Apărarea Patriei, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 233-258)
1961-10-26 / nr. 254
______________________________- APARAREA PATRtET____________________________________________________________ Antrenamentul zilnic — la baza însușirii instrucției de front In capitolul 5 al noului reguament sînt prevăzute mișcările : comenzile pentru luarea poziției „culcat“ (pentru luptă), „drepți", „salturile“ și mișcarea „tîrîș“. De la început remarcăm o noutate în formula de comandă Comanda a căpătat o formulare mai completă, care reflectă exact atît scopul cit și complexitatea mișcării. Așa, de exemplu, regulamentul arată că la comanda „culcat“ militarul se așează repede pe burtă cu fața la noua direcție, iar la comanda „pentru luptă“ militarul se pregătește, in plus, pentru executarea focului. In vechiul regulament era prevăzută numai comanda „culcat“. Deoarece comanda „ridicativă“ era necesar de multe ori să fie urmată de comanda „drepți“, regulamentul stabilește că pentru ridicarea militarului din poziția „culcat“ (pentru luptă) se va da numai ultima comandă, adică „drepți“. Totodată se stabilesc în detaliu ce mișcări execută militarul în acest scop. Comandanții trebuie să-i învețe pe soldați să execute această ridicare în mod organizat, cu mișcări precise, deoarece din practică s-a constatat că acest mod de ridicare este nu numai cel mai corect, dar, în același timp, și comod pentru militari. De asemenea și comanda pentru executarea saltului a suferit oarecare modificări. Noul regulament stabilește următoarea comandă : „soldat... pînă la (pină la linia) ___ salt — ÎNAINTE“. Tot la fel este precizată și comanda pentru executarea mișcării tîrîș. Printr-o redactare mai clară, mai precisă, regulamentul arată în mod amănunțit modul de execuție a fiecărui fel de mișcare tîrîș , pe burtă, pe brațe și genunchi și pe enarte ■. In procesul de însușire a instrucției de front, perioada cea mai importantă este cea la care se referă actualul regulament în primele cinci capitole. Importanța acestora este determinată de două considerente principale în primul rînd, prin însușirea temeinică a instrucției de front fără armă (cap. 2), cu armă (cap. 3) , a salutului militar, și a ieșirii din formație și prezentării (cap. 4) , a poziției culcat (cap. 5), se pun bazele unei bune desfășurări ulterioare, atît a instrucției de front, cit și a celorlalte categorii de pregătire. Cele cuprinse în primele 5 capitole fac parte din cunoștințele elementare pe care le primește tînărul ostaș care vine pentru prima dată în contact cu viata militară. In al doilea rînd, însușirea corectă a tuturor prescripțiunilor prevăzute în aceste capitole influențează direct aplicarea in procesul de instruire a cunoștințelor cuprinse în celelalte capitole, deoarece pentru executarea tuturor formațiilor se aplică comenzile, mișcările și pozițiile învățate prin studierea primelor capitole. Așadar, este o legătură firească intre instrucția individuală care se desfășoară pe baza Regulamentului de front și celelalte forme ale pregătirii. Una din metodele cele mai eficiente pentru însușirea prevederilor noului regulament — și in special a capitolelor referitoare la instrucția individului este efectuarea unui antrenament zilnic în cadrul ședințelor de pregătire, iar apoi exigența comandanților de a pretinde păstrarea unei poziții și conduite ostășești în orice ocazie, de către fiecare militar. Incepînd cu capitolul 6, „formațiile grupei“, noul regulament aduce și unele modificări mai esențiale privitor la formularea comenzilor pentru executarea formațiilor în sensul că unele dintre ele au fost simplificate, iar altele completate. Sigur că și aceste modificări au fost determinate tot de practica anilor trecuți în pregătirea de front, deoarece unele din comenzi fiind greoi de pronunțat, provocau anumite greutăți. Prin formulările stabilite de noul regulament s-a căutat a se ilustra prin comandă, cit mai precis, mișcarea ce urmează a se executa, fără însă a scăpa din vedere indicațiile ce sînt absolut necesare a fi date » vederea executării ei. Să luăm cîteva exemple de asemenea comenzi. Comanda pentru repaus cu părăsirea formației este: „Grupă, un repaus, rupeți rîndurile — MARȘ“, adică în această comandă se indică și scopul pentru care militarii rup rîndurile — repausul. De asemenea, în comanda pentru trecerea la formația în ordinea rărită se indică in plus militarul direcțional, așa cum am văzut din studiul capitolului 1. In schimb, pentru trecerea la formația în ordine strînsă, nu se mai comandă „strîngeți șirurile“ ci se indică la fel militarul direcțional, spre ce direcție se execută micșorarea intervalelor și se comandă : „...micșorați intervalele MARȘ“. In continuare, regulamentul stabilește, în locul comenzii prea lungi care era pentru punerea în mișcare a grupei, o comandă mai concisă : „Grupă, pe umăr- ARM, direcția... inainte-MARȘ, iar pentru punerea armelor pe pămînt sau ridicarea lor se arată atît comenzile cît și explicarea operațiunilor ce le grupa la execută darea acestor comenzi. Locotenent-colonel ST. MOLDOVAN Să aplicăm coreei Regulamentul de front al Forțelor Armate ale R. P. R. Aplicație tactică. Tanchiștii au străbătut și mai au de parcurs mulți kilometri pînă își vor îndeplini misiunea de luptă primită. Cîteva îndrumări privind respectarea regulilor in coloană le sînt mecanicilor conductori de mare folos. In clișeu , locotenentul-major Nicolae Petrescu, locțiitorul tehnic al comandantului de subunitate, folosind clipele de răgaz, dă mecanicilor conductori unele indicații de care depinde în bună măsură ajungerea a timp în locul ordonat. "• (Foto : M. Pojogeanu) PREGĂTIREA PROGRAMULUI PENTRU A DOUA ZI Exigență Căpitanul Ion Dorhoi și locotenentul-major Gheorghe Cooș sînt cunoscuți ca buni comandanți de subunități. Ei știu că se pot obține rezultate bune în pregătirea de luptă și politică a subordonaților numai dacă și gradații sînt bine pregătiți, dacă sînt buni metodiști. Zilele acestea am asistat la pregătirea gradaților din subunitatea comandată de căpitanul Dorhoi, în vederea instrucției de front de a doua zi. Ofițerul le-a arătat gradaților un adevărat model de felul cum trebuie să procedeze în instruirea tinerilor militari , da comenzile regulamentar și răspicat, executa personal practic mișcările planificate, cu multă siguranță. Apoi a numit perind cîte un gradat să comande și să execute și cu ceilalți gradați. Ofițerul nu a scăpat din vedere nici o greșeală. A sesizat faptul că unii gradați dădeau comenzile prea încet, fără energie și le-a pretins să-și remedieze încă de la început această lipsă. Procedînd astfel, căpitanul Dorhoi va reuși cu siguranță să formeze și în acest an buni comandanți de grupe, să ajungă și chiar să depășească procentul de 80 la sută militari de frunte, cît a avut în subunitate în anul trecut de instrucție. Am asistat de asemenea și la o ședință de pregătire a gradaților pentru a doua zi, ședință condusă de locotenentul major Ocoș. Se preda exercițiul cu tema „Rolul, descrierea, montarea și demontarea închizătorului la tunul din înzestrare". Bun metodist, pregătind cu competență gradații și cerîndu-le acestora să acorde atenția cuvenită instruirii soldaților, locotenentul major Ocoș reușește să obțină rezultate bune în pregătirea de luptă și politică a subordonaților. Metodele bune folosite de acest ofițer în pregătirea gradaților își arată roadele încă din primele zile de instrucție. Căpitan V. CIMPEANL Pentru a forma buni trăgători Căpitanul Z. Szilagyi, comandant de companie, acordă o atenție deosebită pregătirii programului de instrucție pentru a doua zi și de bună seamă că acestui fapt se datoresc multe din succesele subunității. Am avut prilejul să mă conving de acest adevăr. Sub conducerea căpitanului Szilagyi, comandanții de plutoane se pregăteau pentru instrucția focului de a doua zi. Ofițerii se antrenau în folosirea pantografului pontător în vederea executării unor ședințe de tragere cu armamentul de pe tanc O importanță deosebită s-a acordat și încadrării în timp a executării ochirii, încărcarii tunului si declanșării loviturii de control Cu un program temeinic pregătit subunitatea și-a desfășurat a doua zi în condițiuni bune programul de instrucție Căpitan N. ZGLOBIE Teoretic și practic Succesele obținute la instrucție depind in mare parte de felul curb comandanții de plutoane pregătesc programul de a doua zi. In subunitatea unde muncește căpitanul N. Desagă această activitate se execută cu regularitate și temeinic. De pildă, locotenentul Gh. Mircea și locotenentul Marin Dorobanțu, comandanți de plutoane in această subunitate, finind seama de programul săptămînal și de indicațiile date de comandantul companiei, studiază manualele regulamentele, de metodică, presa militară și literatura beletristică In legătură cu temele ce urmează să fie predate. In urma acestui studiu, ei își întocmesc planurile conspecte, stabilesc materialele necesare pentru desfășurarea temei in cet mai bune condițiuni. din De asemenea, nu steapă vedere să prevadă metodele și procedeele cele mai bune ce vor fi folosite pentru fiecare temă. Dar pregătirea programului de instrucție pentru a doua zi nu se limitează numai la pregătirea comandanților de plutoane, ci, în fiecare zi. Cîte o oră, către sfirșitul programului de instrucție, comandanții de plutoane fac pregătirea teoretică și practică a comandanților de grupe in teren. La această activitate ei urmăresc ca toți gradații să-și cristalizeze cunoștințele, să generalizeze metodele cele mai bune. Căpitan T. MORAR El In vederea exercițiului tactic de specialitate de trei ani, subunitatea pe care o comandă locotenentul major I. Horvat poartă titlul de „Subunitate de frunte“. Comandantul și subordonații săi sînt hotărîți să cucerească în acest an, pentru a patra oară, acest titlu de cinste, încă din primele zile de instrucție comandantul subunității a pus un deosebit accent pe instruirea gradaților, pentru a face din fiecare un bun specialist, un ajutor de nădejde. Zilele trecute, militarii din această subunitate aveau de executat exercițiul tactic cu tema : „Activitatea plutonului de telefon-telegraf pentru instalarea nodului de transmisiuni". Comandantul subunității a studiat cu atenție regulamentele și instrucțiunile, literatura de specialitate, iar la pregătirea gradaților în vederea exercițiului le-a explicat acestora modul de acțiune și cum trebuie să facă pregătirea materială. Căpitan P. MOLDOVAN Exemplul comandantului Locotenentul D. Roman este un ofițer tânăr, însă cu experiență bogată în instruirea militarilor. El acordă toată atenția pregătirii gradaților, cerindu-le să execute practic orice mișcare — acest lucru fiind baza însușirii cunoștințelor și deprinderilor militare. Zilele acestea, subunitatea avea de executat un exercițiu cu tema : folosirea mijloacelor de protecție antichimică. Ofițerul a început pregătirea gradaților pentru acest exercițiu prin verificarea cunoștințelor acestora, după care le-a arătat demonstrativ cum se poate îmbrăca costumul de protecție într-un timp mai scurt decît chiar prevede baremul pentru „foarte bine". Apoi le-a cerut și gradaților să procedeze la fel. La rîndul lor, gradații au fost în măsură a doua zi să le arate subordonaților cum se folosesc cu succes în luptă mijloacele de protecție antichimică. Căpitan P. NANI) 10- 26 octombrie 1961 Nr. 254 (4716) Pe marginea unor poezii sosite la redacție In primul rînd voi discuta despre poeziile primite de la locotenentul Ion Dumitrescu socotindu-le demne de luat și considerare. Poezia intitulată „ Oțelul" pe lingă unele calități evidente suferă de o exagerare cu totul nemotivată, înlocuind omul cu oțelul cum s-a intimplat în cazul de față. Oda adresată oțelului ajunge la o concluzie ciudată. Tot ce este in lume: mașini, hidrocentrale, combine, rachete, vapoare, toate sînt datorite acestui metal. Pină și Voicu sau Crișan au devenit niște anexe subordonate oțelului. Oare așa să fie ? Minereurile au existat înaintea apariției vieții și omului pe pămint. Dar fără intervenția minții și a brațelor omenești au zăcut milenii, neclintite. Procesul ar fi trebuit tratat altfel, vda să se adreseze omului și forței sale care a făcut ca oțelul să strălucească in mașini și nu outea unelte. Iar omul țării noastre este înflăcărat din această muncă nobilă de elanul constructiv al partidului. Și incă o constatare : din oțel noi facem obiecte pașnice, dar nu trebuie să uităm că aceste obiecte de construcție și creație îndrăzneață, le apărăm cu armele făcute tot din oțel. Și le apărăm neclintiți ! A doua poezie, „Drumul partidului", este incompletă ca prezentare, nu comunică suficient emoția și admirația majoră, fiind tratată schematic, abuzind in generalități. Aș vrea să discut cu dumneavoatră personal fie la redacție sau să așteptați pină se va redeschide cenaclul ..Alexandru Sahia“ de pe lângă C.C.A. Locotenentul Eugen Duca ne trimite o poezie intitulată „Santinelei" din care spicuim prima strofă pentru cursivitatea și sinceritatea ei emotivă : „Ostaș ce stai de Cu brațul strins pe strajă țării, arma nouă, Fii mindru că în largul zării Păzești cîmpiile cu rouă. Regretăm însă că mai departe poezia este tratată cu facilitate, versul devenind prozaic, iar conținutul înecat de platitudine și convențional, ca aceste două stihuri de exemplu : „Cînd schimbul doi coboară-n mină I ai in pază... De aceea-i munca productivă" S-ar putea da și alte exemple din cuprinsul manuscrisului. Autorul și-a dat seama probabil de aceste deficiențe, scutindu-se într-un post- scriptum, sub pretext că se află in aplicație, bineînțeles, referindu-se mai mult la materialul utilizat pentru corespondență. Dragă tovarășe Duca, arta scrisului implică multă migală, o cizelare atentă, ore și ore de lucru asupra manuscrisului chiar atunci când avem un proiect o simplă poezie, de notație. Nu vreau să apelez la atâtea exemple ajunse astăzi clasice : Eminescu, Creangă, Caragiale și Sadoveanu. Socotesc pe bună dreptate că dacă veți relua materialul poetic căutind să-l aprofundați și, mai ales să-l debarasați de zgură și să-l șlefuiți cu răbdare, poezia va putea vedea lumina tiparului adăugind la bucuria dumneavostră și totala noastră mulțumire. Caporalul Gheorghe Neagu ne trimite o fabulă „Șarpele și ariciul“ cu tendința binevenită și lăudabilă de a fi o satiră adresată imperialiștilor, revanșarzi de la Bonn. Dar să discutăm succint subiectul fabulei: un șarpe înghite pe lună broscuță după broscuță pînă ce întîlnește un arici, încearcă să-l devoreze dar se înțeapă în ace. Șarpele izbește cu capul în arici pînă moare. Evident, faptele in realitate au o altă semnificație. Popoarele lumii care au cu totul o altă proporție decît a minusculului arici nu vor răbda pasive tentativa șarpelui, ci chiar de la primul său atac îl vor strivi sub tăvălugul lor nimicitor așa cum piere vipera sub piciorul omului, încă o observație : ritmul și rima nu sînt respectate cu strictețe, cerințe imperios impuse intr-o fabulă de largă circulație unde orice imperfecțiune este cu totul dăunătoare. Vă recomandăm să citiți și să studiați pentru genul în care aveți vădite înclinații, fabulele și satirele lui Crilov, Bednîi, Maiakovski, La Fontaine, Arghezi, Topîrceanu Breslașu. Locotenent-colonel NICOLAE TĂUTU RADIO VINERI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL I. — 5.00 Radiojurnal.. Buletin meteorologic ; 5.10 Emisiunea pentru sate. Construcții trainice și ieftine în G.A.C.; 5.15 Jocuri populare romînești; 5.30 Secția de gimnastică; 5.40 Muzică ușoară; 6.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic; 6.10 Muzică de estradă; 6.30 Muzică populară romînească; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei centrale; 7.15 Cîntece; 7.30 Sfatul medicului; 7.45 Valsuri; 8.00 Din presa de astăzi; 8.30 Suite de compozitori romîni; 9.00 Din cîntecele și dansurile popoarelor; 9.30 Prietena noastră cartea: Pagini din literatura sovietică pentru copii; 10.00 Buletin de știri; 10.08 Cîntă Galina Tuftina (Uniunea Sovietică) și Peter Glosop (Anglia), laureați ai concursului tinerilor cîntăreți de operă de la Sofia; 10.45 Muzică ușoară; 11.00 Buletin de știri; 11.03 Concert simfonic popular; 11.40 Cîntă Ana Pop Corondan și violonistul Ștefan Stroe; 12.00 Limba noastră. Vorbește acad. prof. Al. Graur (reluare); 12.10 Muzică distractivă interpretată de fanfară; 12.30 Piese vocale și instrumentale de compozitori romîni; 13.00 Buletin de știri; 13.05 Concert de estradă; 13.45 Cotele apelor Dunării; 14.00 Muzică ușoară; 14.30 Muzică populară romînească; 15.00 Buletin de știri; 15.05 Recomandări din program; 15.10 Concert de prînz; 15.50 „Sărbătoarea recoltei“. Montaj de cîntece și versuri; 16.15 Vorbește Moscova ! ; 16.45 Jocuri populare romînești; 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic; 17.15 Cîntece; 17.30 Emisiunea muzicală pentru copii; 18.00 Lucrări de Bach în interpretarea clavecinistei Wanda Landowska; 18.S0 Un clasic al literaturii gruzine, Vaja Pșavela; 18.40 Muzică ușoară de Joachim Fiebig și Siegfried K[ai - compozitori din R.D. Germană; 19.00 Jurnalul satelor; 10.25 Laureați ai celui de-al II-lea Concurs internațional „George Enescu" - 1961; 19.45 Muzică ușoară Interpretata la pian; 22. Radiojurnal; 22.30 Pagini de mare popularitate din muzica de operetă; 23.00 Interpreți sovietici care ne-au vizitat țara; 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II. 12.00 Buletin de știri; 12.15 Melodii populare romînești; 12.40 Melodii... melodii... emisiune de muzică ușoară romînească (reluare); 13.10 Cîntece ale tineretului din R. D. Germană; 13.30 Reportaj. Azi vă prezentăm Fabrica de conserve Tecuci; 13.40 Cîntă violoncelistul Alfons Capitanovici și flautistul Alexandru Nicolae; 14.00 Buletin de știri; 14.03 Muzică din operete sovietice; 14.30 Muzică simfonică; 16.50 Curs de limba rusă; n.00 Concert popular; 17.30 Sfatul medicului; 17.35 Muzică populară romînească; 18.00 Buletin de știri; 18.05 „Din istoria muzicii corale romînești“: Gavrî Muzicescu; 18.30 Din viața de concert a Capitalei; 19.30 Teatru la microfon: „Trenul blindat 14-69“, adaptare radiofonică după piesa lui Vsevolod Ivanov ; 21.15 Muzică de estradă ; 21.30 Radiojurnal. Buletin meteorologic; 21.45 Muzică populară din R.P. ungară; 22.00 „Premiul discului Paris 1960-1961“; 22.30 Moment poetic . Din lirica maghiară contemporană; 22.33 Preludii de Debussy Interpretate de pianistul Aldo Ciccolini; 23.00 Radiojurnal; 23.15-24.00 Concert serenadă. Maiorul Nicolae Bană este secretarul unui birou de partid pe unitate. Mereu în mijlocul problemelor importante ale unității, el se preocupă ca organizațiile de bază de partid să-și axeze permanent munca pe sarcinile centrale ale pregătirii de luptă și educației politice a personalului, să crească rolul și influența lor în viața subunității. A intrat în practica secretarului ca, odată elaborată o hotărîre, să organizeze chibzuit îndeplinirea ei, stabilind fiecărui tovarăș din birou sarcini și răspunderi precise, astfel ca prin ei să fie mobilizate în muncă toate organele conducătoare de partid. In felul acesta , prin atragerea în muncă a tuturor membrilor biroului de partid, el poate să cuprindă principalele probleme pe care le are de rezolvat, poate să acționeze organizat și multilateral în direcția îndrumării organizațiilor de bază. Secretarul biroului de partid știe că pentru a putea coordona și orienta cît mai bine activitatea biroului trebuie să cunoască viața, să aibă o legătură permanentă cu membrii de partid, să fie edificat asupra situației din fiecare organizație de bază. De aceea o parte a timpului și-o petrece în baterii, în mijlocul ofițerilor, gradaților și soldaților, ascultîndu-le părerile, îndrumîndu-i în muncă, ajutînd practic organele conducătoare de partid și pe cele atemiste în organizarea vieții de organizație, în desfășurarea muncii educative cu militarii. In articolul de față ne-am oprit tocmai asupra acestei laturi a activității secretarului biroului de partid, recrcîndu-se la unitatea sa de artilerie antiaeriană, de la bilanțul în care s-a analizat desfășurarea uneia din aplicațiile importante ale acestui an, comandantul a adus o veste foarte bună. Prin el, șeful superior mulțumea întregului personal pentru abnegația și iscusința cu care acționase în îndeplinirea misiunilor. " Pentru orice militar este lesne de înțeles ce mult înseamnă aceasta în viața unei unități. Toți cei ce-o alcătuiesc, ofițeri, subofițeri, gradați și soldați, atîția oameni cu funcții și specialități diferite, văd cum efortul fiecăruia s-a contopit în efortul comun, spre același scop, și a dat rezultate. Mulțumirea ce li se aduce areadinei rezonanțe. Oamenii o înscriu în tradiții și în inimi, se simt in stare să înfrunte orice obstacole, oricit de grele, și să le învingă. Trăiesc, cu alte cuvinte, sentimentul că acolo, la posturile încredințate, își fac datoria cinstit și demn, respectîndu-și jurămîntul dat patriei. Sentimentul acesta l-a trăit atunci, și-l trăiește ori de cîte ori unitatea are motive de mîndrie, și secretarul biroului de partid, maiorul Nicolae Bană. Cînd l-am întrebat despre satisfacțiile deosebite avute în ultima vreme, mi-a vorbit tocmai despre episodul amintit mai sus și de faptul că, în poligon, două treimi din baterii primiseră la trageri calificativul „foarte bine", iar restul „bine". In răspunsul acesta este el însuși. Un om sincer, identificat cu năzuințele cele mai frumoase ale colectivului și convins că munca sa de comunist se măsoară prin faptele de armă ale tovarășilor în rîndul cărora este chemat să ducă cuvîntul partidului. Fost muncitor forestier, apoi activist de partid în viața civilă și lucrător politic în armată, tovarășul Bană a fost educat de partid să aibă tăria asumării răspunderilor și a muncii perseverente pentru a le face față. S-a constatat, prin primăvară, în urma unui control efectuat de aparatul politic, că în bateria unde locțiitor politic al comandantului era căpitanul Alexandru Zamfir existau lipsuri ce îngreunau buna desfășurare a pregătirii de luptă și politice. Din cauză că unii ostași nu-și însușiseră bine specialitatea , nu respectau strict instrucțiunile, se produsese chiar un accident în timpul unui exercițiu. In vederea îmbunătățirii stărilor de lucruri de aici s-a discutat cu tovarășul Zamfir atît în cadrul aparatului politic, cît și la biroul de partid. Dar aceasta n-ar fi fost de ajuns. Trebuia mers în subunitate, acolo unde trăiau, munceau, învățau oamenii ei, pentru ca ajutorul să fie cît mai concret, mai potrivit situației. Biroul de partid a încredințat această sarcină secretarului. Experiența, acest sfătuitor de neprețuit, l-a învățat că oriunde ,în comuniști ei reprezintă veriga principală de care depinde îndeplinirea sarcinilor. In exemplul lor în munca lor politică de mobilizare stă cheia succesului. De aceea, în baterie, el și-a început activitatea pornind de la organizația de bază de partid. Se pregătea tocmai o adunare pentru a se discuta sarcinile comuniștilor pentru reușita tragerilor. Raportor era comandantul. Deși data adunării nu era departe, el doar și-l schițase abia. Maiorul Bană a stat îndeaproape de vorbă cu el, arătîndu-i importanța sarcini; ce-o primise ; de felul cum și-o îndeplinea el, de felul cum munceau toți cei ce trebuiau să se ocupe de pregătirea adunării, depindea ca ea să constituie o școală de educație, să dea rezultate. L-a sfătuit apoi ca în raport să generalizeze tot ce-i bun în munca politică desfășurată în rîndul militarilor pentru a îi se dezvolta dragostea de armă, de specialitate și de subunitate, hotărîrea de a-și însuși măiestria,, de a se antrena perseverent astfel ca totdeauna să fie în măsură să apere cerul patriei. L-a mai sfătuit totodată pe el, și pe secretarul organizației de bază care era de față, să organizeze consfătuiri între comandanții de tunuri, între servanți, să pregătească militarii pentru concursul de specialitate ce urma să se desfășoare pe unitate, astfel ca la adunare comuniștii să se prezinte de-acum cu unele rezultate concrete A stat de vorbă apoi și cu alți comuniști, îndemnîndu-i să se pregătească în vederea adunării. Pe caporalul D. Știroiu, care-i și în Comitetul organizației de bază U.T.M., ținînd seama că acest tovarăș a participat și anul trecut la trageri, l-a îndemnat să ducă muncă în rîndul militarilor arătîndu-le cum să procedeze pentru a rezolva problemele ce li se vor pune în poligon și ce să facă pînă atunci. Pentru a-i ajuta mai îndeaproape, i-a sugerat teme de convorbiri, precum și ce alte activități să desfășoare pentru a mobiliza pe artileriștii antiaerieni din subunitate să sa pregătească temeinic în vederea tragerilor. Cu soldatul I. Roșu, discuția a fost dusă astfel ca acesta să înțeleagă că-i de datoria lui să cucerească insigna de „utilitar de frunte". La aceasta îl obliga calitatea lui de candidat de partid, necesitatea ca prin fapte să întărească cuvintele ce se adresa tovarășilor lui. Firește, maiorul Bană a participat și la adunare, orientînd organizația asupra sarcinilor ce-i reveneau Activitatea lui in subunitate n-a rămas fără urmări. Acesta este lucrul esențial. Căci este de cea mai mare importanță ca atunci cînd un tovarăș dintr-un organ de partid merge într-o subunitate, prin felul său de a acționa, prin munca ce o duce cu oamenii, să contribuie efectiv la îmbunătățirea muncii. Aceeași muncă, ce pretinde și analiză matură, și stăruință în înfăptuirea unor măsuri, și principialitate, a desfășurat-o secretarul biroului de partid și în alte organizații de bază. Intr-una din subunități el a socotit că, pentru a se crea o stare de avînt în rîndul ostașilor, trebuia neapărat să se schimbe stilul de muncă al comandantului ei. Acesta, necăjit de unele rămineri în urmă ale bateriei, manifesta nervozitate, mergind pînă la a se răsui la subordonați. Unii dintre gradați îi copiau această atitudine. Desigur, nu în felul acesta se creează acea atmosferă de lucru care să dea aripi tuturor. La examenul pentru cucerirea insignei de ..militar de frunte“, unii soldați din baterie nu s-au prezentat la nivelul cerut. Maiorul Bană a discutat despre acestea cu comandantul subunității. Militarii sînt oameni pe care poporul ni i-a încredințat ca să-i formăm ca luptători și cetățeni. Trebuie să dăm dovadă de răbdare în instruirea și educarea lor. Să folosim drepturile cu care ne învestesc legile țării și regulamentele pentru a-i învăța meseria armelor, a-i educa. Cam în acest fel i-a vorbit. Schimbările în mintea și sufletul oamenilor nu se petrec fulgerător, ci în timp, și ele sînt determinate de multe împrejurări, de educație. Comandantul acela a înțeles greșit, la început, sfatul ce i s-a dat. A căzut în cealaltă extremă — manifestînd lipsă de exigență față de pregătirea subordonaților. Firește, iar a trebuit să i se atragă atenția. Grija față de om, i-a spus secretarul biroului de partid nu înseamnă a-i face ușurări la instrucție, a-i pretinde mai puțin, ci dimpotrivă. E nevoie să facem totul pentru ca el, omul îmbrăcat în haina militară, să fie gata oricind să pună tot ce are mai bun în slujba patriei. Asupra acestui comandant de subunitate au influențat și continuă să influențeze si alți comuniști, tovarăși ai săi de muncă. El și-a schimbat în bună măsură atitudinea. Și aceasta se simte în primul rînd în viata bateriei, în calea pe care o străbate ea. Acum, se numără și ea între bateriile care s-au înscris cu calificativul foarte bine la tragerile din poligon . o treime din militarii în termen sînt posesori ai insignei ostășești de onoare. Ca să reușești în munca cu oamenii, e nevoie să găsești calea spre sufletul lor. Aceasta nu se poate fără a te apleca cu grijă asupra frămîntărilor și preocupărilor lor, fără a căuta să rezolvi propunerile, sugestiile cerințele lor îndreptățite. Secretașirul biroului de partid se străduiește să țină seama de acest principiu al muncii de partid. A observat de pildă că un membru de partid, căpitanul Teodor Matei, era abătut de la o vreme. S-a interesat mai îndeaproape despre cauzele acestei stări. Tovarășul manifestase slăbiciuni în activitatea sa de serviciu și, firește, fusese criticat pentru ele. Dar el avea și griji în familie. Maiorul Bană l-a vizitat acasă, a intervenit pentru a-i rezolva situația. In același timp, așa cum ii impunea principialitatea, i-a atras atenția asupra deficiențelor sale și i-a cerut să depună toată energia pentru a-și îndeplini sarcinile. Altădată, un tînăr ofițer comunist i-a raportat că în urma criticilor ce le-a adus intr-o adunare unui tovarăș, acesta îl nedreptățește. Secretarul de partid a cercetat dacă informarea este întemeiată și a atras atenția celui in cauză asupra comportării sale nejuste, arătindu-i că încalcă normele statutare. Cînd un membru de partid din rîndul militarilor în termen, soldatul Tiberiu Husti,a adus la cunoștință că sînt defecțiuni în ce privește distribuirea scrisorilor, el a stat de vorbă cu militarul care răspundea de aceasta și defecțiunile au fost înlăturate. Și în alte cazuri, secretarul biroului de partid a dovedit aceeași grijă fată de oameni și nevoile lor. Va trebui să persevereze pe această cale, întărindu-și și mai mult legăturile cu comuniștii și cu militarii fără de partid, apropiindu-se și mai mult de ei, dind mai multă atenție muncii si preocupărilor lor. In prezent, maiorul Bană, împreună cu întreg biroul de partid, se pregătește pentru adunarea comuniștilor de dări de seamă și alegeri. Ei au în vedere ca această adunare să generalizeze tot ce s-a realizat in domeniul muncii și vieții de partid, să scoată la iveală lipsurile si măsurile pentru lichidarea lor, astfel ca să crească mai mult rolul organizațiilor de bază de partid în viata subunităților, în dobîndirea de noi succese în pregătirea de luptă și politică. A fi secretar al biroului de partid — aceasta înseamnă o înaltă prețuire și în același timp o mare răspundere. Merită să-ți închini toate cunoștințele și experiența, întreaga putere de muncă, toată pasiunea comunistă pentru a fi demn de ea. Locotenent-colonel Secretarul biroului de partid GH. BEJANCL