Apărarea Patriei, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 259-284)
1962-11-01 / nr. 259
# Pentru patria noastră, Republica Populară Rominal uc ärarea Si Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 259 (5032) Joi 1 noiembrie 1962 ( PAGINI - 20 BAN) înalta răspundere a personalului din serviciul de zi Unitatea a ieșit la alarma de exercițiu intr-un timp mai scurt decît cel prevăzut. Meritul este, desigur, al ofițerilor, subofițerilor și gradaților, mecanicilor conductori și șoferilor — al tuturor militarilor. O contribuție deosebită a avut însă și personalul din serviciul de zi și mai ales ofițerul de serviciu, maiorul Ion Curuntzi, care a acționat cu rapiditate, îndeplinindu-și întocmai atribuțiunile funcționale pentru astfel de situații. Despre felul cum s-a desfășurat exercițiul, ofițerul de serviciu relata următoarele : „îndată ce am fost înștiințat de alarmare, am raportat comandantului și am ordonat gornistului să sune semnalul respectiv. Am avut grijă să procedez și la verificarea telefonică prevăzută Intre timp, sergenții de serviciu se adunaseră la locul știut. Le-am precizat natura alarmei pentru ca să știe ce materiale se vor scoate și ce au de făcut pentru ca subunitățile să fie în scurt timp pregătite pentru marș. Menționez că exercițiul a avut loc ziua. Cînd această activitate se execută pe timpul nopții se pune în mișcare un anumit mecanism bine rodat : mașinile, întotdeauna pregătite și puse la dispoziția ofițerului de serviciu, pleacă pe traseele ordonate cu agenții de transmisiuni și, în timp relativ scurt, ofițerii sînt în unitate. In această vreme, subunitățile sînt de-acum pregătite și, de îndată, pot părăsi cazarma. Pe timpul zilei, subunitățile se găsesc de obicei la instrucție, pe terenuri diferite, în sălile de specialitate. Am fost însă pregătiți și pentru această situație. In camera ofițerului de serviciu se află schema cu repartizarea pe subunități a terenului de instrucție și programul pe ore al fiecăreia." Sergenții de serviciu știau, de asemenea, dizlocarea companiilor și plutoanelor, astfel că mie nu mi-a rămas de făcut decît să asigur rapiditatea cu care trebuia să acționeze fiecare și să controlez dacă ordinul este executat, întocmai“, îndeplinirea cu bune rezultate de către ofițerul de serviciu și personalul subordonat a sarcinii ce le-a revenit se datorește, in bună măsură, temeiniciei cu care s-au pregătit militarii din serviciul de zi. In această unitate, personalul care urmează să intre în serviciul de zi studiază, într-o sală special destinată, prevederile regulamentelor, după care viitorul ofițer de serviciu verifică prin întrebări dacă personalul de serviciu cunoaște îndatoririle, insistînd și asupra acelora ce revin fiecărui sergent de serviciu pe timpul alarmei. Pregătirea anterioară temeinică este așadar, prima și esențiala condiție care asigură îndeplinirea misiunii. Mare însemnătate prezintă, de asemenea, conștiinciozitatea personalului de serviciu în îndeplinirea cu strictețe a tuturor îndatoririlor. Ofițerul și, alături de el, gradatul trebuie să considere numirea în serviciu de zi ca o dovadă de încredere din partea comandantului, ca o apreciere a calităților sale de bun organizator. Pentru îndeplinirea unei astfel de misiuni i se cere să manifeste toată răspunderea și exigența, să ia cu hotărîre măsurile ce se impun pentru a asigura ordinea interioară fermă, îndeplinirea imediată a ordinelor date de comandantul unității. Un exemplu de conștiinciozitate și exigență în serviciul de zi ni-1 oferă și maiorul C. Simion. Nu este întîmplător faptul că totdeauna cînd el se află în serviciu, inspecția de dimineață și apelul de seară se execută în bune condițiuni, gărzile își îndeplinesc cu succes misiunea, ordinea interioară în subunități este la nivelul cerințelor. Ofițerul nu trece cu vederea dacă se ivește vreo neregulă în executarea îndatoririlor de către militarii din serviciul de zi. La o subunitate, pe timp de noapte, plantoanele nu s-au schimbat in fața sergentului de serviciu, așa cum prevede regulamentul. Ofițerul de serviciu n-a închis ochii față de această abatere. Aparent, ea pare măruntă, dar poate genera altele mai grave. înalta exigență față de el însuși și față de subordonați este o îndatorire de seamă a ofițerului de serviciu. El trebuie să acționeze întotdeauna potrivit regulamentelor și ordinelor date de comandant, să dea dovadă de atitudine fermă față de cei ce comit abateri de la desfășurarea normală a programului zilnic. Regulamentele îl obligă să controleze modul de executare a serviciului de către personalul subordonat ; față de gărzile interioare, el îndeplinește îndatoririle ofițerului de serviciu pe gărzi. Toate aceste îndatoriri trebuie îndeplinite cu un înalt simț de răspundere de către fiecare ofițer, subofițer, gradat și soldat. Trebuie spus însă că pe alocuri se mai întîlnesc cazuri de îndeplinire formală a îndatoririlor de către ofițerul de serviciu ; unii obișnuiesc să stea mai mult în camera destinată lor, lăsînd munca de control numai pe seama ajutorului. Alții, deși controlează atent activitatea pe sectoare,felul cum își îndeplinește garda misiunea de luptă încredințată etc., trec totuși cu vederea unele neajunsuri, mulțumindu-se să atragă doar atenția celor in cauză. In fiecare unitate sa se acorde maximă atenție executării serviciului de zi, instruirii personalului respectiv, întăririi autorității acestuia. Bine se procedează unde, din inițiativa organizațiilor de partid, comandanți cu o experiență îndelungată, membri candidați de partid, sînt antrenați și să împărtășească din experiența lor în acest domeniu tinerilor ofițeri. Ofițerul de serviciu să nu fie numit în pripă, ci să i se asigure timpul regulamentar pentru pregătire și odihnă. Statul major este dator să respecte cu strictețe planificarea, prin activitatea aparatului politic și munca organizațiilor de partid, să se dezvolte răspunderea ofițerilor care fac de serviciu pe unitate pentru ca ei să-și îndeplinească atribuțiunile în mod ireproșabil. Disciplina și ordinea interioară desăvîrșită, la menținerea căreia pregătirea și conștiinciozitatea personalului din serviciul de zi și, îndeosebi, a ofițerului de serviciu contribuie din plin — sînt condiții indispensabile ale succesului în misiunile pe care unitatea este chemată să le îndeplinească. RĂSPLATA MUNCII PERSEVERENTE (Prin telefon). Șoferii din subunitatea comandată de locotenentul-major Arpad Berețki au trăit astăzi un moment emoționant, de neuitat. 21 din cei 22 militari, care s-au prezentat la examenul pentru obținerea carnetului de conducere pentru autovehicule -profesionist au fost declarați reușiți S-au evidențiat în mod deosebit sergentul A. Moroșan, caporalul C. Petrache și soldatul-fruntaș șt. Moraru. De altfel fotografiile lor și ale altora se află expuse la panoul de onoare al unității Căpitan PRIZEA La o oră de instrucție a focului, locotenentul Vladimir Jitianu comandantul unui pluton de infanterie moto, verifică modul în care soldatul, fruntaș Căpriceanu Grigore ia linia de ochire. Plutonul comandat de locotenentul V. Jitianu a dobândit titlul de „Subunitate de frunte“. Foto. ST. IONESCU In numărul de azi: LA ȘCOALA VIEȚII OSTĂȘEȘTI. Locotenent-major I. Gh. Toma : Fiecare misiune este importantă (pag. 2-a). ADUNARI DE DĂRI DE SEAMA ȘI ALEGERI IN ORGANIZAȚIILE D.T.M. - Maior V. Mireuță: Utemiștii își respectă cuvîntul ; Maior T. Gheberta : Odată ajuns fruntaș, ajută și pe alții ; Căpitan I. Petrescu : De ce s-a amînat adunarea ? (pag. 3-a). DIN VIATA UNITAIILOR, Locotenentul - major R. Constantin este cunoscut ca unul dintre cei mai buni comandanți de subunitate. El împărtășește din experiența sa și altor comandanti Clișeul de față ii înfățișează pe locotenentul-maior R. Constantin (dreapta) împreună cu locotenentul -major I. Dumitru în sala de antrenament la tragerile de artilerie. Pe acesta din urmă, locotenentul-major E. Constantin l-a ajutat în repetate rimluri în munca sa. In prezent, în cele două numărul subunități militarilor de frunte este de 90 la sută și respectiv peste 10 la sută Foto : ST. IONESCU Activități politico-culturale variate și atractive In cadrul Academiei Militare Generale, prin grija comitetului de partid, de la începutul anului de învățămînt au fost organizate săptămînal activități politico-culturale cu un bogat conținut, variate și interesante. O astfel de activitate a fost ora de informații politice în cadrul căreia tovarășul Eugen Preda, redactor al Radioteleviziunii romîne, a expus în fața ofițerilor impresii din India, Indonezia și Birmania, țări care au fost recent vizitate de către tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, și Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri. In după-amiaza aceleiași zile, în cadrul activităților culturale, un grup de artiști ai poporului și artiști emeriți de la Teatrul de Operă și Balet au dat un recital de canto. In cadrul recitalului și-au dat concursul artiștii : Petre Ștefănescu-Goangă, Mihail Arnăutu, Vera Rudeanu, Matilda Onofrei si alții. Spectacolul s-a bucurat de un succes binemeritat Căpitan NICOLAE ȘTEFAN Sesiunea unei comisii de cercetări științifice . ■ Recent, a avut loc în unitatea noastră sesiunea comisiei de cercetări științifice. Cu acest prilej maiorul Nicolae Belu a prezentat raportul despre îndeplinirea sarcinilor prevăzute in planul lucrărilor de cercetări științifice. Pentru a veni în ajutorul ofițerilor care mai au de întocmit lucrări de cercetări științifice, ofițerii Mircea Mitrică, Aurel Ciofu, Pompiliu Manea și alții au primit sarcini concrete care s-au consemnat în procesul verbal. Un fapt îmbucurător este acela că s-au prezentat și unele lucrări care nu au fost planificate, necesitatea lor fiind impusă de munca practică. Așa este cazul lucrării întocmite de locotenentcolonelul Gheorghe Opran. La viitoarea sesiune, comisia noastră de cercetări științifice va fi în măsură să înainteze eșalonului superior o serie de lucrări de bună calitate. Maior VICTOR MOISESCU Citesc cu interes ziarele regionale „Aducem la cunoștință militarilor că ne sosesc zilnic următoarele ziare regionale : „Viață nouă“, „Dobrogea nouă“, „Făclia“, „Crișana, „Drapelul roșu“. Abia s-a răspîndit prin difuzoare știrea, că la sala de lectură au și început să vină solicitatori Soldatul fruntaș Ion Simina și consăteanul său, soldatul fruntaș Matei Teodor, cer numere proaspete din gazeta „Crișana“ și adaugă : „Ne bucu- Tu?zi că pui 6771 citi și aici zîcltîli Tiostîii tcgîqv.gI^. Un alt militar arată tovarășului său o imagine dintr-un sat îndepărtat : „Pe aci a fost aplicația la care am participat și noi, îți amintești ? Frumoase locuri și bogate“ — Unitatea noastră — ne explică maiorul Gheorghe Dumitrescu, propagandist — s-a abonat, din fondurile alocate special în acest scop, la ziare care se editează în regiunile de origine ale militarilor noștri. Ele vor ajuta mult în munca de propagandă pentru popularizarea succeselor obținute de oamenii muncii de la orașe și sate din diferite regiuni ale țării. Maior B. CONSTANTIN Prinor și satele patriei zilnic cîte 150 tone cărbune peste plan PETROȘENI, 31 (Agerpres). Minerii de la Uricani și Petrila au extras în luna octombrie in medie zilnic cite 150 de tone de cărbune peste prevederile planului ; cei de la Lupeni au livrat în plus uzinelor cocsochimice cărbune pentru fabricarea a circa 1000 de tone de cocs metalurgie. Cursuri televizate la Institutul medico-farmaceutic din Timișoara cunoștințe La Institutul medico-farmaceutic din Timișoara a fost montată o instalație pentru televizarea intervențiilor chirurgicale. Studenții au astfel posibilitatea de urmări în condiții a optime desfășurarea diverselor faze ale operațiilor însușindu-și prețioase. In ultimii ani, institutele de învățămînt din centrul universitar Timișoara au fost dotate cu numeroase instalații și utilaje moderne necesare desfășurării în bune condiții a procesului de învățămînt. In cadrul Institutului politehnic au luat ființă noi laboratoare, iar cele vechi au fost reutilate. Funcționează aici și un laborator de izotopi radioactivi. Universitatea timișoreană a primit în folosință și aparate de observații astronomice și un modern laborator fotografic. Un deceniu de muncă rodnică pe ogoarele înfrânte Zilele trecute, colectiviștii din Ostrov, Oltina, Micleani, Lespezi, Gîrlița, Galița și Cărpiniș, raionul Adam-Clusi, au sărbătorit 10 ani de la înființarea gospodăriilor lor colective. La adunările festive care au avut loc au fost prezentate dări de seamă asupra realizărilor obținute de colectiviști în cei 10 ani de existență în gospodăria colectivă. Cu acest prilej, un număr de 280 de colectiviști fruntași au fost distinși cu medalia instituită cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii , în țara noastră. (De la un corespondent voluntar). Peste 70 milioane lei economii Peste 70 de milioane de lei, acestea sînt economiile obținute în plus la întreaga producție marfă, in primele 9 luni ale anului de zile întreprindeindustriale care aparțin de Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei. In această perioadă, un număr de 85 de unități petroliere și-au și chimice îndeplinit și depășit sarcina de reducere prețului de cost. a In industria petrolieră toate rafinăriile au obținut economii peste plan Acest succes este rezultatul preocupării continue a petroliștilor și chimiștilor de a găsi noi căi și mijloace de reducere costului , produuselor Se extinde rețeaua de termoficare în mai multe orașe și centre muncitorești din țară, printre care București, Onești, Hunedoara, Arad, Timișoara, Reșița și altele, continuă să se extindă sistemul de încălzire a locuințelor prin termoficare. La Onești și Reșița, de exemplu, numărul apartamentelor racordate la rețeaua de termoficare s-a dublat. Zilele acestea au început lucrările în vederea termoficării centrului minier Vulcan. Se sapă șanțuri, se toarnă beton armat pentru instalarea conductei de aducțiune a apei necesare încălzirii locuințelor. De avantajele încălzirii prin termoficare vor beneficia în curînd și minerii din localitatea Brad. Barajul hidrocentralei „V. I. Lenin“ - de la Bicaz Foto: AGERPRES Cel mai tînăr palat brașovean Constructorii i-au certificatul de naștere semnat la 19 august, în aplauzele entuziaste ale miilor de brașoveni veniți să salute cu flori și cîntece intrarea triumfală a primului tren în gara cea nouă de la poalele Tîmpei. In duminica respectivă, vizitatorii noii construcții au conversat la... superlativ. Nici nu puteau să-și exprime altfel surpriza și încîntarea în fața bijuteriei arhitectonice care le-a fost dăruită în ajunul celei de-a 18 aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Deunăzi am avut prilejul să văd cu proprii mei ochi această a proaspătă și viguroasă creație NOULUI socialist. Poarta Brașovului e un palat durat din marmură și sticlă, impunător și elegant, cu unghiuri și linii îndrăznețe, conceput de arhitecți talentați, plini de fantezie și de bun gust. Ingăduiți-mi să cobor din tren cu un călător imaginar, pe care-l vreau pretențios și chiar capricios , nu de alta, dar vreau să-i satisfac toate dorințele Iată-l pe peron, măsurînd din ochi copertinele elegante luminate cu neon, care-și desfac aripile arcuite-n sus Pe toată lungimea gării. — Cum se ajunge, frate, in holul gării ? Nu văd nici o pasarelă... se miră el. _Prin tunel. Uite, coborîm pe scările astea... 11 însoțesc prin tunelul lung, strălucitor, de pe lateralele căruia se deschid ieșiri spre toate liniile de garare. Ajungem în holul spațios, înalt cu șase etaje, acoperit cu o pînză subțire de beton armat, susținut de arce și tiranii din același material. In vreme ce admir detaliile decorative inspirate din peisajul carpatin, personajul meu imaginar își examinează ținuta într-o oglindă. — Sînt nebărbierit. Gara are frizerie... Mi-s hainele șifonate ...are și călcătorie. — Mi-a căzut un nasture de la veston ...are și atelier pentru micile reparații. Mi-s pantofii prăfuiți. — Dăm și pe la lustragerie. Construcția și utilarea gării satisfac orice exigență. Vreau să scot bani de la C.E.C Ghișeul e alături.. Vreau să dau telefon c-am ajuns cu bine... . — uite, aici, opt cabine telefonice Nu pot să mă prezint la rude fără flori. — Poftim, colo e florăria. Și, dumnealui, m-a ținut tot așa, dintr-o dorință într-alta. L-am dus și la librărie să-și ia cărți, la punctul farmaceutic să se aprovizioneze cu aspirine, la chioșcul de artizanat să ia o casetă de lemn pentru țigări, la chioșcul de ziare să-și cumpere cele mai proaspete ziare. Și unde nu l-am dus, fără să ieșim din gară ! l-am arătat sălile de așteptare cu fotolii capitonate, înzestrate cu aparate de radio și cu televizor. L-am pus să ceară o informație prin „interfon“, să pună o ilustrată la poștă, să-și depună bagajul , ba am dat și-o raită prin ,,Camera mamei și a copilului“, iar cind am văzut că l-au apucat căldurile de-atita alergătură l-am răcorit cu un șpriț la bufetul expres. Dar el tot zice și lipsește gării un restaurant de lux! In loc de răspuns, îl iau de braț și-l duc la etaj . Poftim, iată și restaurantul, modern, confortabil, liniștit, cu un serviciu model In sine, coborîm în hol cu gîndul să ne îndreptăm spre ieșire. Toate-spune — mai spune el — dar gara e cam departe de oraș... — O fi, dar uite, pe autostrada asta circulă taximetre, autobuze și noua linie de troleibuze. Zece minute pînă-n centru ? — N-am nevoie de centru. Trebuie să ajung la autogară să iau autobuzul I.R.T.A. — Păiești la autogara I.R.T.A. Clădirea e alături de gară, și tot nouă. Constructorii s-au gîndit la toate, au ridicat o construcție pe măsura cerințelor vremii noastre socialiste. Utilul și-a dat și aici o mînă bună cu frumosul. Poarta Brașovului e îmbietoare, e o carte de vizită vrednică de frumusețea și faima orașului producător de tractoare și camioane romînești. Privesc piața gării, vastă, și mă gîndesc la planurile de viitor. Trei bulevarde se vor întîlni în fața gării. Vor fi străjuite de blocuri cu cîte 8—11 etaje. Brașovul — așa după cum remarca un vizitator — a ieșit de sub poalele Tîmpei și respiră larg către marile sale uzine. Locotenent-colonel ION COSTEA PATRIA DRAGĂ