Apărarea Patriei, februarie 1963 (Anul 19, nr. 26-49)
1963-02-01 / nr. 26
M • IngfilTR.- •-v- -v * "■ , . ^ Pentru patria noastra, Republica Populară Romînâ firarea patriei tip Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 26 (5110) Vineri 1 februarie 1963 14 PAGINI - 20 BANI COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistica cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1962 In anul 1962 — care încheie prima jumătate a planului de șase lani — oamenii muncii au obținut Planul producției globale industriale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporție de 101,9 la sută, iar planul producției marfă în proporție de 101,5 la sută. Producția globală industrială a crescut față de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de producție cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de consum cu 10,2 la sută. Creșteri importante ale producției globale s-au obținut în ramurile hotărîtoare ale industriei : în industria construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor cu 19 la sută, in industria chimică cu 24 la sută, în industria energiei electrice și termice cu 23 la sută, în industria metalurgiei feroase cu 11 la sută, în industria materialelor de construcție cu 18,5 la sută. Ca urmare, îndeosebi, a unei mai bune valorificări a țițeiului și a masei lemnoase, producția globală a industriei prelucrătoare petroliere a crescut cu 21,5 la sută, iar producția globală a industriei de prelucrare a lemnului cu 17 la sută In perioada 1960—1962 producția globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de creștere de 15,8 la sută față de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al IlI-lea al partidului. Producția mijloacelor de producție a crescut în anii 1960—1962 în medie cu 16,8 la sută pe an, față de circa 14 la sută ritm mediu anual prevăzut pentru întregul plan de șase ani ; producția industriei construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor a crescut în medie cu 20 la sută, iar a industriei noi și importante succese în desăvîrșirea construcției socialismului în Republica Populară Romînă. Pe ministere, organizații economice centrale și întreprinderi ale sfaturilor populare, planul producției globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează : chimice, hîrtiei și celulozei cu 23 la sută, față de peste 14 la sută, respectiv 22 la sută. Ritmul mediu anual de creștere a industriei metalurgiei producției feroase a fost de 20 la sută. Producția bunurilor de consum a crescut in aceeași perioadă cu un ritm mediu anual de creștere de 14,1 la sută, față de 12,2’la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Planul pe anul 1962 a fost depășit la majoritatea produselor industriale : energie electrică, cărbune, țiței, benzină, petroluri, motorină, uleiuri minerale, cocs metalurgic pentru furnale, laminate ușoare, tablă, țevi din oțel, rulmenți, motoare electrice, transformatori de forță, vagoane de marfă, autocamioane de 4 tone, autobuze, pluguri de tractor, combine tractate pentru recoltat cereale păioase, semănători de cereale cu tracțiune mecanică, utilaje pentru exploatarea și prelucrarea lemnului, sodă calcinată, sodă caustică, acid sulfuric, îngrășăminte fosfatice, coloranți organici, detergenți, cherestea, plăci din particule aglomerate, țesături de bumbac, lină și mătase, tricotaje, confecții din țesături, încălțăminte, mobilă, aparate de radio, televizoare, răcitoare electrice, mașini de cusut, mașini de gătit pentru combustibil gazos, butelii pentru gaze de petrol lichefiate, preparate de carne, pește, unt, zahăr și altele. Energie electrică Mașini-unelte pentru așchierea metalelor Motoare cu combustie internă Motoare electrice Transformatori de forță Instalații de foraj Utilaje tehnologice pentru prelucrarea țițeiului In cursul anului 1962 s-a continuat acțiunea de îmbunătățire a calității producției, de introducere in fabricație de produse cu caracteristici tehnice superioare, de lărgire a numărului sortimentelor bunurilor de consum. Au fost puse în fabricație noi (Continuare în pag. 3-a) I. Industrie In producția principalelor produse s-au obținut în anul 1962 următoarele rezultate : *) Planul pe anul 1962 a fost depășit. S-au produs cantități sporite din sortimentele de calitate superioară (benzine cu cifră octanică ridicată, motorină hidrofinată, produse aromate etc.). . **) In anul 1961 s-au produs 8 bucăți. ***) S-au produs pentru prima dată în anul 1962. Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1962 Ministerul Minelor și Enerafiei Electrice 101.2 Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei Ministerul Metalurgiei și Construcțiilor de Mașini Ministerul Industriei Construcțiilor (întreprinderi industriale) Ministerul Economiei Forestiere Ministerul Industriei Ușoare Ministerul Industriei Alimentare întreprinderile industriale ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor Unitățile industriale ale Consiliului Super00,2 100,4 100,0 106,3 102,9 101,1 110,7 mor al Agriculturii (Trustul uzinelor de reparații etc). Unitățile industriale ale Comitetului de 113,0 Stat pentru Cultură i Artă (Trustul inrluefi'înî nilm rafioname: K întreprinderile industriale ale sfaturilor populare Uniunea Centrală a Cooperativelor Mește-111,4 șugareșii lui.» Producția efectivă 1962 Unitatea Date în fază de prade măsură absoluteductia efectivă 1961 Fontă Otel Laminate finite pline Țevi de oțel Cocs metalurgic pentru furnale Minereuri de fier Cărbune brut extras Țiței extras Produse petroliere albe Uleiuri minerale Gaz metan mii tone 1 511 137 mii tone 2 451 115 mii tone 1 667 110 mii tone 456 114 mii tone 1 119 119 mii tone 1 742 100,3 mii tone 9 589 110 mii tone 11 864 102 mii tone 6 545 99 8* mii tone 346 96* mii. m3 8 837 123 Utilaje tehnologice pentru industria chimică Utilaje tehnologice pentru fabricile de ciment Utilaje tehnologice pentru industria siderurgică și turnătorii Vagoane de marfă pentru ecartament normal Locomotive Diesel electrice de 2100 CP Autovehicule Rulmenți Tractoare Combine tractate pentru recoltat cereale păioase Pluguri de tractor Sodă calcinată Sodă caustică Acid sulfuric îngrășăminte chimice (substanță activă 100 la sută) Coloranți organici Negru de fum Detergenți Fibre și fire sintetice Mase plastice și rășini sintetice Anvelope auto-tractor-avion Celuloză Hîrtie Ciment Materiale de zidărie (în echivalent cărămizi ceramice normale) Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime Cherestea Placaj Plăci din particule aglomerate Plăci fibrolemnoase Mobilă din lemn Țesături de bumbac Țesături de lînă Țesături de mătase și din fine sintetice Tricotaje Confecții din țesături încălțăminte din care : — încălțăminte din piele Aparate de radio Televizoare Răcitoare electrice Mașini electrice de spălat rufe pentru uz casnic Mașini de gătit pentru combustibil gazos Biciclete Mașini de cusut de uz casnic Carne (fără slănină) Preparate de carne Conserve de carne Conserve de legume Conserve de fructe Pește Lapte de consum (inclusiv lapte praf) Brînzeturi Unt Uleiuri comestibile Zahăr mil. kWh 10 068 116 bucăți 5 902 111 mii CP 478 142 mii kW 900 127 mii kWA 3 058 139 bucăți 138 147 tone 13 499 159 tone 41 146 141 tone 14 240 107 tone 27 837 101 bucăți 5 639 93 bucăți 35 ** bucăți 15 004 101 mii buc. 7 244 131 bucăți 21 500 108 bucăți 5 810 95 bucăți 16 434 110 mii tone 288 121 mii tone 160 120 mii tone 326 131 mii tone 131 151 tone 4 955 119 tone 29 521 104 tone 9 990 134 tone 1 649 102 tone 24 634 138 mii buc. 550 149 mii tone 153 134 mii tone 159 109 mii tone 3 489 105 miiioane bucăți 1 064 126 mii m5 20 767 113 mii m3 4 289 103 mii m3 134 142 tone 67 088 178 tone 24 292 mii. lei 1 878 125 mii. m2 296 105 mii. m2 34 90 mii. m3 295 101 mii. buc. 54 97 mii. lei 5 199 106 mii per. 32 391 104 mii per. 21 040 106 mii buc 251 119 bucăți. 41 425 279 bucăți 46 022’ 153 bucăți 76 948 110 mii buc, 166 109 mii buc, 267 99 bucăți 74 416 120 mii tone 297 112 mii tone 62 114 mii tone 12 123 mii tone 58 123 mii tone 57 116 mii tone 30 116 mii hl. 2 068 119 tone 45 557 111 tone 14 580 102 mii tone 162 130 mii tone 342 81 Un an de noi victorii Cifre și date în legătură cu îndeplinirea planului pe 1962 . Planul producției globale industriale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporție de 101,9 la sută, iar planul producției marfă în proporție de 101,5 la sută. Producția globală industrială a crescut față de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de producție cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de consum cu 10,2 la sută. In perioada 1960—1962 producția globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de creștere de 15,8 la sută față de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Anul 1962 a marcat încheierea colectivizării agriculturii. Obiectivul stabilit de Congresul al lll-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii a fost astfel realizat cu aproape 4 ani înainte de termen. A fost consfințită victoria definitivă a socialismului în patria noastră. S-a întărit baza tehnicămaterială a agriculturii. La sfîrșitul anului 1962, agricultura era înzestrată cu 56 500 tractoare, 52 600 semănători mecanice, 28 400 combine pentru recoltatul cerealelor păioase și cu numeroase alte mașini agricole. Volumul investițiilor în construcții de locuințe a fost de 2,1 miliarde lei, reprezentînd 6,7 la sută din totalul investițiilor, cu 13 la sută mai mare decît în anul 1961 .I In anul 1962, venitul național a crescut cu circa 7 la sută față de 1961, depășind cu 30 la sută nivelul anului 1959. Instructaj cu șoferii din unitate (Prin telefon). Pentru a cunoaște mai bine unele probleme privind regulile de exploatare a mașinilor auto în condiții de temperatură scăzută, maiorul D. Mihăilă, ofițer tehnic, a ținut un instructaj cu șoferii din unitate în cadrul căruia le-a vorbit despre următoarele probleme : necesitatea de a respecta ordinea operațiilor de pregătire a mașinii ; instalarea bateriilor de acumulatori ; pornirea motorului, respectîndu-se regulile prevăzute în regulamentul de exploatare ; efectuarea controlului mașinii de către punctul de control tehnic înainte și după executarea misiunii , parcarea mașinii numai după ce s-a executat întreținerea tehnică. Șoferilor li s-au amintit din nou instrucțiunile privind completarea foilor de parcurs înainte și după întoarcerea din misiune, accentuîndu-se pe necesitatea respectării stricte a valabilității foii de parcurs, itinerarului stabilit, a evitării risipei de combustibil și motokilometri. In cadrul instructajului au fost criticați unii șoferi pentru nerespectarea ordinii operațiunilor de pregătire a mașinii înainte de misiune. Așa, de pildă, s-a arătat că, într-o zi, soldatul Zamfir Chioreanu, dînd dovadă de superficialitate, a încercat să pornească mașina fără să observe că rezervorul de benzină era gol. Șoferii au primit indicații cum și cînd să scoată în întregime apa din rezervor, ca acesta să nu înghețe. Pentru ca problemele expuse să fie mai bine înțelese, s-a prezentat practic pregătirea și pornirea unei mașini auto. Soldat-fruntaș GH. MÄNUCÄ Ieșirile în larg oferă echipajelor condiții prielnice pentru perfecționarea pregătirii marinărești și de specialitate. De aceea, fiecare ieșire în larg trebuie pregătită cu grijă și folosită la maximum. In clișeu : Căpitanul-locotenent Aristică Bardan, discutând împreună cu ajutoarele sale momentele ce vor fi create pe timpul marșului pe care îl va executa nava. Foto: ST. IONESCU INTRĂ ÎN CONCURS brigăzile artistice ostășești Astăzi începe faza I a celui de-al Xll-lea concurs al formațiilor artistice ostășești. Primele formații care intră in concurs sînt brigăzile artistice ostășești din subunități. Aceste mici , dar însuflețite colective de artiști amatori militari s-au pregătit cu minuțiozitate pentru a se prezenta cit mai bine în fața comisiilor constituite în unități. Sub directa îndrumare a comandanților și lucrătorilor politici, cu sprijinul organizațiilor de partid și organizațiilor U.T.M., artiștii amatori militari au alcătuit programe mobilizatoare, care vorbesc despre preocupările ostașilor noștri, despre munca lor. Constituirea brigăzilor artistice ostășești și alcătuirea programelor au început de mai mult timp. O bună parte dintre brigăzi au și prezentat spectacole în fața militarilor. Așa, de pildă, în unitatea în care muncește ofițerul N. Ipate, programul artistic prezentat în cinstea zilei de 30 Decembrie a fost susținut de o brigadă artistică formată din tineri militari. La concurs, brigăzile artistice ostășești vor aduce pe scenă viața clocotitoare, plină de fapte demne, a militarilor forțelor noastre armate, strădania lor de munci în fiecare zi mai bine, cu a rezultate tot mai bune în însușirea cunoștințelor de pregătire de luptă și politice, în întărirea ordinii și disciplinei militare. Artiștii amatori vor scoate în evidență prin mijloace artistice metodele bune de muncă ale fruntașilor, vor lua atitudine împotriva lipsurilor unor militari. Concursul formațiilor artistice ostășești — ca de altfel întreaga activitate a brigăzilor și echipelor artistice — nu este un scop în sine. Criteriul principal de apreciere a activității unei formații artistice ostășești este contribuția pe care aceasta o aduce la educarea militarilor în spiritul dragostei față de patrie, față de partid și popor, al atitudinii socialiste față de muncă, la dezvoltarea unor înalte calități morale și de luptă, la mobilizarea întregului personal pentru îndeplinirea exemplară a îndatoririlor de serviciu. Acest lucru trebuie să-l aibă mereu în vedere membrii comisiilor din unități și înșiși membrii formațiilor artistice ostășești. In general, programele cu care brigăzile artistice ostășești se prezintă în concurs sînt legate de viața din subunități. Brigăzile, mai mult decît celelalte formații artistice ostășești, au largi de a dezbate cu posibilități mijloace artistice, în mod concret, eficace, problemele pe care le ridică viața în subunități. Luptînd pentru răspîndirea experienței înaintate a ostașilor, pentru cucerirea insignei I,Militar de frunte“ și a titlului de „Subunitate de frunte“, pentru sporirea numărului specialiștilor de clasă, membrii brigăzilor artistice ostășești manifestă totodată combativitate față de lipsuri. Tematicile majorității programelor oglindesc acest lucru. De pildă, brigada artistică ostășească din subunitatea pe care o comandă maiorul Ion Kurutz și-a intitulat programul „La noi în sublimitate”, creatorii spectacolului, soldații Al. Popescu, Paul Ionescu, Ionel Craioveanu și alții, s-au străduit să facă din spectacol o oglindă a muncii din subunitate. Ei au reușit pe deplin acest lucru. Programul este viu, interesant, bogat în idei, bine interpretat. Asemenea programe au prezentat și alte brigăzi despre care ne-au scris corespondenții noștri, maiorul V. Pal, căpitanul P. Ionescu, locotenentul M. Gheorghiu și alții. Artiștii amatori nu pot trece nepăsători pe lingă abateri și neglijențe, nu pot să nu-și spună răspicat cuvîntul lor —’ cuvîntul opiniei colective. Tocmai făcîndu-se ecoul opiniei de masă, brigada artistică ostășească trebuie să mînuiască cu pricepere arta satirei, să-i ajute pe cei care greșesc să se îndrepte. Eficacitatea programelor, puterea lor de mobilizare, sînt mult sporite dacă nivelul de interpretare este ridicat. In subunitățile noastre sînt multe elemente talentate, care, înainte de a veni în armată, au făcut parte din formații de artiști amatori din fabrici, gospodării agricole colective, școli etc. Priceperea comandanților și lucrătorilor politici de a folosi în mod just talentul acestor militari aduce o mare contribuție la omogenizarea brigăzilor, la mărirea eficienței programelor prezentate. O cerință importantă a muncii brigăzilor artistice este aceea de a fi continuă. Este necesar deci că ele să fie prezente în toate acțiunile subunității. La activitățile Politico-culturale, la emisiunile sta ( Continuare în pact. 3-a) — Tovarășe soldat, mi s-a spus astăzi că ai discutat în contradictoriu cu caporalul Marin, pe un ton nepoliticos Pentru aceasta ți s-a făcut observație. De ce nu mi-ai raportat? — întrebă caporalul Gh. Chira pe soldatul ce stătea în poziție de drepți în fața sa — N-am avut cînd. Dar intenționam să vin la dumneavoastră — se justifică soldatul Ion Surduc. Dumneata știi cum prevede Regulamentul serviciului interior că trebuie să procedezi în astfel de împrejurări? Soldatul Ion Surduc știa: Știa că un militar, în orice împrejurare s-ar afla, dacă primii o observație de la un a șef are obligația să raporteze neîntîrziat, cu primul prilej, comandantului său despre cazul petrecut. O perioadă de vreme, după ce a venit în armată, ostașul era încă sub inrîurirea unor obiceiuri din viața particulară în unele împrejurări, își putea permite să procedeze așa cum îi era pe plac, după ,,inspirație", pe câtă vreme în armată totul este reglementat sau se face cu permisiunea șefului, înainte, putea să mai parlamenteze (deși profesorii din școală îi atrăseseră atenția că aceasta este o latură negativă a firii sale), putea să mai contrazică pe unul sau pe altul, să încerce să-și impună punctul de vedere sau preferințele. Astăzi însă, ca militar, el este acela care permanent, ziua sau noaptea, are obligația să țină seama de prevederile regulamentare și indicațiile comandanților, să execute necondiționat toate ordinele. Treptat, Surduc a început să devină un ostaș, disciplinat. Se vede treaba însă că nu se dezbărase definitiv de vechea-i meteahnă de a parlamenta. E adevărat că executa ordinele comandantului său de grupă fără să discute, în schimb cu ceilalți gradați lucrurile se petreceau altfel. — Este pentru ultima dată cînd îți mai atrag atenția. - Pe viitor, am să te pedepsesc. Soldatul Surduc a înțeles de mult că gradatul se ține de cuvînt. Și, cîtăva vreme s-a purtat corect, într una din zile însă, iar și-a dat în petic. De data aceasta a venit singur la comandantul său de armă. — Tovarășe caporal, permiteți să raportez ; primind încuviințarea, ostașul continuă, sergentul de serviciu pe companie mi-a dat ordin să vă raportez că nu am făcut curățenie în spălător. — Și de ce nu ai făcut ? — Sînt în timpul meu liber, nu am greșit eu nimic, nu sînt pedepsit și nici de serviciu. Eram în spălător, mă bărbieream. Sergentul de serviciu, trecînd pe acolo, nu a găsit ordine și mi-a ordonat, cînd termin, să pun totul la punct. Eu am răspuns că nu este datoria mea Tovarășe soldat, dumneata trebuie să știi și totodată să ții seama că regulamentele noastre pretind militarilor ca ordinul — indiferent dacă este dat la instrucție sau cu alte prilejuri — trebuie să fie executat fără șovăire, întocmai și cu repeziciune. Așadar, du-te și execută ordinul sergentului de serviciu, îi raportezi de executare și pe urmă te prezinți la mine... Surduc a vrut să adauge ceva, dar s-a stăpînit, a salutat și în același timp a răspuns: „Am înțeles“. S-a întors scurt și a plecat să execute ordinul. ...Au trecut luni. Soldatul Surduc — acum soldat fruntaș — muncea cu sîrguință, înțelegea exigența comandanților, respecta cu sfințenie ordinea și disciplina în subunitate, executa prompt și întocmai ordinele care i se dădeau, învăța cu sîrguință să acționeze corect pe terenul de instrucție, să mînuiască cu pricepere armamentul. După muncă asiduă, perseverentă, el a dobîndit insigna „Militar de frunte“ Cînd își aducea aminte că în urmă cu cîtva timp era printre ultimii ostași care cu greu înțelegeau rostul disciplinei, al cerinței regulamentare care obligă pe militar la supunere necondiționată față de șefi, îi era pur și simplu rușine. In zilele acestea îl putem afla pe caporalul Ion Surduc, comandant de grupă, într-o companie de infanterie moto Acum, el este acela care îi învață pe tinerii ostași cum să se comporte în viața ostășească. Și face aceasta cu aceeași dragoste și răbdare cu care a făcut-o și fostul lui comandant de grupă. De la început, se străduiește ca toți subordonații săi să înțeleagă că un ostaș poate fi socotit disciplinat numai atunci cînd el subordonează interesele sale personale intereselor generale : cînd respectă în mod conștient toate regulile disciplinei și ordinii militare, cină se supune necondiționat șefilor și își îndeplinește cu conștiinciozitate îndatoririle de serviciu, fără să aștepte să fie controlat și totodată reține pt tovarășul său de la fapte nedemne. Pe scurt, cînd se comportă așa cum îi pretind regulamentele militare și cum s-a legat prin jurămîntul militar. Căpitan de rangul 3 STEFAN NEAGU RESPECTĂ REGULILE DISCIPLINE I M HÜff'