Apărarea Patriei, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 205-229)
1963-09-01 / nr. 205
Pentru patria noastră, Republica Populara Romaino ! ÄAMRAREA PATRIEI hin Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 205 (5239) Duminică 1 septembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Să pregătim temeinic noul an de învățământ militar In aceste zile, în școlile militare superioare de ofițeri, precum și în școlile militare de subofițeri, se desfășoară o intensă activitate în vederea pregătirii noului an de învățămînt. Cadrele de lectori și comandanți, secțiile de învățămint, comitetele de partid pregătesc desfășurarea convocărilor ce vor avea loc in cursul acestei luni , este completată și modernizată baza materială a invățămintului. Anul care s-a încheiat nu de mult a marcat succese însemnate în munca școlilor militare. Activitatea de învățămînt și de pregătire a cadrelor s-a desfășurat cu rezultate mai bune ca in trecut. A crescut capacitatea organizatorică a cadrelor, s-a îmbunătățit pregătirea tactică și de specialitate, pregătirea metodică-pedagogică. Despre ridicarea calității muncii de învățământ vorbește și faptul că la examenele de promovare și absolvire, la toate școlile, calificativul general obținut este „bine". La Școala militară superioară de ofițeri „N. Bălcescu“ — de pildă — marea majoritate a elevilor de anul III au obținut la stagiu în unități rezultate foarte bune. Succese de seamă au înregistrat și elevii artileriști la tragerile directe cu tunul. Transmisioniștii anului III au dobindit cu toții calificarea de clasă. La Școala militară superioară de ofițeri de artilerie antiaeriană și radiolocatie sunt realizări importante in ce privește , pregătirea metodică cadrelor didactice. Iar la Școala militară superioară de ofițeri de tancuri și autocalitatea procesului de învățâmint a crescut și datorită amenajării unor laboratoare pentru disciplinele tehnico-științifice. Elevii marinari care au executat practica pe nave au corespuns cerințelor în bune condiții. Succesele amintite obligă la deosebită grijă și răspundere în pregătirile ce se fac pentru noul an de învățămînt. Succesele trebuie dezvoltate, experiența pozitivă generalizată, iarr lipsurile care au mai existat să fie lichidate încă din această perioadă de pregătire. Au fost semnalate anul trecut lipsuri in planificare și în mod deosebit in îmbinarea armonioasă a diferitelor discipline a căror însușire se condiționează reciproc. Nu au fost întotdeauna stabilite scopuri de învățămint parțiale pe discipline și pe perioade de timp relativ mai scurte (lunar, pe etape etc.). A lipsit uneori colaborarea între lectori și comandanții subunităților de elevi. Caracterul practic-aplicativ al invățămintului trebuie întărit continuu. In zilele următoare, vor avea loc in toate școlile convocările metodice, de bilanț și sarcini cu comandanții de subunități de elevi. Acestea sînt primele din seria celor care se vor desfășura in scopul pregătirii temeinice a noului an de învățămînt. Scopul principal al tuturor convocărilor este îmbunătățirea continuă a caracterului practic-aplicativ al învățămîntului, in vederea realizării principalului deziderat care stă în fața instituțiilor militare de învățămînt , de ai învăța pe elevi — viitorii ofițeri sau subofițeri — ceea ce le este necesar în practica instruirii și educării trupelor, la nivelul cerințelor luptei moderne. In munca de perfecționare a metodicii predării, accentul să cadă in primul rînd pe acele metode și procedee care au în vedere formarea deprinderilor necesare unui bun comandant, instructor și educator al soldaților. Cu prilejul primelor convocări se va analiza activitatea comandanților in anul trecut de învățămînt. Aceste analize nu trebuie să se mărginească la simple constatări, ci să scoată în evidentă atît căile care au dus la obținerea succeselor, cit și cauzele lipsurilor care s-au manifestat în anul trecut. Aceste convocări au de asemenea scopul de a-i orienta pe comandanți în munca ce o vor desfășura în noul an — la nivelul sarcinilor sporite puse în fața școlilor — de a le îmbogăți pregătirea teoretică și practică, de a le perfecționa cunoștințele și deprinderile la disciplinele pe care le vor preda ei și la cele care sunt chemați să-i ajute pe lectori. Comandanții de subunități trebuie să fie ajutați cu acest prilej să-și perfecționeze pregătirea pentru a fi în măsură să îndrume cu competență studiul individual al elevilor, să desfășoare o muncă științifică de cunoaștere a subordonaților și de ajutorare permanentă a acestora in procesul de învățămînt. In viitorul apropiat vor sosi in școli și elevii anului întîi. Comitetele de partid, organizațiile de partid și sub conducerea acestora cele de U.T.M., să sprijine îndeplinirea măsurilor luate de comandanți și șefi, să desfășoare activități politico-educative eficiente în scopul de a-i obișnui ci mai repede pe viitorii elevi cu atmosfera și viața din școală, pentru a le imprima de la început dorința și hotărîrea de a fi perfect disciplinați și de a-și însuși toate cunoștințele și deprinderile în cele mai bune condițiuni. Sarcinile privind pregătirile noului an de invățămint sînt multiple. Pentru rezolvarea lor se organizează o serie de activități. Pe prim plan să stea mereu conținutul acestora, eficacitatea lor. Să nu se cruțe nici un efort pentru pregătirea noului an de învățămînt în cele mai bune condițiuni, dezășuind astfel ridicarea continuă a calității procesului de învățămînt. Dintr-o garnizoană de aviație Alte grupe și echipaje au primit titlul de frunte in unitatea unde muncește ofițerul C. Lupu se acordă o atenție deosebită ridicării necontenite a calificării militarilor care deservesc zborul avioanelor Munca plină de elan și conștiinciozitatea fiecărui militar contribuie la succesele pe care piloții le obțin în executarea misiunilor în aer. Cînd după ore de zbor se întorc la bază, echipajele adresează harnicilor militari din grupele care pregătesc avioanele tradiționalul „Totul a funcționat, normal“. Aceste cuvinte lapidare simbolizează mulțumirea personalului navigant, încrederea piloților în militarii din subunitatea de deservire este pe deplin justificată. Dovadă a înaltei pregătiri a acestui personal sunt și rezultatele obținute la verificarea pentru cucerirea titlului „Subunitate de frunte". Ordinul pe unitate nr. 197 consfințește roadele unei munci perseverente pentru ridicarea pe o treaptă superioară a pregătirii de luptă, și politice. Au obținut titlul de „Subunitate de frunte“ grupele comandate de sergenții Gh. Pascu și V. Naidof, precum și echipajele comandate, de locotenenții-majori Fi. Subașu, P. Droneci și P. Oprescu. întregul personal al unității de deservire este hotărît ca și pe, viitor să muncească cu același elan pentru a contribui astfel prin munca lor la îndeplinirea cu succes a tuturor misiunilor de zbor. Maior M. CAMBOZIE Zbor de instrucție Puțin timp după aterizarea sondei meteo, executată de ofițerul I. Buhoci, la zebră a inceput o intensă activitate specifică zilei de zbor. Pregătite cu minuțiozitate din ajunul zilei, echipajele primesc din partea comandantului unității ultimele indicații privind misiunea de zbor pe care o au de executat. De pe pistă se desprinde avionul ai cărui comandant de echipaj este ofițerul O. Sirbu. In raidul de lungă durată pe care-l execută va trebui să zboare un timp și deasupra mării. Pentru acest zbor piloții sînt solicitați să aplice în practică multiple cunoștințe de navigație radio. Este un examen sever al pregătirii fiecărui membru din echipaj. In răstimpuri la zebră se fac comunicări asupra modului cum decurge zborul. Ofițerul Sirbu este un pilot încercat. El a executat pînă acum multe misiuni in asemenea condiții. Insigna pilot clasa I care-i strălucește pe piept este o confirmare a pregătirii sale. Căpitanul A. Șoltuz — de curînd promovat pe acest tip de avion — execută zbor de instrucție. Cu toate că de puțin timp zboară pe noul tip de avion, a dovedit Înalte calități de bun pilot. El respectă cu strictețe disciplina de zbor, ceea ce i-a permis să dobîndească în scurt timp progrese însemnate. Comandantul său apreciază ca pozitivă activitatea acestui pilot. Este o apreciere care îl obligă pe căpitanul Șoltuz să-și perfecționeze continuu pregătirea sa. ...La zebră se aude din nou . Sunt 413... permiteți aterizarea. Aprob aterizarea.. Cind ultimul avion aterizează, conducătorul zborului zimbește mulțumit — Da, au zburat bine. Este o primă concluzie despre toate echipajele care și-au îndeplinit misiunea în această zi de zbor, realizînd sută la sută exercițiile planificate. locotenent VOICU DINCA I .T-iNu^CU* IAȘI I, INIȚIATIVA, CURAJ (Prin telefon). — Militarii feroviari din subunitatea în care muncește căpitanul St. Covaci lucrau pe terasamentul de cale ferată al unei linii ce deservește un șantier. La un moment dat, unul din vagoanele încărcate cu balast, in greutate de 60 tone, s-a desprins din garnitură și a pornit la vale, pe linia liberă, îndreptîndu-se, in viteză mereu sporită, spre linia curentă. Din jos venea un tren personal. Dindu-și seama de pericolul ce amenința trenul, soldatul-fruntaș Gh. Tămăceanu nu a ezitat nici o clipă. Aflîndu-se la numai cîțiva metri de acut de schimbare, dînd dovadă de prezență, de spirit, a sărit și a schimbat repede macazul, dirijînd vagonul pe „abătută" Pentru fapta curajoasă inițiativa de care a dat deși vadă, soldatul fruntaș Tămăceanu a fost felicitat de organele locale C.F.R. și recompensat Căpitan S.CHIȚII In.numărul de azi: Colonel Tr. Grozea Realizarea superiorității de foc, cerință de bază în lupta modernă (pag. 2-a) Pe teme militare externe — Colonel inginer N. Catană : Unele aspecte ale prelucrării ideologice a militarilor armatei engleze (pag. 4-a) Maiorul Simion Fiorea acordă o deosebită atenție pregătirii ofițerilor subordonați. El urmărește ca aceștia să-și însușească temeinice deprinderi practice de comandanți, să acționeze în aplicații așa cum cer regulamentele, cum impune lupta modernă. Iată-1, în clișeu, pe timpul unei aplicații tactice. Foto: P. MIHĂIESCU URMAȘII EROULUI EFTIMIE CROITORU Cu aproape 19 ani in urmă, intr-o noapte cu vint toios, am călcat pe podul de pontoane de la Tisalok. La scăpărarea unei țigări am aflat de fapta eroului care avea să pătrundă in legenda și veșnicie. Pulberea trupului slrlecat de mină călătorește și azi pe apele întinse, la fel cum fapta se continuă in memoria urmașilor săi, îndemnând viu la acte de îndrăzneală, inițiativă și spirit creator in munca pentru întărirea patriei socialiste. Tot noaptea, am intrat în unitatea de pontonieri care poartă numele eroului. De astă dată era o noapte de vară, cu campanie și livezile grele de roadele pîrguite. Am aflat că aici se mai păstrează grinzi arse de gloanțe, pe care vinilii baionetei a tăiat, in fierberea luptelor, inscripții ce amintesc de Tisalek. Sunt grinzi din podul de pontoane apărat dîrz de pontonierul Fftimie Croitoru. Ele au fost martore la jertfa eroului, precum azi sunt martore la faptele demne de înaintașul lor, ale pontonierilor tineri. In unitate se păstrează chipul viguros și hotărât al pontonierului de la Tisalok și acest semn de pioasă aducere aminte,se află la compania iutii, din care a facut parte cu ani in urmă Eftimie Croitoru. Dar mai pregnantă memoria sa viețuiește, peste vreme, în realizările urmașilor. Cu tenacitate, dovedind o permanentă preocupare pentru depășirea haremurilor prin perfecționarea deprinderilor, prin utilizarea unei tehnici superioare, prin îndrăzneala in concepțiilor mai noi și mai avansate, s-a rjuns ca un pod peste Dunăre, care se realiza in citeva ore, să fie executat intr-un număr de minute care nu atinge a treia parte dintr-o oră. Cu transportul materialului cu lot, un pod de pontoane se realizează azi in aceasta unitate cu normele reduse cu peste 00 țoi suta. Aceleași împliniri s-au obținut și in reducerea personalului necesar operațiunilor, care uneori a atins un procentaj de 75 la sută. Aceste date summe oglindesc un efort cotidian și consecvent, o strădanie permanenta care reflectă curajul răspunderii, atitudine mereu activă pentru creșterea capacității de luptă. Aceste înalte calități morale, specifice atit ofițerilor cît și militarilor in termen, sunt atribute recunoscute ale tovarășilor din unitatea „Eftimie Croitoria". Numele căpitanului Ilirșu Gheorghe sau al locotenentului-major Stamin Marin sunt binecunoscute pontonierilor. M-a impresionat, de asemenea, in mod deosebit, fapta sergentului Fior Grigore, astăzi comandantul unei grupe fruntașe pe unitate. ...In timpul unei aplicații pe Olt, datorită curentului puternic al apei, s-a observat că podul nu ar fi putut fi realizat in timpul prevăzut. Necesita ca încheierea podului să se execute in condifiunile unui curs de apă cu viteză mare. Fiecare clipă era hotărîtoare in această încleștare cu apele năvalnice ale rîului. Orice îndoială, orice ezitare ar fi dus la insucces. Datorită condițiunilor obiective dictate de situația mijloacelor de care se dispunea în acel moment dat, exista o singură posibilitate care impunea curaj și inițiativă deosebită. Și această soluție temerară a pus-o în aplicare sergentul Fier. S-a aruncat în valurile repezi ale apelor tumultuoase amintind prin gestul său sigur, in lupte cu secundele, de pontonierul de pe malurile Tisei. Dacă Eftimie Croitoru ar fi ezitat citeva clipe, mina dușmană ar fi lovi podul de pontoane de peste Tisa, periclitînd o întreagă acțiune de luptă. Dacă sergentul Floi Grigore nu s-ar fi aruncat imediat în apele Oltului, aplicația ar fi fost întîrziată și ar fi urmat insuccesul. Pe lunaă inițiativă s-a cerut și rapiditate. Nu a fost ușoară lupta cu valurile necruțătoare. Mai intîi sergentul Fior a trebuit să se strecoare printr-un vrrtej, fiind obligat să înoate cu ambele mîini. A ținut priponul strins în dinți. Apa rece și tulbure îi pătrundea în gură. Il sufoca. Repeziciunea valurilor și biciuia fața. II orbea. Simțea că în ptind contra curentului, forțele ii sieiau cu fiecare metru străbătut. In asemenea încleștări un metru parcurs valorează kilometri Întregi. Cît a durat lupta cu valurile ? Citeva minute ? Citeva ore ? Nici astăzi sergentul nu poate să și-o reprezinte exact in timp. își amintește doar cei a trecut din bulboană in bulboană, că priponul ii sîngerase buzele Dar voința și tenacitatea sergentului Floi au biruit vitregia nemiloasă a apelor dezlănțuite. Poate in adâncul său, în aceste momente, ardea ca o flacără generatoare de energii nebănuite pilda pontonierului de la Tisalok. Sergentul Fior, epuizat, a ajuns cu priponii în dinți pe malul opus. Podul a fost construit sub barem. Aplicația a fost încununată de reușită deplină. Iată succint fapta sergentului Fior Grigore, un pontonier vrednic de această armă. Și despre oameni asemănători am să vă mai scriu : unitatea e plină de rodiii faptelor lor îndrăznețe precum livada de alături e plină de roadele aromate și aurii ale acestui început de toamnă bogată. Colonel NICOLAE TAUTU CARNET DE SCRIITOR INOVATOR și priceput instructor In fața comisiei de inovații a unității, locotenentul-major V. Bărbușelu impreună cu 5 militari verifică in practică inovația pe care a realizat-o de curind. Este vorba de o scară cu două corpuri, un corp orizontal și altul vertical folosite la instrucția de specialitate pentru așezarea încărcăturilor de exploziv la grinzi, la paletele de piloți pentru podurile de lemn și la culeie pentru podurile de metal și beton armat. Ofițerul explică modul de lucru pe faze apoi în poligon se fac cîteva exerciții. Rezultatele sunt bune. Comisia hotărăște să se deplaseze la unul „N". Și aici experimentările corespund întru totul scopului propus. Șeful comisiei de Inovații, maiorul C. Ivănescu, apreciază că lucrarea este bună. Dispozitivul se instalează de un comandant de grupă și patru soldați în timp de 5 minute. Folosindu-se de această instalație militarii se pot încadra într-un timp cu 10—12 minute mai scurt decât prevede baremul pentru operațiunea de specialitate respectivă. Locotenentul-major Bărbușelu, pe care vi-l prezentăm în fotografia alăturată, este cunoscut în unitate nu numai ca un bun inovator, ci și ca un priceput și iscusit instructor și educator. Recent, trei grupe din această subunitate au obținut litiul de traule. Locotenenl-maior M. AVRAM A forat peste plan 26 de sonde Colectivul trustului de explorări geologice din Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei a extins anul acesta forajul cu turbina, metodă care asigură un randament sporit. Ca urmare, viteza de lucru a crescut în cele șapte luni cu 19 la sută. Aceasta i-a ajutat pe muncitorii, tehnicienii și inginerii trustului să sape în plus față de plan 4 600 ml, adică 26 de sonde. Petroliștii de aici au folosit cu succes în activitatea lor și alte metode înaintate care au mărit, de asemenea, productivitatea muncii și au contribuit la reducerea prețului cost pe metru forat cu 2,2 la sută de (Agerpres) (Continuare in pag. 3-a) PRIVIND HARTA PATRIE!R zI pe meleaguri argeșene La fel ca pe întreg cuprinsul țării, și în regiunea Argeș în cei 19 ani de viață nouă s-au scris file ale istoriei socialismului biruitor. Le-au scris și le scriu zi de zi oamenii muncii, bărbați și femei, tineri și vîrstnici , le scriu prin minunatele înfăptuiri ale timpurilor noastre, realizate sub conducerea partidului. In anii regimului democrat-popular, regiunea Argeș a cunoscut o nouă tinerețe, luînd o deosebită dezvoltare în toate domeniile de activitate. In trecut ea era una dintre regiunile rămase în urmă din punct de vedere economic, social-cultural, lipsită aproape complet de industrie și cu o agricultură slab dezvoltată. Urmînd neabătut politica leninistă de industrializare socialistă, partidul și guvernul nostru au ținut seama de necesitatea ridicării economice a regiunilor rămase în urmă. Dacă în trecut „industria“ regiunii Argeș era caracterizată de existența cîtorva întreprinderi și mici fabrici — 16 la număr — aparținînd mai ales industriei ușoare, astăzi au fost create noi ramuri ale industriei : industria petrolieră, industria constructoare de mașini, industria chimică , s-au dezvoltat necontenit industria carboniferă, forestieră, industria ușoară și alimentară. Numărul întreprinderilor industriale a ajuns la 68. La Cîmpulung-Muscel funcționa o secție mecanică a fabricii I.A.R. Brașov care producea lacăte, broaște de uși etc. După naționalizare aici s-au produs primele flagere și primele rinjuri romînești pentru industria textilă. Dotată cu mașini-unelte de înaltă productivitate, Uzina mecanică din Cîmpulung-Muscel realizează astăzi în numai 10 zile volumul producției globale pe tot anul 1950. In general industria constructoare de mașini din regiunea Argeș produce astăzi intr-un singur an cît altădată în 25 de ani (1925—1950). Aici pe meleagurile argeșene, ca și în celelalte locuri din țară, clasa muncitoare a spulberat „teoriile" așa-zișilor specialiști de peste ocean care în 1935 susțineau că în Romînia va seca și ultima picătură de țiței. Au trecut de atunci nu 15 ani, ci 28 ani, și iată că în Rominia socialistă industria petrolieră se află în plin avînt. Regiunea Argeș pe al cărei teritoriu în trecut nu exista măcar o sondă a devenit în ultimii 10 ani o puternică regiune petroliferă. La Cobia in 1951, prima sondă a scos la lumina zilei „aur negru“ din pămîntul argeșan. De la un an la altul s-au descoperit noi zăcăminte de țiței și gaze. Industria petrolieră argeșană s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Extracția de țiței a crescut în ultimii 10 ani de peste 11 ori. Mii de petroliști argeșeni luptă cu entuziasm pentru a da cu fiecare zi patriei socialiste țiței tot mai mult și mai bun. In fruntea întrecerii socialiste se mențin brigăzile de petroliști conduse de Ion Vlăsceanu, Cezar Leafu, Dumitru Melinescu, Vintilă Ursea și alții. In regiunea dealurilor subcarpatice argeșene existau în trecut citeva exploatări carbonifere rudimentare. In anii puterii populare au fost descoperite și puse în valoare mari zăcăminte de lignit, s-au deschis noi guri de exploatare, minele vechi au fost reutilate. La Godeni, Poenari, Jugur, Berevoești, Schitu-Golești, Boteni, minerii lucrează acum cu unelte și mașini moderne. In abataje pătruns tot mai adtine mecanizarea, o tehnica cea mai modernă , perforatoare electrice, haveze, cratere, benzi transportoare, mașini de aeraj, pompe pentru reglarea apelor, trolii de mare forță. O dată cu dezvoltarea minelor a crescut și numărul minerilor. In anul 1962 erau cu peste 800 la sută mai multi mineri decit în anul 1938. La fiecare gură de exploatare s-au amenajat băi, s-au asigurat condiții noi de asistență sanitară, s-au construit blocuri noi, cluburi, cantine etc. In fiecare din aceste realizări se oglindește grija partidului pentru oamenii muncii, pentru nevoile lor. In anii puterii populare, în regiunea Argeș au fost ridicate puternice unități ale industriei chimice. In 1953, la Pitești, a intrat în producție fabrica de tanan și „Argeșul", unde s-au realizat primele tone de tanin din ț apă. Câțiva ani mai tirziu, pe malul Oltului, lingă Govora, s-au construit Uzinele Sodice Govora. Aici, întregul proces tehnologic e automatizat, mecanizat. Bogată in resurse de materie primă, regiunea Argeș s-a îmbogățit cu noi obiective importante aparținînd economiei forestiere : combinatele de industrializare a lemnului de la Rîmnicul Vîlcea și Pitești (ultimul a intrat în funcțiune la începutul acestui an cu o fabrică de mobilă). Mînuite cu pricepere de muncitori cu o înaltă calificare profesională, mașini din cele mai moderne transformă aici lemnul în produse superioare de mare utilitate : mobilă, placaj, furnir, panel etc. au Cu zeci de ani în urmă la Pitești fost fabricate primele țesături. In anul 1962 textiliștii piteșteni au reușit să producă cu aproape 4.000.000 m.p. țesături mai mult față de anul 1959. Pentru a demonstra dezvoltarea impetuoasă a industriei socialiste in regiunea Argeș este suficient să arătăm că față de anul 1950 numărul muncitorilor a crescut cu peste 65.000 volumul la sfîrșitul anului 1962, iar producției globale industriale de 5 ori. Vorbind despre configurația actuală a industriei, despre tabloul însuflețitor al acestor mari prefaceri pe care socialismul le-a înscris în peisajul industrial al regiunii, nu putem să nu vorbim și despre marile perspective ce se deschid și acestei părți a țării prin traducerea in viața a hotărîrilor Congresului al Ill-lea al P.M.R. Noi și importante obiective industriale se află în construcție. Intre Cheile Argeșului se construiește o mare hidrocentrală MATEI GHIGIU Vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Argeș Hidrocentrala,16 Februarie“ de pe Argeș. Se lucrează la montarea macaralelor pentru turnarea betonului. Foto: AGERPRES