Apărarea Patriei, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 259-284)

1962-11-01 / nr. 259

# Pentru patria noastră, Republica Populară Romina­l uc ärarea Si Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 259 (5032) Joi 1 noiembrie 1962 ( PAGINI - 20 BAN) înalta răspundere a personalului din serviciul de zi Unitatea a ieșit la alarma de e­­xercițiu intr-un timp mai scurt decît cel prevăzut. Meritul este, desigur, al ofițerilor, subofițerilor și gradaților, mecanicilor conduc­tori și șoferilor — al tuturor mi­litarilor. O contribuție deosebită a avut însă și personalul din ser­viciul de zi și mai ales ofițerul de serviciu, maiorul Ion Curuntzi, ca­re a acționat cu rapiditate, înde­­plinindu-și întocmai atribuțiunile funcționale pentru astfel de si­tuații. Despre felul cum s-a desfășurat exercițiul, ofițerul de serviciu re­lata următoarele : „îndată ce am fost înștiințat de alarmare, am raportat comandantului și am or­donat gornistului să sune semna­lul respectiv. Am avut grijă să procedez și la verificarea telefo­nică prevăzută Intre timp, ser­genții de serviciu se adunaseră la locul știut. Le-am precizat natu­ra alarmei pentru ca să știe ce materiale se vor scoate și ce au de făcut pentru ca subunitățile să fie în scurt timp pregătite pen­tru marș. Menționez că exercițiul a avut loc ziua. Cînd această ac­tivitate se execută pe timpul nop­ții se pune în mișcare un anumit mecanism bine rodat : mașinile, întotdeauna pregătite și puse la dispoziția ofițerului de serviciu, pleacă pe traseele ordonate cu a­­genții de transmisiuni și, în timp relativ scurt, ofițerii sînt în uni­tate. In această vreme, subunită­țile sînt de-acum pregătite și, de îndată, pot părăsi cazarma. Pe timpul zilei, subunitățile se găsesc de obicei la instrucție, pe terenuri diferite, în sălile de spe­cialitate. Am fost însă pregătiți și pentru această situație. In ca­mera ofițerului de serviciu se a­­flă schema cu repartizarea pe subunități a terenului de instruc­ție și programul pe ore al fiecă­reia." Sergenții de serviciu știau, de asemenea, dizlocarea compa­niilor și plutoanelor, astfel că mie nu mi-a rămas de făcut decît să asigur rapiditatea cu care tre­buia să acționeze fiecare și să controlez dacă ordinul este exe­cutat, întocmai“, îndeplinirea cu bune rezultate de către ofițerul de serviciu și personalul subordonat a sarcinii ce le-a revenit se datorește, in bună măsură, temeiniciei cu care s-au pregătit militarii din serviciul de zi. In această u­­nitate, personalul care urmează să intre în serviciul de zi studia­ză, într-o sală special destinată, prevederile regulamentelor, după care viitorul ofițer de serviciu ve­rifică prin întrebări dacă perso­nalul de serviciu cunoaște înda­toririle, insistînd și asupra ace­lora ce revin fiecărui sergent de serviciu pe timpul alarmei. Pre­gătirea anterioară temeinică este așadar, prima și esențiala condi­ție care asigură îndeplinirea mi­siunii. Mare însemnătate prezintă, de asemenea, conștiinciozitatea per­sonalului de serviciu în îndeplini­rea cu strictețe a tuturor îndato­ririlor. Ofițerul și, alături de el, gradatul trebuie să considere nu­mirea în serviciu de zi ca o do­vadă de încredere din partea co­mandantului, ca o apreciere a ca­lităților sale de bun organizator. Pentru îndeplinirea unei astfel de misiuni i se cere să manifeste toată răspunderea și exigența, să ia cu hotărîre măsurile ce se im­pun pentru a asigura ordinea in­terioară fermă, îndeplinirea ime­diată a ordinelor date de coman­dantul unității. Un exemplu de conștiinciozita­te și exigență în serviciul de zi ni-1 oferă și maiorul C. Simion. Nu este întîmplător faptul că tot­deauna cînd el se află în serviciu, inspecția de dimineață și apelul de seară se execută în bune con­­dițiuni, gărzile își îndeplinesc cu succes misiunea, ordinea interioa­ră în subunități este la nivelul cerințelor. Ofițerul nu trece cu vederea dacă se ivește vreo nere­gulă în executarea îndatoririlor de către militarii din serviciul de zi. La o subunitate, pe timp de noapte, plantoanele nu s-au schimbat in fața sergentului de serviciu, așa cum prevede regu­lamentul. Ofițerul de serviciu n-a închis ochii față de această aba­tere. Aparent, ea pare măruntă, dar poate genera altele mai grave. înalta exigență față de el în­suși și față de subordonați este o îndatorire de seamă a ofițeru­lui de serviciu. El trebuie să ac­ționeze întotdeauna potrivit regu­lamentelor și ordinelor date de comandant, să dea dovadă de a­­titudine fermă față de cei ce co­mit abateri de la desfășurarea normală a programului zilnic. Regulamentele îl obligă să con­­troleze modul de executare a ser­viciului de către personalul sub­ordonat ; față de gărzile interi­oare, el îndeplinește îndatoririle ofițerului de serviciu pe gărzi. Toate aceste îndatoriri trebuie în­­deplinite cu un înalt simț de răs­pundere de către fiecare ofițer, subofițer, gradat și soldat. Trebuie spus însă că pe alocuri se mai întîlnesc cazuri de înde­plinire formală a îndatoririlor de către ofițerul de serviciu ; unii obișnuiesc să stea mai mult în camera destinată lor, lăsînd mun­ca de control numai pe seama ajutorului. Alții, deși controlează atent activitatea pe sectoare,­­fe­­lul cum își îndeplinește garda mi­siunea de luptă încredințată etc., trec totuși cu vederea unele ne­ajunsuri, mulțumindu-se să atra­gă doar atenția celor in cauză. In fiecare unitate sa se acorde maximă atenție executării servi­ciului de zi, instruirii personalu­lui respectiv, întăririi autorității acestuia. Bine se procedează unde, din inițiativa organizațiilor de partid, comandanți cu o expe­riență îndelungată, membri candidați de partid, sînt antrenați și să împărtășească din experiența lor în acest domeniu tinerilor ofițeri. Ofițerul de serviciu să nu fie numit în pripă, ci să i se asigure timpul regulamentar pentru pre­gătire și odihnă. Statul major es­te dator să respecte cu strictețe planificarea, prin activitatea apa­ratului politic și munca organi­zațiilor de partid, să se dezvolte răspunderea ofițerilor care fac de serviciu pe unitate pentru ca ei să-și îndeplinească atribuțiunile în mod ireproșabil. Disciplina și ordinea interioară desăvîrșită, la menținerea căreia pregătirea și conștiinciozitatea personalului din serviciul de zi și, îndeosebi, a ofițerului de serviciu contribuie din plin — sînt con­diții indispensabile ale succesului în misiunile pe care unitatea este chemată să le îndeplinească. RĂSPLATA MUNCII PERSEVERENTE (Prin telefon).­­ Șoferii din subunita­tea comandată de lo­cotenentul-major Ar­­pad Berețki au trăit astăzi un moment e­­moționant, de neuitat. 21 din cei 22 militari, care s-au prezentat la examenul pentru ob­ținerea carnetului de conducere pentru au­­tove­hicule -pro­f­esionist au fost declarați reu­șiți S-au evidențiat în mod deosebit sergen­tul A. Moroșan, capo­ralul C. Petrache și soldatul-fruntaș șt. Moraru. De altfel fo­tografiile lor și ale al­tora se află expuse la panoul de onoare al unității Căpitan P­­RIZEA La o oră de in­strucție a focu­lui, locotenentul Vladimir Jitianu comandantul u­­nui pluton de in­fanterie moto, verifică modul în care soldatul, fruntaș Căpriceanu Grigore ia linia de ochire. Plutonul co­mandat de loco­tenentul V. Jiti­anu a dobândit titlul de „Sub­unitate de frun­­te“. Foto. ST. IONESCU In numărul de azi: LA ȘCOALA VIEȚII OSTĂ­ȘEȘTI. Locotenent-major I. Gh. Toma : Fiecare misiune este im­­portantă (pag. 2-a). ADUNARI DE DĂRI DE SEA­MA ȘI ALEGERI IN ORGANIZA­ȚIILE D.T.M. - Maior V. Mireuță: Utemiștii își respectă cuvîntul ; Maior T. Gheberta : Odată ajuns fruntaș, ajută și pe alții ; Căpitan I. Petrescu : De ce s-a amînat a­­dunarea ? (pag. 3-a). DIN VIATA­­ UNIT­AI­ILOR, Locotenentul - major R. Con­stantin este cu­noscut ca unul dintre cei mai buni comandanți de subunitate. El împărtășește din experiența sa și altor coman­­d­an­ti Clișeul de față ii înfățișează pe locotenentul-ma­­­ior R. Constantin (dreapta) împre­ună cu locote­nentul -major I. Dumitru în sala de antrenament la tragerile de arti­­lerie. Pe acesta din urmă, loco­­tenentul-major E. Constantin l-a ajutat în repe­tate rimluri în munca sa. In prezent, în cele două numărul subunități mili­tarilor de frunte este de 90 la sută și respectiv peste­­ 10 la sută Foto : ST. IONESCU Activități politico-culturale variate și atractive In cadrul Academiei Militare Generale, prin grija comitetului de partid, de la începu­tul anului de învăță­­mînt au fost organi­zate săptămînal acti­vități politico-cultu­­rale cu un bogat con­ținut, variate și inte­resante. O astfel de activi­tate a fost ora de in­formații politice în cadrul căreia tovară­șul Eugen Preda, re­dactor al Radiotelevi­­ziunii romîne, a expus în fața ofițerilor im­presii din India, In­donezia și Birmania, țări care au fost re­cent vizitate de către tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, preșe­dintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, și Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Con­siliului­­ de Miniștri. In după-amiaza a­­celeiași zile, în cadrul activităților culturale, un grup de artiști ai poporului și artiști e­­meriți de la Teatrul de Operă și Balet au dat un recital de canto. In cadrul recitalului și-au dat concursul artiștii : Petre Ștefă­­nescu-Goangă, Mihail Arnăutu, Vera Rudea­­nu, Matilda Onofrei si alții. Spectacolul s-a bu­curat de un succes binemeritat Căpitan NICOLAE ȘTEFAN Sesiunea unei comisii de cercetări științifice . ■ Recent, a avut loc în unitatea noastră sesiunea comisiei de cercetări științifice. Cu acest prilej maiorul Nicolae Belu a prezentat raportul despre îndeplinirea sarcinilor prevăzute in planul lucră­rilor de cercetări științifice. Pentru a veni în ajutorul­ ofițerilor care mai au de întocmit lucrări de cercetări științifice, ofi­țerii Mircea Mitrică, Aurel Ciofu, Pompiliu Manea și alții au primit sarcini concrete care s-au con­semnat în procesul verbal. Un fapt îmbucurător este acela că s-au prezen­tat și unele lucrări care nu au fost planificate, necesitatea lor fiind impusă de munca practică. Așa este cazul lucrării întocmite de locotenent­­colonelul Gheorghe Opran. La viitoarea sesiune, comisia noastră de cer­cetări științifice va fi în măsură să înainteze eșa­lonului superior o serie de lucrări de bună cali­tate. Maior VICTOR MOISESCU Citesc cu interes ziarele regionale „Aducem la cunoștință militarilor că ne sosesc zilnic următoarele ziare regionale : „Viață nouă“, „Dobrogea nouă“, „Făclia“, „Crișana­, „Drapelul roșu“. Abia s-a răspîndit prin difuzoare știrea, că la sala de lectură au și început să vină solicitatori Soldatul­ fruntaș Ion Simina și consăteanul său, soldatul­ fruntaș Matei Teodor, cer numere proas­pete din gazeta „Crișana“ și adaugă : „Ne bucu- Tu?zi că pui 6771 citi și aici zîcltîli Tiostîii tcgîqv.gI^. Un alt militar arată tovarășului său o imagine dintr-un sat îndepărtat : „Pe­­ aci a fost aplicația la care am participat și noi, îți amintești ? Fru­­moase locuri și bogate­­“ — Unitatea noastră — ne explică maiorul Gheor­ghe Dumitrescu, propagandist — s-a abonat, din fondurile alocate special în acest scop, la ziare care se editează în regiunile de origine ale mili­tarilor noștri. Ele vor ajuta mult în munca de propagandă pentru popularizarea succeselor obți­nute de oamenii muncii de la orașe și sate din diferite regiuni ale țării. Maior B. CONSTANTIN Prin­or și satele patriei zilnic cîte 150 tone cărbune peste plan PETROȘENI, 31 (Agerpres).­­ Minerii de la Uricani și Petri­la au extras în luna octombrie in medie zilnic cite 150 de tone de cărbune peste prevederile pla­nului ; cei de la Lupeni au livrat în plus uzinelor cocsochimice cărbune pentru fabricarea a circa 1000 de tone de cocs metalur­gie. Cursuri televizate la Institutul medico-farmaceutic din Timișoara cunoștințe La Institutul me­dico-farmaceutic din Timișoara a fost montată o instala­ție pentru televi­zarea intervențiilor chirurgicale. Stu­denții au astfel posibilitatea de urmări în condiții a optime desfășurarea diverselor faze ale operațiilor însușin­du-și prețioase. In ultimii ani, institutele de învă­­țămînt din centrul universitar Timi­șoara au fost do­tate cu numeroase instalații și utilaje moderne necesare desfășurării în bune condiții a procesu­lui de învățămînt. In cadrul Institutului politehnic au luat ființă noi laboratoa­re, iar cele vechi au fost reutilate. Func­ționează aici și un laborator de izo­topi radioactivi. U­­niversitatea timișo­­re­ană a primit în folosință și apara­te de observații as­tronomice și un modern laborator fotografic. Un deceniu de muncă rodnică pe ogoarele înfrânte Zilele trecute, colectiviștii din Ostrov, Oltina, Micleani, Lespezi, Gîrlița, Galița și Cărpiniș, raionul Adam-Clusi, au sărbătorit 10 ani de la înființarea gospodăriilor lor colective. La adunările festive care au avut loc au fost prezen­tate dări de seamă asupra reali­zărilor obținute de colectiviști în cei 10 ani de existență în gospo­dăria colectivă. Cu acest prilej, un număr de 280 de colectiviști frun­tași au fost distinși cu medalia instituită cu prilejul încheierii co­lectivizării agriculturii , în țara noastră. (De la un corespondent voluntar). Peste 70 milioane lei economii Peste 70 de mi­­lioane de lei, a­­cestea sînt eco­­nomiile obținute în plus la întrea­ga producție mar­fă, in primele 9 luni ale anului de zile întreprinde­industriale care aparțin de Ministerul­­ In­dustriei Petrolu­lui și Chimiei. In această perioadă, un număr de 85 de unități petro­­liere și-au și chimice îndeplinit și depășit sarcina de reducere prețului de cost. a In industria pe­­trolieră toate ra­finăriile au obți­­nut economii peste plan Acest succes este rezultatul preocupării con­tinue a petroliș­tilor și chimiști­­lor de a găsi noi căi și mijloace de reducere costului , produ­­u­selor Se extinde rețeaua de termoficare în mai multe orașe și centre muncitorești din țară, printre care București, Onești, Hunedoa­ra, Arad, Timișoara,­­ Reșița și al­tele, continuă să se extindă sis­temul de încălzire a locuințelor prin termoficare. La Onești și Re­șița, de exemplu, numărul aparta­mentelor racordate la rețeaua de termoficare s-a dublat. Zilele acestea au început lucră­rile în vederea termoficării cen­trului minier Vulcan. Se sapă șan­țuri, se toarnă beton armat pen­tru instalarea conductei de aduc­­țiune a apei necesare încălzirii locuințelor. De avantajele încăl­zirii prin termoficare vor benefi­cia în curînd și minerii din lo­calitatea Brad. Barajul hidrocentralei „V. I. Lenin“ - de la Bicaz Foto: AGERPRES Cel mai tînăr palat brașovean Constructorii i-au certificatul de naștere semnat la 19 august, în aplauzele entuziaste ale miilor de brașoveni veniți să salute cu flori și cîntece in­trarea triumfală a primului tren în gara cea nouă de la poalele Tîmpei. In duminica respectivă, vizi­­tatorii noii construcții au con­versat la... superlativ. Nici nu puteau să-și exprime altfel sur­priza și încîntarea în fața bi­juteriei arhitectonice care le-a fost dăruită în ajunul celei de-a 18 aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Deunăzi am­ avut prilejul să văd cu proprii mei ochi această a proaspătă și viguroasă creație NOULUI socialist. Poarta Brașovului e un palat durat din marmură și sticlă, impunător și elegant, cu unghiuri și linii îndrăznețe, conceput de arhi­tecți talentați, plini de fantezie și de bun gust. Ingăduiți-mi să cobor din tren cu un călător imaginar, pe care-l vreau pretențios și chiar capricios , nu de alta, dar vreau să-i satisfac toate dorințele Iată-l pe peron, măsurînd din ochi copertinele elegante luminate cu neon, care-și des­fac aripile arcuite-n sus Pe toată lungimea gării. — Cum se ajunge, frate, in holul gării ? Nu văd nici o pa­sarelă... se miră el. _Prin tunel. Uite, coborîm pe scările astea... 11 însoțesc prin tunelul lung, strălucitor, de pe lateralele că­ruia se deschid ie­șiri spre toate linii­le de garare. Ajungem în holul spațios, înalt cu­ șase etaje, acoperit cu o pînză subțire de beton armat, sus­ținut de arce și ti­ranii din același material. In vreme ce admir detaliile decorative inspirate din peisajul carpa­tin, personajul meu imaginar își exami­nează ținuta într-o oglindă. — Sînt nebărbierit. Gara are frizerie... Mi-s hainele șifonate ...are și călcătorie. — Mi-a căzut un nasture de la veston ...are și atelier pentru mi­cile reparații. Mi-s pantofii prăfuiți. — Dăm și pe la lustragerie­. Construcția și utilarea gării satisfac orice exigență. Vreau să scot bani de la C.E.C Ghișeul e alături.. Vreau să dau telefon c-am ajuns cu bine... . — uite, aici, opt cabine tele­fonice Nu pot să mă prezint la rude fără flori. — Poftim, colo e florăria. Și, dumnealui, m-a ținut tot așa, dintr-o dorință într-alta. L-am dus și la librărie să-și ia cărți, la punctul farmaceutic să se aprovizioneze cu aspirine, la chioșcul de artizanat să ia o casetă de lemn pen­tru țigări, la chioș­cul de ziare să-și cumpere cele mai proaspete ziare. Și unde nu l-am dus, fără să ieșim din gară ! l-am arătat sălile de așteptare cu fotolii capitonate, înzestrate cu apa­rate de radio și cu televizor. L-am pus să ceară o infor­mație prin „inter­­fon“, să pună o ilustrată la poștă, să-și depună bagajul , ba am dat și-o raită prin ,,Ca­mera mamei și a copilului“, iar cind am văzut că l-au apu­cat căldurile de-atita alergă­tură l-am răcorit cu un șpriț la bufetul expres. Dar el tot zice și lipsește gării un restau­rant de lux! In loc de răspuns, îl iau de braț și-l duc la etaj . Poftim, iată și restaurantul, modern, confortabil, liniștit, cu un ser­viciu model In sine, coborîm în hol cu gîndul să ne îndreptăm spre ie­șire. Toate-s­pune — mai spu­ne el — dar gara e cam de­parte de oraș... — O fi, dar uite, pe autostra­da asta circulă taximetre, au­tobuze și noua linie de trolei­buze. Zece minute pînă-n cen­tru ? — N-am nevoie de centru. Trebuie să ajung la autogară să iau autobuzul I.R.T.A. — Păi­ești la autogara I.R.T.A. Clădirea e alături de gară, și tot nouă. Constructorii s-au gîndit la toate, au ridicat o construc­ție pe măsura cerințelor vre­mii noastre socialiste. Utilul și-a dat și aici o mînă bună cu frumosul. Poarta Brașovului e îmbietoare, e o carte de vizită vrednică de frumusețea și fai­ma orașului producător de trac­toare și camioane romînești. Privesc piața gării, vastă, și mă gîndesc la planurile de vii­tor. Trei bulevarde se vor în­­tîlni în fața gării. Vor fi stră­juite de blocuri cu cîte 8—11 etaje. Brașovul — așa după cum re­marca un vizitator — a ieșit de sub poalele Tîmpei și respiră larg către marile sale uzine. Locotenent-colonel ION COSTEA PATRIA DRAGĂ

Next