Apărarea Patriei, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 233-258)
1962-10-02 / nr. 233
Pentru patria noastra, Republica Populară Romînâ f #APARAREA PAATRIEI )(F Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. tu ......... ........................ ............... &ME XVIII Nr. 233 (5006) Mărfi 2 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI PIN VIATA UNITATHOR. A început concursul de tragere cu armamentul de infanterie pe Forțele Armate (Prin telefon). — Ieri, în poligonul din garnizoana Sibiu a avut loc deschiderea festivă a concursului de tragere cu armamentul de infanterie pe forțele armate. Infanteriști, artileriști, aviatori, marinari, maeștri ai tragerilor precise din toate armele, sînt aliniați în fața tribunei oficiale. O comandă scurtă. Se prezintă armele pentru onor. Colonelul Virgil Georgescu, arbitrul principal al concursului, raportează generalului-maior Emil Herescu că loturile participante sînt gata pentru începerea întrecerilor. Luînd cuvîntul, generalulmaior Herescu arată, printre altele, că a devenit o tradiție ca an de an la concursuri să se întîlnească cei mai buni trăgători ai forțelor noastre armate, ofițeri, subofițeri, militari în termen cu o pregătire temeinică, buni cunoscători și mînuitori ai armamentului din înzestrare, militari capabili să execute misiuni complexe indiferent de starea vremii, atît ziua cît și noaptea, întrecerile trăgătorilor — continuă vorbitorul — sînt un bun prilej de a trece în revistă munca depusă de comandanți și de locțiitorii lor politici, de organizațiile de partid și de cele utemiste pentru sporirea numărului de buni trăgători, de militari și de subunități de frunte. In încheiere, vorbitorul urează succes deplin participanților și declară deschisă actuala ediție a concursului de tragere cu armamentul de infanterie pe forțele armate. In sunetele „Imnului de Stat al R.P.R.”, steagul patriei noastre este înălțat pe catargul din fața tribunei. E un moment solemn pe care fiecare dintre cei prezenți îl trăiește cu emoție, în numele patriei și tot ceea ce ne este drag, militarii armatei noastre populare muncesc cu avînt și dăruire, hotărîți să devină luptători iscusiți, apărători de nădejde ai vieții noastre socialiste La comandă, loturile se întorc la dreapta, pregătindu-se pentru defilare. In pas cadențat, într-o aliniere perfectă, concurenții defilează prin fața tribunei oficiale Invitații și șefii de loturi urcă în foișorul din stingă poligonului pavoazat sărbătorește. Primii care vor deschide seria concursurilor ce vor dura cîteva zile sînt militarii în termen din echipele de categorie A, cu automatul. Din prima serie face parte și caporalul Gh. Simion din lotul „Crișul Ca și ceilalți doi concurenți, el este emoționat, își păstrează însă calmul, siguranța în mișcări. Primele gloanțe trase de caporalul Simion pornesc spre țintă. El realizează un punctaj bun. Iată însă că la seria următoare, soldatul fruntaș Spiridon Popa din lotul ,,Dîmbovița" reușește o performanță valoroasă, situîndu-se pe primul loc în proba de tragere cu automatul pe timp de zi. El este urmat în clasament de soldatul Aurel Tamaș (lotul „Oltul“) și de soldatul I. Dincă (tot lotul „Oltul“). Caporalul Simion a trebuit să se mulțumească cu locul 4. Firește, tragerea cu automatul pe timp de noapte va fi hotărîtoare. Condițiile în care se va desfășura concursul, vor decide care sînt cei mai buni trăgători la această dificilă probă. In cursul nopții va avea loc concursul între echipele de categorie B: ofițeri și militari în termen, la tragerea cu automatul Astăzi tragerile continuă cu proba de automat categoria A, ofițeri. Maior I. CAPEI O noua promoție de medici și farmaciști militari Ieri la amiază a avut loc festivitatea absolvirii Cursului de pregătire medico militară de către ofițerii medici și farmaciști militari, promoția 1962. Prezentînd situația școlară a absolvenților, colonelul medic Traian Dumitrescu, șeful cursului, a subliniat că mai mult de jumătate dintre absolvenț au obținut la examenul de stat medii peste 9. Aceste succese au la bază grija permanentă a partidului și a armatei pentru formarea unor medici militari pricepuți, multilateral pregătiți, munca neobosită a cadrelor de comandanți și medici profesori, strădania fiecărui absolvent de a termina cursul cu rezultate cît mai bune. Luînd cuvîntul, generalul-maior Petre Dumitrescu a felicitat călduros pe absolvenți, a subliniat sarcinile care le stau în față și le-a urat spor în munca lor viitoare în unități. Căpitanii Stelian Mocăniță, șeful promoției de medici militari, și Gheorghe Bujor, șeful promoției de farmaciști militari, au mulțumit partidului și guvernului pentru condițiile optime de învățămînt create și s-au angajat să muncească cu toată capacitatea pentru a îndeplini cu cinste misiunea nobilă, plină de răspundere, a medicului militar. Locotenent-colonel C. MARINESCU Măsuri în vederea trecerii tehnicii la exploatarea de iarnă In unitatea în care muncește maiorul Severin Mehera și acordă o atenție deosebită trecerii tehnicii de luptă la exploatarea de iarnă, pentru ca această operațiune să se desfășoare în condiții cît mai bune, s-a organizat o convocare. Comandantul unității a arătat participanților sarcinile care le revin ; apoi, locțiitorul tehnic al comandantului și alți ofițeri de specialitate au prezentat referate de schimb de experiență ca de exemplu : „particularitățile exploatării și conducerii mașinilor pe timp de iarnă“, „Exploatarea și întreținerea bateriilor de acumulatoare", „Folosirea carburanților și lubrifianților pe timp de iarnă“, „Particularitățile exploatării și întreținerii armamentului și a stațiilor de radio. Prin grija locțiitorului tehnic al comandantului s-au luat din timp măsuri pentru aprovizionarea cu materialele necesare, iar cu cei ce vor executa practic lucrările s-au organizat ședințe demonstrative Căpitan NISTODOR (oncursul nostru PENTRU CEA MAI BUNĂ INFORMAȚIE MILITARĂ Transmisioniștii Își perfecționează pregătirea Prilej de ridicare a calificării profesionale In ciuda multor greutăți întîmpinate, transmisioniștii au reușit ca desfășurării pe timpul aplicației tactice să asigure comandanților legături sigure și de calitate. iată cîteva momente mai deosebite pe care transmisioniștii le-au rezolvat cu succes. O stație de radio a fost scoasă din funcțiune temporar și n-a mai răspuns la apelul corespondentului. Maiorul Cordan a luat Dumitru imediat inițiativa de a stabili legătura radio (singura posibilă) cu acel punct de comandă, printr-o stație radio care lucra în altă rețea. Sau alt caz: La un moment dat, stația sergentului-major Gh. Lup, nu mai putea lucra nici în fonie, nici în telegrafie auditivă. Sergentul-major Gh. Lup, cunoscînd în bune condiții toate pe Ajutor tovărășesc Radiotelegrafiștii din unitatea noastră sînt pregătiți în vederea susținerii examenului de specialist clasa a 2-a, care se va ține în cursul lunii octombrie. Pentru ca antrenamentul să dea rezultate bune, maiorul Ilie Coman se găsește tot timpul în mijlocul militarilor, îi ajută să înlăture neajunsurile care se ivesc pe parcursul antrenamentului, clasa a 2-a, ca de esibilitățile de lucru ale stației, a trecut de îndată la luarea legături cu corespondentul prin teleimprimare. El menținut această legăatură neîntrerupt, pînă la sfîrșitul Aplicația a aplicației constituit un prilej minunat de ridicare a calificării profesionale, de folosire combinată și complexă a mijloacelor de transmisiuni Maior GR. ALB exemplu sergenții Virgil Dinga, Petru Matei și Ciobanu Bucur, dau un ajutor tovărășesc militarilor din anul 1 ca să se pregătească temeinic. Soldat-fruntaș ILIE CIOBANU] Radiotelegrafiștii de Locotenentul Iulian Rădulescu este specialist radiotelegrafist clasa a 2-a. Iată-1, în clișeu, împărtășind din cunoștințele sale soldatului-frUntaș Arsene Lupu, specialist radiotelegrafist clasa a 3-a, soldatului Bohuș, Alexandru care în zilele acestea susține examenul pentru obținerea calificării de clasă Foto M. POJOGEANU <4-4- Patriei socialiste — toată puterea noastră de muncă C n maiorul Constantin Pătrașcu, pilot, am făcut cunoștință în atmosfera intimă și prietenoasă a căminului său. Discul pikup-ului se învîrtea uniform și în camera cu o lumină gălbuie pluteau acorduri beethoveniene grave, răscolitoare. Tăceam toți și abia într-un tîrziu spuse soția gazdei noastre, cu glas scăzut.— Omul meu este tare pasionat de muzica clasică, de literatură și de știință, la fel. Apoi pe masă apăru o farfurie cu felii de cozonac galben, pufos, dar deocamdată nimeni nu se atinse de el. Se discuta aprins despre Șostakovici, Enescu, Titus Popovici și Hemmingway. Iar mai tîrziu despre cibernetică și zborurile cosmice. Am cunoscut în persoana maiorului pilot un om cald, extrem de receptiv la frumos (mărturie înseși discoteca și biblioteca cuprinzînd opere din cele mai valoroase), un om cu un larg orizont ideologic, științific și cultural, cu preocupări alese. In zorii zilei următoare, același Pătrașcu decolă împreună cu alți piloți, In vederea executării unor trageri aeriene în ținte terestre. Noi ne-am stabilit undeva aproape de aceste ținte și urmăream — uneori cu respirația întretăiată — picajul cutezător al reactoarelor ce sclipeau pe cerul de un albastru aproape ireal. După fiecare tragere din avion, ne repezeam la ținte, spre a cunoaște rezultatele. Conducătorul zborului în poligon, maiorul I. Munteanu, rostea în receptor cuvinte scurte, apăsate. Cineva ne explica, arătînd spre văzduh : — Acela, la orizont, este maiorul Mandare... — Acela, locotenentul-major Lăzărescu... — L-ați zărit ? E avionul pilotat de maiorul Peter Arcadie. A venit și rîndul ofițerului Pătrașcu. I urmăream în raidul său pe orizontul ceresc, apoi în picaj, ca săgeata, spre țintă. Trase. Se îndepărtă, iar veni, iar trase. Ni-l închipuiam cu greu acolo, în carlingă, pe omul de aseară, emoționat de Beethoven. Acum era luptător aerian in misiune. Totul — totul din el se înmănunchea în ceea ce se numește elanul și febra luptei. Mai tîrziu am comparat rezultatele trecute de conducătorul zborului în tabelul respectiv , cel mai bine a tras maiorul C. Pătrașcu ! Din prima tragere lovise ținta, obținînd „foarte bine“. Și alții, ca de pildă ofițerii Mandate, Lăzărescu și Peter, au lovit ținta din prima intrare, dar cele mai multe proiectile în țintă le-a realizat maiorul Pătrașcu. O secundă este întinderea timpului cît sește in poziția avionul se găde tragere, exact acolo de unde poate izbi cu proiectilul, din văzduh, ținta terestră. Cită pregătire pentru ca pilotul să se încadreze precis în secundă hotărîtoare ! această Pentru această secundă se fac antrenamente neobosite, se studiază tomuri întregi. Pentru clipa asta trebuie să înveți a realiza „milimetric“ direcția de intrare, unghiul de picaj, viteza de angajare etc., etc. Pentru această secundă cheltuiești luni și poate ani de muncă însuflețită, plină de abnegație — dăruire izvorîtă din conștiința de comunist, din dragostea de patrie. Da, patriei socialiste li închină maiorul Pătrașcu — asemenea tuturor ofițerilor noștri — priceperea, capacitatea, toată puterea sa de muncă și cred că este încă ceva. In măiestria de luptă a maiorului Pătrașcu, alături de toate acestea, palpită dragostea față de frumos, pasiunea față de Enescu, Șostakovici și Arghezi, setea de a cunoaște cît mai multe din lumea minunată a științei și culturii. Locotenent-colonel L. TARCC LA POSTUL SĂU Tovarășii Gheorghe Gheorghiu - Dej și Ion Gheorghe Maurer au sosit la Djakarta CĂLDUROASA PRIMIRE FĂCUTĂ SOLILOR POPORULUI ROMÎN ÎN CAPITALA INDONEZIEI DJAKARTA. 1. —.Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sînt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia și Republicii Populare Romîne, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romîne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziana : "..BUN VENIT EXCELENTEI SALE DOMNUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL R. P. ROMiNE“. In întîmpinarea înalților oaspeți romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demnitari personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de Vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romîne în Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști romîni. Avionul „11-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținînd forțelor armate indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele dr. Sukarno, care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește.Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezentind toate genurile de forțe armate ale Republicii Indonezia, a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvînt de salut. Adresindu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus : Suntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămintul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sînt prietenii noștri, tovarășii noștri, ci pentru că sînt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de Vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de Vest ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporului și guvernului romîn, îmi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutrește sentimente de adîncă prietenie față de poporul romîn, că noi, indonezienii, muncim și luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre Romînia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca harnicului și talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, în numele poporului romîn, vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică in viața țării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfirșit in mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de Vest, împărtășimi din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuințe naționale a poporului indonezian. Poporul romîn dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viața internațională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre, situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lumea întreagă. Adresindu-se președintelui Indoneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoarele noastre. Ingăduiți-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție consolidarea și dezvoltarea legătaturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinați. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziana: Salam hangat kepobaradejat Indonesia ! . (Salut călduros poporului indonezian) și a adresat urări pentru prietenia romîno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și președintele Sukarno și-au strîns mîinile cu căldură. Președintele Sukarno a prezentat tovarășului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități care au : Continuare în vag. 3 a; Universitățile și-au deschis porțile Lunii octombrie sa deschis într-un cadru festiv, în Capitală și în celelalte 13 centre universitare din țară, noul an universitar de învătămint. In noul an universitar, institutele vor cuprinde la toate formele de învătămint aproape 100.000 de studenți, de patru ori mai mult decît in anul 1938. Numai in anul I vor frecventa cursurile peste 27.000 de studenți, număr mai mare decît acela al tuturor studenților din toti anii și din toate institutele de învățămînt superior din anul 1938. Țara noastră se situează astfel in rîndul statelor cu un număr mare de studenți raportat la numărul de locuitori.(Agerpres) Intrarea in funcțiune a unei noi fabrici de mobila La .Arad a intrat în funcțiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unități de acest fel din țara noastră. Ea are o capacitate de 15 000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici și gradului ridicat de calificare a muncitorilor, se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară. Incepind de la depozitul de sortare a materialului lemnos și pînă la asamblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată și automatizată. Introducerea materiei prime în fabricație este însoțită de un control riguros, făcut cu ajutorul unor aparate care stabilesc cu precizie gradul de umiditate al materialului lemnos. Așa începe procesul de producție. După uscare, materialul lemnos este croit cu ajutorul mașinilor, la dimensiunile și formele dorite , piesele pentru dulapuri, paturi și alte părți de mobilier sînt furniruite și trimise apoi în „camera de odihnă“, unde li se dă un scurt răgaz pentru răcire și echilibrarea tensiunii din interiorul materialului lemnos. Urmează apoi șlefuirea mecanizată a pieselor și acoperirea lor cu o peliculă subțire de lac. Ultimul popas este sala de asamblare și montaj de unde ies dulapuri cu 2 și 3 uși, paturi etc. Noua fabrică de mobilă dată în funcțiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid și guvern pentru valorificarea superioară a materialului lemnos. frâgerpreș L TELEGRAME Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez t TTT 0/1/0 Jilijiui Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LA, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne și al întregului popor romîn, vă transmitem Dumneavoastră și prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. • Oamenii muncii din țara noastră se bucură sincer de marile realizări pe care poporul frate chinez le-a obținut, sub conducerea Partidului său Comunist și a guvernului Republicii Populare Chineze, in dezvoltarea economiei și culturii, în construcția socialistă Prețuind relațiile de prietenie statornicite între Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, poporul romîn este convins că ele se vor dezvolta și in viitor spre binele ambelor noastre țări, contribuind la întărirea unității lagărului socialist și a puternicului front al forțelor ce luptă pentru preîntimpinarea unui nou război mondial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, consolidarea păcii și colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socialismului în patria sa. Să trăiască și să înflorească in veci prietenia frățească dintre popoarele romîn și chinez GHEORGHE GHEORGHIU DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine Excelenței Sale Domnului SEKUTURE, Președintele Republicii Guineea CONAKRY Cu ocazia celei de-a patra aniversări a independenței Republicii Guineea, vă adresez. Excelență, în numele meu, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne și poporului romîn, calde felicitări și sincere urări de fericire pentru dv. și de prosperitate pentru harnicul popor guineezîmi exprim convingerea că relațiile de bună colaborare ce s-au stabilit între Republica Populară Romînă și Republica Guineea se vor dezvolta și în viitor spre binele popoarelor noastre și al păcii in întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DE] Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romune