cunoștințelor și de­prinderilor pe care trebuie să și le însușească temeinic militarii, comple­xitatea sarcinilor care apar mereu în condițiile înaltei înzestrări tehnice a unităților și a cerințelor sporite ale c­âmpului de luptă modern, impun ca procesul de instruire și educare să fie planificat riguros, ca munca să se desfășoare strict organizat. Numai în acest fel pot fi îndeplinite sarci­nile complexe ale instruirii trupelor, asigurîndu-se ridicarea continuă a ca­pacității de luptă a subunităților și unităților. Comandanții, statele majore și lucră­torii politici și-au îmbogățit an de an experiența în domeniul planificării pregătirii de luptă și politice. Drept urmare, în majoritatea cazurilor, pla­nificările reflectă necesitățile instrui­rii militarilor potrivit specificului sub­unităților, au în vedere folosirea judi­cioasă a timpului de pregătire și a bazei materiale de care se dispune. In batalionul de transmisiuni unde șef de stat major este căpitanul An­drei Gălățeanu, planificarea corespun­de tuturor acestor cerințe. Este res­pectat principiul instruirii sistematice și progresive a militarilor și subuni­tăților. Exercițiile au fost planificate într-o ordine logică ; pentru fiecare din temele principale la Instrucția tactică au fost prevăzute anterior e­­xerciții de instrucția de front, instruc­ția focului, instrucția genistică etc., care sunt legate nemijlocit de tema tactică respectivă. Cu grijă au fost planificate și exercițiile la instrucția focului, ținîndu-se seama de cerințele ședințelor de tragere care se vor exe­cuta In acest batalion este întocmit în mod corespunzător și planul calendar. Deși acesta urmează să mai fie com­pnetat cu unele activități, de pe acum se vede limpede care sînt obiectivele subunității în etapele următoare de instrucție ; este demn de relevat, de asemenea, că activitățile principale »s* vor desfășura astfel nicit nici una să nu se suprapună cu alta. Și în alte unități, activitatea de pla­nificare este privită cu tot simțul râs­punderii. Comandanții, statele majore și organele politice au manifestat Ini­țiativă, reușind să rezolve operativ problemele de bază pentru desfășura­­rea unei munci active de pregătire de luptă și politică în noul an de ins­trucție. Sarcina care stă acum în fața co­mandanților și statelor majore este, pe de o parte, de a perfecta planifi­cările întocmite, iar pe de altă parte de a îndruma cu grijă pe comandan­ții din subordine și mai cu seamă pe comandanții de companii — pentru ca la rîndul lor să (similare) ridice în noul an de instrucție calitatea pro­gramelor săptămînale. Cu­ privește perfectarea planifică­rilor întocmite este necesar să se re­vadă cu atenție dacă acestea răspund cerințelor principale. Așa de exemplu, trebuie să se analizeze dacă instrucția de noapte a fost prevăzută în pro­centajul stabilit ; la tancuri — dacă ședințele de conducere a mașinilor de luptă sunt îmbinate cu ședințele de instrucția focului cu armamentul de pe tanc ; la artilerie — dacă îna­intea temelor de serviciu la material este prevăzută cunoașterea materia­lului și instrucția de front respectivă ■ la transmisiuni — dacă antrenamen­tul specialiștilor de clasă se va des­fășura în ritm destul de susținut etc In perfectarea planificărilor este ne­voie să se țină seama de lipsurile constatate anterior, prevăzîndu-se în fiecare unitate măsurile cuvenite pen­tru lichidarea tuturor deficiențelor (intensificarea și ridicarea calității u­­nor antrenamente sau chiar executa­rea din nou a unor teme, repetarea ședințelor de tragere neîndeplinite etc). In rîndul activităților principale, la loc de frunte se vor situa proble­mele legate de perfecționarea măies­triei militare a ofițerilor, a subofițe­­rilor de front și tehnici, precum și a gradaților, a tuturor specialiștilor din toate armele și trupe speciale. De mare însemnătate este, după cum se știe, munca care se desfășoa­ră în campanii și similare — centrul pregătirii de luptă și politice a mili­tarilor în termen. De aceea, o sar­cină importantă a comandanților și statelor majore, a șefilor de arme, a lucrătorilor din aparatul politic este îndrumarea comandanților de com­panie, pentru ca ei să organizeze cît mai bine procesul zilnic de instruire și de educare, să întocmească judicios programul și să urmărească cu exi­gență executarea la un nivel calitativ ridicat a tuturor temelor și exercițiilor planificate. Pentru a îndeplini sarcinile mențio­nate și în primul rînd a întocmi pro­­gramele săptămînale corespunzător tuturor cerințelor, comandanții de companie — și nu numai ei — tre­buie să cunoască la perfecție regula­mentele, inclusiv noul regulament de front, să-și însușească amănunțit pre­vederile cursului de tragere cu arma­mentul de infanterie, instrucțiunile pentru pregătirea fizică etc. Iată deci că ajutorul și îndrumarea comandanților de companie nu tre­buie să se limiteze doar la latura pur tehnică a problemelor planificării, ci să aibă drept scop creșterea com­petenței acestora, formarea lor mul­tilaterală. Numai astfel comandanții de com­panie vor putea să-și îndeplinească în bune condiții îndatoririle de răs­pundere care le revin. Planul pregătirii de luptă și poli­tice, toate documentele de planificare in general, oglindesc în conținutul lor simțul de răspundere, conștiincio­zitatea, inițiativa, hotărârea coman­danților și a statelor majore de a în­­deplini exemplar toate pregătirii de luptă pentru obiectivele formarea unor subunități închegate, cu o înaltă capacitate combativă. Dar, în anul de instrucție parcurs (Continuare în pag. 2-a) 300000000 VEȘTI DOOOOOCXX DIN POLIGOANE S-au comportat lăudabil Subunitățile comandate de loco­tenenții C. Bărbulescu și H. Zwicu au executat, de curînd, o ședință de tragere cu automatul pe timp de noapte. In vederea acestei șe­dințe militarii s-au pregătit sîrgu­incios, sub îndrumarea permanentă și competentă a comandanților lor. Antrenamentele ce s-au executat au contribuit la dezvoltarea deprin­derilor ostașilor de a descoperi ra­pid țintele, in condiții de vizibili­tate redusă, de a aprecia just dis­tanțele până la ele și de a lua cu precizie Truia de ochire. In poligon, cele două subunități au avut o comportare lăudabilă. Ele au îndeplinit sută la sută șe­dința de tragere, majoritatea mili­tarilor obținînd calificative bune și foarte buna maior­i. ROPESCG Tragere de noapte Pentru a obține rezultate dintre cele mai bune la o ședință de tra­gere cu armamentul de infanterie, executată pe timp de noapte, mili­tar­ii subunității unde muncește lo­­cotenentul-major A. Ciobanii s-au antrenat cu mult interes. Și astfel, rezultatele n-au întîrziat să se a­­rate. Printre cei care au luat cali­ficativul „foarte bine“ se află ser­gentul M. Sbadular, caporalul C Corcigeanu, soldatul C. Lupu și alții. Soldat-fruntaș ST. MÎNDRIU Roadele bunei pregătiri e grele trecute, subunitatea noastră a executat o ședință de tragere cu armamentul de infanterie. Și cu a­­cest prilej buna pregătire și-a spus cuvlntul. Subunitatea a obținut în poligon rezultate bune, remarcân­­du-se ca trăgători temeinic instruiți, îndeosebi soldații-fruntași I. Nicu, C. Matei, C. Erimia și alții. Sergent major I. ȘTIRIBAJ In numărul de azi: IN AJUTORUL PROPAGANDIȘTI­LOR — Maior D. Petrescu : Metodica pregătirii și conducerii discuțiilor (pag. 2-a). Locotenent-major I. Toma: Meca­nici conductori cu o înaltă calificare tehnică (pag. 2-a), Manifestări politico-culturale (pag 2-a), Concursul nostru pentru cea mai bună corespondență: Căpitan Ion Țu­­țuianu : Prietenie izvorâtă din inimă (pag. 2-a), Sărbătoarea națională a poporului chinez (pag. 3-a). G. Ionașcu : COMUNISMUL ȚEL CONCRET ȘI APROPIAT (pag. 4-a). In cadrul convocării metodice, comandanții de companii și plutoane primesc indicații prețioase cu privire la activitatea lor de viitor. In același timp, împărtășindu-și meto­dele de muncă cu subordonații, ei fac un util schimb de experiență. Exerci­țiile practice la care participă în ca­drul convocării și ajută pe comandanți să-și îmbogățească cunoștințele, deprinderile metodice. In clișeu , căpitanul Teodor Negulescu face critica unei ședințe de specialitate executată de ofițerii participanți la convocare. (Foto : M. PologeanuT! Convocări metodice in aceste zile au avut loc și in uni­tatea noastră convocări metodice in vederea noului an de instrucție, care au luat parte comandanții de com­la­tanii și plutoane precum și viitorii comandanți de grupe. Pregătite din­ timp și conduse cu competență, ședințele și-au atins sco­pul prilejuind participanților îmbogă­țirea experienței cu cele mai bune metode de instruire a trupelor. Au prezentat ședințe reușite, cu multe în­vățăminte: maiorul I. Rendu — „Mo­dul de organizare și conducere a unei ședințe de instructaj metodic cu gra­dații“, Locotenentul-major N. țeanu — o ședință de instrucție Gălă­­de front cu individul și grupa etc. Ofițerilor participanți la convocare li s-au mai prezentat, de asemenea, o seamă de alte ședințe cu caracter metodic și practic. Sub conducerea căpitanului Șt. Al­bert, și viitorii gradați și-au întregit cunoștințele și deprinderile dobîndite in școală. Maior GH. CRISTEA Pentru buna desfășurare a învățămîntului poliic In vederea deschi­derii noului an de în­­vățămînt la pregăti­rea politico-ideologi­­că, comitetul de partid din Academia militară generală a organizat o convo­care de pregătire te­oretică și metodică cu conducătorii de grupe. Pentru buna organi­zare și desfășurare a convocării, maiorul I. Pintilie, locotenent-co­­lonelul F. Mărculescu și maiorul Gheorghe Angh­ei, conducători de grupă, au pregătit re­ferate cu privire la metodele pe care le-au folosit în activitatea de ajutorare a ofițeri­lor și subofițerilor din grupă, a pregătirii și desfășurării semina­­riilor etc. In cadrul discuțiilor care au urmat, con­ducătorii de grupe au arătat necesitatea in­tensificării muncii de și ajutorare a ofițerilor subofițerilor din grupe în mod organi­zat și în tot timpul anului, au subliniat unele metode . în pre­gătirea și desfășura­rea seminariilor. In încheierea convo­cării metodice, maio­rul Mihai Gherase, secretar al comitetu­lui de partid cu pro­blemele de propagan­dă, a arătat sarcinile care stau în fața con­ducătorilor de grupe în noul an de învăță­­mînt politico-ideologic, dînd îndrumări orga­nizatorice și metodice cu privire la această activitate Maior A. PETRI Timp de două zile, la organul politic unde muncește maiorul Pe­tre Burcea a avut loc pregătirea teoretică și metodică a conducă­torilor de grupe de pregătire politico-ideo­­logică cu ofițerii și subofițerii din marea unitate In încheierea con­vocării a vorbit co­mandantul marii uni­tăți care a prezentat principalele sarcini ce stau în fața conducă­torilor de grupe de pregătire politico-ideo­­logică în noul an de învățămînt în ceea ce privește sprijinirea procesului de instruire și educare a militari­lor. Căpitan N. STOICA Locțiitorul politic al comandan­tului de regiment l-a recomandat ca pe unul dintre cei mai buni co­mandanți de plutoane din unitate. La instrucția focului cu armamen­tul de infanterie, subordonații săi au obținut de fiecare dată numai bine și foarte bine ; cu calificati­vul general „bine“ a fost apreciată pregătirea politică a plutonului în urma seminarului recapitulativ — iată două din succesele principale ale subunității, ale comandantului ei. Locotenentul major Ilie Ionele comandă un pluton de cercetași­­observatori dintr-o unitate de ar­tilerie. Orice militar din unitate știe cît de mult depinde soarta tragerilor baterii­lor ton. de acest plu­vine înțeles că comandantul plutonului a înțe­les și înțelege și mai bine acest lu­cru și a muncit pentru ca și sub­ordonații să-l în­țeleagă Cercetașii-obser­­vatori sînt ochii și urechile artile­­riștilor. Prin ei, artileriștii din ba­teriile de tragere ,,văd“ obiectivele, cu ochii lor aceștia reglează tirul sau fac manevra de foc ; datorită cal­culelor cercetașilor, artileriștii întind brațele lungi de zeci de kilometri ale traiectoriilor și pun ,,cu minai proiectilele chiar pe obiectivele ad­versarului. Mult se bucură cercetașii-obser­­vatori cînd tragerile ies bine. A­­cest sentiment l-au încercat de multe ori subordonații locotenentu­­lui-major Ionele. Ultima oară, la niște trageri reale, comandantul marii unități a apreciat precizia lucrului lor. Dacă e să vorbim de metodele folosite de acest comandant, apoi trebuie neapărat să arătăm că el pune mare preț pe cunoașterea oa­menilor. „Nu numai din datele biografice, ci sufletește, în profun­zime, așa trebuie să-și cunoască comandantul subordonații, spune pe drept cuvînt ofițerul. El va a­­vea astfel în orice moment nu nu­mai certitudinea îndeplinirii misi­unii, ci și nivelul îndeplinirii ei. Numai cunoscîndu-i astfel, coman­dantul va ști cine poate executa cel mai bine o misiune sau alta, a­­sigurînd succesul ei“. Pe fiecare din subordonați, loco­tenentul major Ionele îi cunoaște atît de bine incit îl poate caracte­riza cu un singur cuvînt, care ex­primă trăsătura principală a ca­racterului ostașului, esența, con­cluzia — dacă se poate spune ast­fel — a calităților sale. Soldatul fruntaș Vasile Văduva e, după aprecierea comandantului, ager. Înseamnă că e un ostaș cu o minte ascuțită, cu judecată ful­­geratoare, cu logică strînsă, con­­c­luzionînd fără greș asupra obiec­tivelor descoperite. Ce importanță prezintă această calitate pentru un cercetaș-observator, e limpede ! Soldatului fruntaș Aurel Sim­ion, comandantul îi dă următoarea ca­racterizare : hotărît. Atunci cind comandantul îi încredințează orice misiune, el o face cu certitudinea că ea va fi îndeplinită neapărat. Hotărît — înseamnă că toată vo­ința, toate cunoștințele, întreaga sa capacitate, soldatul fruntaș Si­­mion le pune în slujba îndeplinirii misiunii. Așa îl cunoaște coman­dantul. Tenace­, aceasta este aprecierea comandantului pentru soldatul frun­taș Vasile Baciu. O calitate de mare preț. Ea vorbește despre faptul că acest militar rămîne pe poziție în îndeplinirea misiunii ne­clintit, ca o stîncă, orice s-ar în­­tîmpla, dînd comandantului sigu­ranța că realizarea sarcinii încre­dințate nu poate fi pusă nici cum la îndoială. Cunos­cîndu-și bine oamenii, ac­­ționînd în direcția dezvoltării celor mai bune trăsături ale caracterului lor, locotenentul major Ionele i-a dus și îi duce spre succes. El este hotărît să sporească în noul an de instrucție aceste succese. Și, ca orice bun gospodar, comandantul se îngrijește încă de pe acum de acest lucru, începînd cu asigura­rea bazei materiale. Pentru noul an de instrucție, el a și pregătit deja materialele pentru instrucția locului după cursul de tragere (ținte, planșe, poligon de cameră etc.). A luat măsuri asemănătoare și în ce privește instrucția de spe­cialitate a cercetașilor, altele pen­tru instruirea conductorilor auto ș.a.m.d Continuînd să-și perfecționeze metodele sale de muncă, să învețe a cunoaște cit mai bine pe oameni și a le folosi cît mai bine calită­țile, acest comandant de pluton este hotărît ca și în viitorul an de instrucție să dea unității, armatei noastre, cercetași de artilerie te­meinic pregătiți, capabili să asi­gure deschiderea oportună a focu­lui bateriilor de artilerie și tirul lor precis la țintă. Locotenent-colone! M. APOSTOL Comandantul cercetașilor observatori In vederea noului an de instrucție Asigurarea unei bogate baze mate­riale pentru desfășurarea in condiții bune a activităților politico-culturale în noul an de instrucție constituie o preocupare și pentru unitatea în care muncește căpitanul Victor Teodores­­cu. Aici a fost amenajat un nou club de unitate, s-a pus la punct în­treaga agitație vizuală, fiind com­pletată și actualizată. A fost pregătit materialul documen­tar și demonstrativ necesar în noul an la pregătirea politico-ideologică, iar biblioteca completată cu cărțile nou apărute. Căpitan N. ZGLOBIU Cu planul de producție indeplini­t înainte de vreme Minerii din exploatările de fier și-au Îndeplinit sarcinile de produc­ție pe primele trei trimestre din a­­cest an cu 5 zile mai de­vreme. In această perioadă ei au extras o cantitate de minereu de fier cu circa 273.000 de tone mai mare decft În același interval din anul trecut. La rîndul lor minerii din exploa­­tările carbonifere care au Îndeplinit planul pe primele 9 luni cu 10 zile mai devreme au extras În această perioadă o cantitate de cărbune cu 5,5 la sută mai mare decît în a­­celași timp din anul trecut. Minerii din bazinul Jiului și cei din Ardeal și Muntenia au adus cea mai mare contribuție la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producție. Prin reducerea consumului de lemn de mină, ca urmare a extinderii unori procedee moderne de armare și prin alte măsuri menite să micșoreze con­tinuu cheltuielile de producție, mi­nerii din industria carboniferă au realizat, peste plan, în primele­­ luni din acest an, economii în va­loare de 19.039.000 lei, Laminatorii hunedoreni și-au îndeplinit angajamentul anual Laminatorii combinatului siderur­gic din Hunedoara au realizat an­­gajamentul anual de a da plan 52.000 tone de laminare. peste La realizarea angajamentului, cea mai mare contribuție a adus-o colecti­­vul noului laminor de profile, care a fvrat în­treprinderilor prelucră­toare și constructoare de mașini din țară cu 32.710 tone de laminate fi­nite mai mult decît era planificat. Totodată, laminatorii de la acest a­­gregat au redus rebuturile în me­die cu aproape 40 la sută față de normele stabilite și au realizat mai mult de 2.500.000 lei economii peste plan. TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-CUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare­­ Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, al Consi­liului de Miniștri și al întregului popor romîn vă transmitem dumnea­voastră și prin dumneavoastră poporului chinez un salut frățesc și căl­duroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea Partidu­lui Comunist Chinez, profunde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan inter­național Republica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colaborare între popoare. Poporul romîn se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii în dezvoltarea continuă economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorîte din comu­nitatea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagărului socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor m­ar­xism-leninismului și ale internaționalismului proletar, spre binele pop­oarelor noastre și al cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naționale, urăm poporului frate chinez succese­ tot mai strălucite la făurirea vieții sale noi, socialiste. Trăiască în veci prietenia frățească dintre popoarele romîn și chinez. GHEORGHE GHEORGHIU-DE­ I Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne BRIGADA DE LA „502“ e­ra prin 1929, cînd criza în­cepuse să apese tot mai greu pe umerii celor nevo­iași... Un băietan de numai 14 ani și-a lăsat copilăria și minat de să­răcie a venit să caute o bucată de pîine la societatea petroliferă Concordia. Patronii l-au primit, ziceau că-i fac un hatîr. Adevă­rul era altul însă. Munca era a­­ceeași și pentru vîrstnici și pen­tru copii, numai banii pe care-i primeau aceștia din urmă erau mai puțini decît­­ puținii cu care erau plătiți vîrstnicii .O nimica toată, abia dacă ajungeau să-și astîm­­pere foamea. Așa a ajuns Aurel Gheorghe pe­trolist. Vreo trei ani a lăcărit prin Buștenari. Dormea — așa cum se o­­bișnuia in toate schelele pe atunci, într-­o baracă cu pămînt pe­­ jos,­­alături de alți optzeci de munci­tori și muncea cite 12—14 ore pe zi. Acasă nu ajungea să trimită nici măcar un ban. In 1932 intră într-o echipă de foraj Muncea cu îndîrjire, îmboldit numai de gîn­­dul să-i poată­­ ajuta pe cei­ ră­mași acasă în nevoie. Cu utilajul pe care-l aveau, săparea unei son­de nu dura mai puțin de 2 ani, iar accidentele de muncă se țineau lanț. Pe stăpînii de la mii de ki­lometri nu îi doreau suferințele muncitorilor In 1946, Aurel Gheorghe și-a început pentru a doua oară viața. Primit în rîndurile comuniștilor a pornit alături de alte mii de pe­troliști să schimbe rosturile pe me­leagurile pe unde trudise din greu atîta amar de­vreme. In 1950 devine șef de brigadă. De atunci a săpat împreună cu brigada sa peste 120.000 m. Acum cîțiva ani, el și tovarășii săi au fost printre primii care — urmînd îndemnul partidului și experiența petroliștilor sovietici — au ex­perimentat o metodă nouă : forajul cu turbina. Au fost mulțumiți de re­zultate și aceasta a devenit metoda de lucru obișnuită a brigăzii. Cu ea, timpul de săpare al unei sonde se reducea de 2—3 ori. Brigada deve­nea din ce în ce mai cunoscută. Șe­ful ei a primit, pentru rezultatele deosebite obținute, Ordinul Muncii clasa a 111-a. In acest an, brigada lui Aurel Gheorghe a furat trei sonde. Adunînd toate reducerile de termen, înseamnă că pînă acum brigada a cîștigat aproape cincizeci de zile. Pentru aceasta, în luna mai, a pri­mit steagul de brigadă fruntașă pe regiune și 8.000 lei premiu. In lu­na iulie a mai primit și un premiu de stat de 15.000 lei. invită de departe, sonda 502, cățărată pe coasta rîpoasă a­­ unui deal, nu se deosebește prin nimic în pădurea de turle care o înconjoară. Și totuși aici se pe­trec lucruri deosebite. Sub îndruma­rea tînărului inginer Traian Blebea, brigada lui Aurel Gheorghe foloseș­te aci noua­ metodă sovietică de fo­raj cu electroburul. In acest fapt este exprimată hotărîrea petroliș­tilor de a îndeplini cu cinste sar­cinile trasate lor de­ Congresul al IlI-lea al partidului, pasiunea cu care promovează tehnica nouă. Un motor electric, coborît în mă­runtaiele pămîntului, pune în miș­care sapa. Alimentarea motorului cu energie electrică se face prin cabluri aflate în interiorul prăji­nilor. După noua metodă, în loc să se rotească întreaga coloană de prăjini așa cum se întimplă la fo­rajul cu masa, se rotește numai sapa. Lucrul acesta înseamnă eco­nomie de energie, uzură mai mică a utilajelor, se evită ruperea pră­jinilor, se realizează importante e­­conomii de materiale. Și față de fo­rajul cu turbina sînt avantaje. Tur­bina, care acționează sapa, aflată și ea in adîncime, este pusă în miș­care de un curent de noroi sub pre­siune, ceea ce necesită folosirea unor puternice instalații de pom­pare. Prin metoda electrobuzului se înlătură și acest neajuns. Alte secrete ale noii metode ni le îm­părtășește chiar șeful brigăzii. — Vedeți — ne spune el — îna­inte avansul sapei trebuia reglat manual. Sondorul șef nu se putea dezlipi de lingă granic. El trebuia să simtă dacă sapa a întîlnit un strat mai moale sau unul mai tare și să o lase să muște mai mult sau mai puțin. Acum, instalația este prevăzută cu un dispozitiv automat de avans. Precizia forajului ? O vom vedea îndată. Am asistat în dimineața aceea la măsurătorile de deviație executate de către o echipă mobilă de la I.G.P.­Ploiești (Întreprinderea de carotaje și perforări). Încrederea sondorilor s-a dovedit justificată. Pînă la adîncimea de 1.300 de me­tri, nici măcar o abatere de un grad de la verticală. Acum, pe măsură ce electrobu­rul coboară mai în adîncime, grijile, dar și bucuriile sînt mai și mari. La sonda 502 s-a atins o vi­teză maximă de avansare a sapei de 128 m pe oră și o viteză me­die de lucru de 45 m. pe oră. L­a această mare bucurie a reușitei pe care o trăiește brigadierul Aurel Gheorghe, bucuria că lui și brigăzii sale i s-a încredințat experimentarea, pentru prima d­ată la noi în țară, a me­todei de foraj cu electroburul, se mai adaugă și altele. Fiul său, Ion Gheorghe, a luat examenul de ad­mitere la facultatea de utilaj pe­trolifer. — Pe timpul cînd eram tînăr — ne spunea el — așa ceva nu se po­menea. De mici trebuia să ne luăm de piept cu viața ca să putem cîș­­tiga o bucată de pîine. Acum, sub conducerea înțeleaptă a partidului, ne făurim o nouă viață. Copiii noș­tri ajung pe băncile facultăților, a­­colo unde noi înainte nici cu gin­­dul nu puteam ajunge. Și mai are Aurel Gheorghe și o altă bucurie. Cu cîteva luni îa ur­mă, unul din oamenii din brigada sa, ajutorul de sondor Nicolae An­­dronache, a fost trimis în Afganis­tan să ajute la forarea unor son­de. A primit vești­ bune de­ acolo. Cel care a învățat meseria alături de oamenii brigăzii este demn de faima pe care petroliștii romîni și-au făcut-o peste hotare. Stînd de vorbă cu tovarășii din această brigadă — căreia pe bună dreptate i se poate spune, brigadă a celei mai noi metode — îți dai seama că ei nu se vor opri aici, însuflețiți de dragostea de pa­trie, pentru a cărei înflorire luptă, ei socotesc că vor pu­tea să aducă noi îmbunătă­țiri tehnicii forajului. In anii desă­­vîrșirii construcției socialiste, ei vor să se afle mereu în primele rînduri. NICOARA IONESCO

Next