Apărarea Patriei, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 285-311)
1961-12-01 / nr. 285
Pentru patria noastră, Republica Populară Românöi ^APĂRAREA PATRIEI [UNK] Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVII Nr. 285 (4747) Vineri 1 decembrie 1961 4 PAGINI - 20 BANI — ÎNSEMNĂRI---DESPRE EDUCAREA DIRZENIEI : .Căpitanul Ion Abrudan, pilot, mi-a povestit că „mai înainte" intercepta, in timpul unei misiuni 1—2 tinte. Acum interceptează 3—4 Unne. . Intre acest „mai înainte" și ,,acum", in viata tânărului aviator s-a petrecut un eveniment deosebit de important. ..intr-o zi de aprilie a acestui an, adunarea comuniștilor a hotărit primirea sa în rândul candidaților de partid... La adunare, printre altele, s-a spus că este un pilot foarte bun, un om dirz, cu o voință puternică. — Care este drumul spre a deveni dirz ? — l-am întrebat. Și el, care a îndeplinit atâtea misiuni aeriene grele... tntîi a rămas puțin pe gânduri. Poate și întrebarea cerea un răspuns prea complex. Or, dînsul, mult timp nu avea la dispoziție. Trebuia să respecte programul ordonat — programul de odihnă obligatorie — după care urma să decoleze. Totuși, am insistat să-și dea părerea, și atunci mi-a spus : — Printre altele, trebuie să-ți educi voința... Cum ? Prin ce metode ? Neocolind niciodată încercările. — Ai putea să ne înfățișați aceasta printr-o întîmplare din viața dumneavoastră ? — Mi-e greu... Nu-i venea ușor să relateze despre sine, din modestie. Dar pînă la urmă a făcut-o. ...Intr-o dimineață de iulie, cu lumină multă, o dimineață din acelea proaspete, nespus de proaspete, care-și înveselesc sufletul, se montase un motor nou la unul din avioane ; aparatul trebuia verificat la marea înălțime. Pentru această misiune s-a suferit căpitanul Abrudan. . Și acolo, sus, din 'imensitatea de necuprins a spațiului aerian, s-a gripat comanda manșei.' Avionul s-a înclinat spre stingă.Nu plăcut să î constați asemenea înclienări nici măcar la un vehicul cu patru roți, cu care gonești pe o șosea asfaltată, darmite la un aparat de zbor care te poartă pe căile văzduhului, întrecîndu-se cu iuțeala sunetului). A făcut tot ce trebuie pentru a remedia defecțiunea ; a acționat pornind în valoare lot ce a învățat mai esențial în arta de a zbura : măiestria, calmul. A izbutit să aterizeze in bune condiții. A doua zi trebuia făcută din nou proba unui avion, la o înălțime de peste 8.000 de metri. Dar oare in sufletul său nu rămăsese o rezervă mică, minusculă, iară de asemenea incercări ? ■ Căpitanul Abrudan a mers însă din nou, cu bucurie. A mers să înfrunte imensitatea de necuprins a spațiului aerian, să trăiască clipele care cer tărie, pricepere, strige rece, încredere în sine și în capacitatea tehnicii... Dar cite zboruri grele n-a executat el, în săptămânile și lunile care au urmat ! A decolat in nopți fără lună, navigtnd în oceanul de întuneric , a interceptat Unie deasupra mării, stăpînit de senzația că urcă, tot urcă — deoarece stelele le vedea sclipind undeva sub botul avionului ; a zburat pe vreme bună, pe vreme rea. Uneori i-a fost greu. S-a simțit obosit. Poate alteori inima sa și-a iubit bătăile pentru o clipită... Dar niciodată n-a ocolit încercările cele grele ! Niciodată n-a căutat să fie „lipsă la apel" la aceste înalte lecții de educare a voinței ! ...Nu puteam să-l mai rețin pe căpitanul Abrudan. Terminîndu-și istorisirea, a plecat să se odihnească în vederea zborului. Am rămas cu impresia că notițele din carnet sînt neterminate. Dar au venit alți aviatori, mi-au povestit alte și alte cazuri și, apoi, s-a iscat o vie discuție despre dîrzenie, ce se desprind din spuse acolo cîteva idei : — Pentru a-și forma o dîrzenie fermă — e nevoie s-o căiești mereu, sistematic, obișnuindu-te cu primejdia, cu biruirea ei. — Dacă ești capabil să-ți mobilizezi toate resursele morale și fizice pentru învingerea unor dificultăți grele, înseamnă că poțt fi dirz, că dirzenia devine din ce în ce o trăsătură a caracterului tău. — Cind reușești să-ți educi voința (in lupta cu greutățile), niciodată nu vei fi tentat să dai înapoi la ivirea unor dificultăți, a unor încercări grele, in timpul executării misiunii. Dimpotrivă , cu cit vor crește obstacolele, cu atît va spori dorința ta de a le învinge, vor spori forța și dirzenia ta. Și ce stimulent uriaș e apoi satisfacția pe care o vei trăi in urma reușitei ! ...Am reprodus aceste cîteva idei, culese de la zburători — oameni dîrji și curajoși prin excelență — considerind că ele sînt valabile pentru militarii din toate armele. Locotenent-colonel L. TARCO non Vizite instructive Căpitanul T. Popescu, locțiitorul politic al comandantului unei subunități de grăniceri, depune mult interes pentru legarea învățămîntului politic de construcția socialistă din țara noastră. In acest scop, el a organizat deseori vizitarea de către militari a întreprinderilor din localitate și a g.a.s.-urilor și g.a.c.-urilor din împrejurimile garnizoanei. Astfel, militarii subunității au vizitat Fabrica „Valea Roșie", șantierul naval local, gospodăria colectivă și silozul. In timpul vizitelor s-au purtat scurte convorbiri între muncitori și militari, în care s-a vorbit despre felul cum oamenii muncii luptă pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de partid. Pentru înțelegerea mai profundă a lecțiilor de Istoria P.M.R. a fost organizată, nu de mult, cu sprijinul organelor locale de partid din localitate, o vizită la Muzeul de Istorie a P. M. R. din București și la Muzeul Militar Central Căpitan I. LUCAN Fapte ostășești zilnic, pe terenurile de instrucție, tn poligoane și sălile de specialitate ale Unității „N“ se intîlnesc fapte ostășești semnificative care vorbesc despre dragostea transmisioniștilor de a învăța, de a-și ridica continuu calificarea. Iată numai citeva din aceste fapte spicuite in timpul unei zile de Instrucție Își însușește cea de-a doua specialitate — Să nu uitați, tovarăși — se adresă soldatul fruntaș Șt. Balamaru, unul dintre cei mai buni instructori din subunitate, militarilor din subordine — că aparatura modernă din înzestrarea unității noastre, deservită cu competentă, funcționează ireproșabil. Anul trecut, noi am avut de îndeplinit misiuni complexe , pe vînt ploaie, zloată sau ger, și ziua și noaptea, ne-am făcut datoria, am asigurat legături de bună calitate. Autostația A. 13041 a participat la concursul transmisioniștilor pe Forțele Armate. Echipajul care a deservit-o a ocupat locul 1 la proba in« etalarea stației releu. Ostașii sînt la primele ore de specialitate și, desigur, înțelesul lor e mare. Dar iată că pe poarta parcului de mașini auto își fac apariția autostațiile. Din cabina unei mașini coboară soldatul Ion Daia, conducător auto. După ce face înconjurul mașinii și se convinge că totul este in regulă, se urcă grăbit în autostatie. Ce caută el acolo? Răspunsul este cit se poate de simplu. Soldatul Daia nu vrea să scape nimic din explicațiile instructorului de specialitate. Dorința lui este ca în afară de meseria sa de conducător auto să-și însușească și specialitatea de transmisionist. In timpul ședinței, soldatul Daia a fost numai acoi și urethi. La sfirșitul orei de specialitate, el a obținut calificativul „bine“, la fel ca și ceilalți ostași. Exemplu pentru ceilalți In jurul grupulu electrogen erau adunați mai mulți militari din plutonul comandat de locotenentul-major Eugen Iacob. Se executau operațiunile de pornire oprire a grupului Este această numit să facă operațiune soldatul D. Velcea. Sigur pe mișcări, el închide aerul, dă drumul la benzină, controlează nivelul uleiului. Apoi, cu o învîrtitură de manivelă motorul a fost pornit. Comandantul supraveghează atent pe ostaș. Rezultatul: toate operațiunile au fost executate in ordine cronologică, obtinind calificativul „foarte bine". Acest lucru a constituit un imbold pentru ceilalți militari din pluton. Așa e bine! Pentru prima dată cind s-au cunoscut, soldații Ion Radu și Ion Lăcătuș și-au strîns mtinile, și-au admirat uniforma pe care au îmbrăcat-o Acest gest, care îi întîlnim adesea în primele zile ale vieți ostășești, pentru soldatul Lăcătuș a însemnat mult, a insemnat în primu rînd prietenie, prietenie sinceră, adevărată, izvorîtă din cerințele vieții ostășeși întrajutorare, încredere reciprocă. Dar mai bine să lăsăm faptele să vorbească. ...Instrucție de specialitate. La o întrebare de control, la sfîrșitul ședinței, locotenentul Emil Dăscălța și ceilalți ostași au rămas surprinși de felul cum vorbea soldatul Lăcătuș. El care, pînă la această ședință, de-abia înșira două vorbe, acum vorbea clar, sigur pe cunoștințele sale, curgător. Dintre toți însă cel mai bucuros era soldatul Radu care-și ajutase cu răbdare și perseverență tovarășul, la fiecare pas. RER. încredere îndreptățită Plutonierul major Traian Burnalu este șeful infestații cross și este apreciat ca unul din cei mai destoinici subofițeri din unitate. Succesele obținute de el în instruirea militarilor pe care-i comandă se datoresc conștiinciozității cu care se pregătește zi de zi. Nu de mult, în cadrul organizației de partid de companie din care face parte acest comunist a avut loc adunarea pentru dare de seamă și alegeri. Cu acest prilej, comuniștii au arătat despre plutonierul major Traian Burnală că el a constituit un bun exemplu personal, în cadrul subunității, în toate domeniile de activitate. Mulți din membrii de partid au apreciat munca individuală pe care el a desfășurat-o cu ostașii, felul cum s-a preocupat de organizația U.T.M. Cu ajutorul lui și al celorlalți comuniști, în subunitate s-au desfășurat activități politico-educative variate și interesante, care au contribuit la educarea comunistă a militarilor. Iată cîteva din acestea : ore politico-culturale, în care s-au popularizat realizările regimului nostru democrat-popular: seri literare închinate tradițiilor de luptă ale comuniștilor și uteciștilor, referate și convorbiri legate de respectarea cerințelor jurămîntului militar și a vigilenței.. Vorbind de comunistul Traian Burbală, membrii de partid au scos în evidență munca desfășurată de acesta ca locțiitor al secretarului organizației de partid de companie. El s-a preocupat îndeaproape de îndrumarea și ajutorarea organizatorilor de grupă de partid pentru a-și desfășura munca în bune condiții. Pentru hărnicia, modestia de care dă dovadă pentru experiența acumulată în muncă, comuniști l-au ales cu unanimitate de voturi ca secretar al organizației de partid de companie. Căpitan I. HORNARL Pe tema „Să ne cunoaștem patria“ In sală se aprinde din nou lumina. Prezentarea diafilmului s-a terminat. — ...Acestea sînt o parte din realizările obținute sub conducerea partidului de către oamenii muncii din regiunea Oltenia în anii puterii populare. Cu aceste cuvinte, căpitanul Gh. Haraga, propagandistul subunității, a încheiat ora politico-culturală în care s-a prezentat referatul „Regiunea Oltenia în plină dezvoltare" In sprijinul referatului a fost prezentat din filmul cu aceeași temă, despre care s-a vorbit mai sus, iar soldații fruntași Ioan Șerban și Ion Grigorescu au citit pasaje din lucrări literare despre viața nouă a regiunii Oltenia. Această eră politico-culturală face parte dintr-un ciclu de expuneri inițiat în această subunitate pe tema : „Să ne cunoaștem patria". Intemele viitoare vor fi prezentate regiunile Hunedoara, Maramureș, București și altele. Fiecare referat va fi completat cu diafilmul care înfățișează regiunea respectivă, Locotenent E. OLTEANl VEȘTI DIN ATELIERE Priceperea și hărnicia colectivului Colectivul de muncitori din atelierul condus de căpitanul inginer I. Vintilă este cunoscut în marea unitate pentru hărnicia și conștiinciozitatea cu care își îndeplinește sarcinile de producție. Avînd de executat lucrări care necesitau unele schimbări în fluxul tehnologic, personalul atelierului a luat măsuri menite să asigure îndeplinirea la timp a planului de producție. Așa, de exemplu, plutonierul maior tehnic Ilie Marin — unul din fruntașii acestui atelier, a propus colectivului de conducere uneie dispozitive care, adaptate la existente în atelier, utilajele permiteau executarea noilor operații cerute de fluxul tehnologic. Unul din aceste dispozitive a fost adaptat la o bormașină cu ajutorul căreia s-a executat operațiunea de înșurubare și deșurubare. De asemenea, cu ajutorul altor dispozitive create, operațiunile de filetare a șuruburilor și piulițelor, ștanțarea și găurirea în același timp a garniturilor de piele, profilarea vinciurilor etc, au fost executate într-un timp mult mai scurt. îmbunătățirile aduse fluxului tehnologic au dus la micșorarea eforturilor depuse de muncitori în realizarea procesului de producție. In același timp, ele au permis și mărirea productivității muncii cu aproape 300 la sută Calitatea lucrărilor executate constituie unul din obiectivele importante ale personalului atelierului, permanență, ei sînt preocupa păți să găsească noi metode de muncă, care, introduse in procesul de producție, să asigure atît creșterea productivității muncii, cit și calitatea lucrărilor executate. Procedînd în acest fel, el Pentru ridicarea continuă a calificării profesionale a conducătorilor auto din subunitatea comandată de căpitanul E. Rotea, cu prilejul zilelor de parc, se face instruirea lor. Pe lîngă referatele teoretice expuse în cadrul acestor instructaje, cum sînt : „Particularitățile exploatării și întreținerii autovehiculelor pe timp de au reușit, de pildă, față de economiile planificate pe semestrul II al acestui an, să realizeze până în prezent depășiri în valoare de peste 50.0011 lei. Un aport însemnat la realizarea sarcinilor planului de producție îl aduc locotenentul E. Mihai, caporalul T. Săvuț, soldații fruntași N. Gustea, I. Epure, angajații civili N. Eva, Gh. Ristoiu, Gh. Păștiu, iarnă", direcției, „Reglarea minelor, sistemelor prindere și alimentare" de aaltele, se execută și unele și lucrări practice. De curînd, conducătorii auto din aceasta subunitate au executat lucrări de întreținere și reglaje la fiecare tip de mașină. Personalul cu o mai bună calificare din atelier, printre care plutonierul major S. Otopeanu și angajatul civil M. Burcea, a îndrumat cu multă pricepere aceste lucrări. La controlul făcut, comandantul subunității s-a declarat mulțumit de calitatea lucrărilor executate. Ca urmare a grijii permanente acordate ridicării calificării conducătorilor auto, tot mai mulți sînt militarii care-și înscriu numele în rîndul celor fruntași în îngrijirea și exploatarea mașinilor. Printre aceștia sînt caporalii I. Enea, I. Ifntiî, soldatul fruntaș A. Grecu și alții Cu ocazia bilanțului ce a avut loc nu de mult, s-au consemnat realizările importante obținute de către conducătorii auto prin : economii de carburanți, lubrifianți și materiale auto la valoare de peste 50.000 lei. Militarii acestei subunități sînt hotărîți să continue și pe mai departe munca de ridicare a calificării lor de specialitate, pentru a obține noi și importante succese. Maior M. CAMBAZIE Ridicarea calificării profesionale, preocupare permanentă O Căpitanii Gheorghe Oiorică și Elefterie Ciurciubuș comandanți de subunități au dovedit o bună pregătire și deosebită pricepere în munca de instruire și educare a subordonaților. Ei se îngrijesc de temeinica pregătire a ofițerilor subordonați, dezvoltîndu-le totodată exigența în executarea programului stabilit. Comandantul unității a evidențiat în repetate rînduri pe acești doi ofițeri. (Foto: M. Pologeanu) Cu o lună înainte de termen A fost lansat la apă un nou tanc petrolier de 1390 tone Constructorii de nave din Tr. Severin au lansat la apă, cu peste o lună înainte de termen, un nou tanc petrolier de 1390 tone, al 9-lea realizat pînă în prezent pe acest șantier. Experiența dobîndită de constructorii de nave de aer a făcut ca durata de staționare pe cala de montaj la noul tanc să se reducă la jumătate fata de a primului tanc petrolier fabricat de ei Constructorii acordă o atenție deosebită extinderii metodelor înaintate de muncă. Toate navele fabricate anul acesta pe șantierul de la Tr. Severin, de exemplu, au fost asamblate prin sudură, inlocuindu-se în întregime asamblarea prin nituire. In urma reproiectării, cargoul de 1100 tone are o greutate cu 50 de tone mai mică, deși capacitatea lui va fi cu 500 tone mai mare Prin înlocuirea metalului cu alte materiale mai ieftine, îndeosebi mase plastice, precum și prin extinderea procedeelor înaintate de lucru, de la începutul anului și pînă acum constructorii de nave din Tr. Severin au economisit peste 80 tone de metal, reducînd astfel prețul de cost al produselor cu 1,25 la sută peste sarcina planificată 900,000 hi lapte mai mult decît în anul 1960 Gospodăria agricolă de stat Grabăț a realizat anul acesta cîte 5-000 litri de lapte de la fiecare vacă — cea mai mare producție medie de lapte pe regiunea Banat. In această regiune producții medii de 4-000—4-900 litri au fost înregistrate și la gospodăriile agricole de stat Orțișoara, Tudor Vladimirescu, Variaș, Șandra și Bulgăruș. Unități agricole socialiste cu producții asemănătoare se găsesc în număr tot mai mare și în celelalte regiuni ale țării. Printre acestea se află gospodăriile agricole de stat Andrășești și Popești-Leordeni, regiunea București, Peștera, regiunea Dobrogea, Poiana, regiunea Cluj, Coțușca, regiunea Suceava, Netuș și Apoldul, regiunea Brașov. Numărul gospodăriilor agricole de stat care obțin producții medii de peste 3-500 litri lapte este acum de 3 ori mai mare decît în anul trecut. Depășind de pe acum producția planificată, gospodăriile agricole de stat livrează anul acesta pentru aprovizionarea populației cu 900-000 hi lapte mai mult decît în anul 1960- Acesta este rezultatul muncii perseverente desfășurate în ultimii ani în gospodăriile agricole de stat, pentru creșterea de animale de mare valoare zootehnică, furajării lor raționale, precum și ridicării calificării profesionale a îngrijitorilor. (Agerpres), Cu planul anual îndeplinit zilnic, ziarele raionale, regionale și centrale fac cunoscut că tot mai multe întreprinderi de pe întinsul patriei noastre socialiste au îndeplinit de pe acum planul anual, că lucrează în contul anului 1962. Stdei urgiștii hunedoreni au raportat : colectivul laminorului de 651 mm, și jurnaliștii secției I-a și-au îndeplinit angajamentele anuale, realizînd în plus 24.000 tone laminate și 9.300 tone fontă de bună calitate. Minerii din Uricani au raportat : sarcinile de plan pe anul 1961 au fost îndeplinite și s-au predat primele tone de cărbune în contul anului viitor. Colectivul fabricii de produse refractare ,,Proletarul“ din Turda a raportat : planul producției globale și marfă pe întregul an a fost îndeplinit Fiecare colectiv de întreprindere își face un titlu de onoare din a raporta partidului că a îndeplinit planul anual înainte de termen și la toți indicii privitori la creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost, obținerea de beneficii peste plan, respectarea sortimentelor și îmbunătățirea calității produselor. Zilnic, alte și alte întreprinderi din diferitele regiuni ale țării și-au înscris numele pe lista de onoare a întreprinderilor care au început să dea produse în contul anului viitor O dată cu realizarea planului, atît la producția globală cit și la sortimente, întreprinderile raportează cu mîndrie nu numai îndeplinirea, ci și depășirea angajamentelor luate la începutul anului, în cinstea celei de-a 40-a „aniversări de la crearea partidului — pentru traducerea d. viață a sarcinilor stabilite prin Directivele C.C. a P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. De pildă, muncitorii, inginerii și tehnicienii din industria chimică au obținut economii peste plan la întreaga producție-marfă în valoare de 85 milioane lei. Ei și-au depășit astfel cu mult angajamentul luat. Cele mai frumoase realizări le-a obținut colectivul Combinatului Chimic Borzești. Succesele obținute în îndeplinirea planului de producție pe anul 1901 atît din punct de vedere cantitativ cît și calitativ — sînt rodul muncii eroice a clasei noastre muncitoare, al entuziastei întreceri so>cialiste care zi de zi dă un nou avînt inițiativei creatoare. Oamenii muncii din țara noastră, îndrumați și educați de partid, pun tot mai intens în valoare inepuizabilele rezerve interne de care dispune industria noastră socialistă în plin avorst. Pe temelia solidă a succeselor de pînă acum, oamenii muncii din țara noastră pășesc mai avîntul înainte. Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie a.c. a dezbătut și aprobat în unanimitate proiektul planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1962, deci cu șase luni înainte de începerea noului an. Recent, la ședința de lucru a C.C. al P.M.R., care a avut loc în zilele de 20 și 21 noiembrie a.c., au fost examinate problemele principale care trebuie să stea în centrul atenției ministerelor, organizațiilor centrale economice, a conducerilor întreprinderilor, a organizațiilor locale de partid și de stat în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul 1962 și s-au dat indicații cu privire la modul în care trebuie organizată analizarea sarcinilor de plan în întreprinderi și stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice corespunzătoare. Elaborat pe baza Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naționale pe perioada 1960—1965, planul de stat pe anul 1962 prevede sarcini deosebit de importante pentru dezvoltarea în continuare ,a economiei naționale în ritm susținut. In prezent, în întreprinderile de pe întreg cuprinsul patriei, două întrebări sînt la ordinea zilei : „Cum încheiem anul în curs ? Cum pregătim producția anului 1962 ?“ De altfel, în legătură cu buna desfășurare a producției pe anul 1962, colectivele din întreprinderi au și întocmit planuri de măsuri tehnico-organizatorice — planuri care vor fi îmbogățite mult după dezbaterile ce vor avea loc în secțiile uzinelor, fabricilor și întreprinderilor noastre. Intensele pregătiri care se fac în întreprinderi în vederea desfășurării in bune condițiuni a producției anului viitor, al treilea an al sesenatului, sînt o dovadă grăitoare a creșterii continue a spiritului gospodăresc, a inițiativei harnicului nostru popor muncitor care dă viață cu entuziasm istoricelor hotărîri ale Congresului al III-lea al partidului.. Industria noastră socialistă dispune de toate condițiile pentru a se dobîndi în anul ce va urma noi și importante succese. Oamenii muncii, conduși de partid, se vor strădui să pună cît mai larg în valoare aceste posibilități, transformîndu-le într-un puternic izvor de dezvoltare a întregii economii naționale, de desăvîrșire a construcției socialismului în patria noastră/ M. DOBRE FABRICA DE RULMENȚI DIN BIRLAD, — Aspect din secța Jcle-roie. AFcto: AgerpresT