Apărarea Patriei, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 230-256)

1963-10-01 / nr. 230

I Pentru patria noastră, Republica Populară Rominâ / #ANURAREA MTRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 230 (5314) J Marți 1 octombrie 1963 || 4 PAGINI - 20 BANI APROPIAT ȘI IUBIT DE OAMENI Nobilă si frumoasă este munca de edu­cator, activitatea de influențare și modelare a caracterelor oamenilor. Ea implică multe preocupări și eforturi dar iți dăruiește si numeroase satisfacții. — Intr-adevăr, în activitatea mea de pro­pagandist — ne spune căpitanul I. Trușcă — am avut multe satisfacții. Ce mare bucurie și mulțumire îți provoacă faptul, la prima ve­dere poate simplu, cînd vezi, prin cazarmă zeci și zeci de militari care poartă pe piept insigna „Militar de frunte". Uitîndu-mă la ei, mă gîndesc nu fără mîndrie la efortu­rile propagandiștilor, ale comuniștilor din subunități, pentru a-i educa, pentru a-i ajuta să-și dezvolte atitudinea nouă, socialistă, față de muncă, pentru a-i mobiliza in acti­vitatea de însușire a meseriei armelor. La marea unitate sau in unitate, cînd este vorba de că­pitanul Trușcă toți au cuvinte de fraudă. Tova­rășii îi apreciază munca, strădaniile încununate de suc­cese. In fața noastră stă un ofițer mi­c de statură dar vioi, cu ochii scli­pitori și atenți să surprindă orice a­­mănunt, ori as­pect. .Este cumpă­tat la vorbă și judecă, analizează orice problemă pusă in discuție și numai apoi vor­bește, dă un răspuns. Maturitatea și ex­periența sa de ani în munca de propa­gandist își spun din plin cuvîntul. Prin ce și-a cîștigat acest ofițer stima și prețuirea celor din jur? Pe scurt, se poate afirma : prin stăruință, conștiinciozi­tate, perseverență... In fiecare unitate există propagandiști de grupe de lecții politice cu experiență, temeinic pregătiți, dar sunt și unii care sunt la începutul activității de pedagog și educator. Aceștia au nevoie de o îndru­mare zilnică, de un ajutor calificat și con­cret. In această situație se găseau, la în­ceputul anului de învățămînt politic, de exemplu, ofițerii P. Andrița și A. Chivu. Căpitanul Trușcă a mers de mai multe ori în subunitățile lor, a asistat la expunerile și discuțiile conduse de ei, a muncit cu fie­care in parte in perioada de pregătire pen­tru, lecții, au chibzuit împreună asupr­a exemplelor din subunitate, asupra proble­melor principale pe care să le sublinieze pe timpul expunerii sau la discuții. De exemplu, locotenentul Chivu a avut multe de învățat atunci cînd a asistat la expu­nerea lecției politice despre serviciul de gardă făcută de propagandistul unității în subunitatea sa. Acesta a folosit cu multă dibăcie fapte concrete din subunitate. Sol­datul I. Voiculeț a fost dat ca exemplu negativ privind executarea serviciului de gardă. „Uite că o știe și pe aceasta" —­­gindea locotenentul Chivu. Desigur că o­­,știa și pe aceasta", deoarece activitatea de zi cu zi în mijlocul oamenilor îl ajuta să cunoască temeinic starea de lucruri din subunități. Și nici nu se poate concepe altfel. Un propagandist își poate desfășura activitatea cu succes numai dacă pe lângă temeinice cunoștințe teoretice știe în fiece clipă sarcinile unității, felul cum se în­deplinesc, cum acționează oamenii, ce-i preocupă. Căpitanii T. Bîrzan și D. Constantinescu aveau unele greutăți în însușirea biblio­grafiei rndicate la lecțiile din planul te­matic al pregătirii politico-ideologice. Nu puține au fost zilele cînd propagandistul unității se afla în preajma acestor ofițeri ca și a altora pentru a-i ajuta concret în sistematizarea ideilor, in desprinderea esen­țialului din materialul bibliografic studiat. La un moment dat in unitate se discuta in mod serios pro­blema instrucției focului, mai ales în lumina unei șe­dințe de trageri unde unii militari nu au îndeplinit condițiile, iar alții au obtinut rezul­tate numai satis­făcătoare. Propa­gandistul nu a stat pasiv, și locțiitorul Fiind se­cretarului biroului de partid pe uni­tate a primit sar­cina să organizeze un schimb de ex­periență cu coman­danții de plutoa­ne. De locotenen­­tul-major Gh­. Acatrinei, membru de partid, care a ținutc referatul „Cum pregă­tesc practic pe militari la instrucția focu­lui" s-a ocupat în mod deosebit. Bineînțeles că lucrurile nu s-au oprit la acea consfătuire. Locotenentul-major T. Toma a vorbit la stafia de radioamplificare despre experiența lui în­ munca cu oa­menii pentru formarea lor ca buni tră­gători. Cu regularitate, militarii au ascul­tat emisiunea „Printre trăgătorii de frun­te“ de conținutul căreia s-a ocupat per­sonal propagandistul, antrenînd la aceasta și pe alți comuniști, comandanți și lucră­tori politici. Cunoașterea documentelor partidului nostru, a mărețelor realizări ale regimului democrat-popular a fost și este preocuparea centrala in activitatea căpitanului I. Truș­­că. Prin lecții și consultații, cu ajutorul agitației vizuale și al agitatorilor, prin convorbiri individuale, i-a sprijinit pe mi­litari să-și însușească temeinic conținutul științific al politicii partidului nostru. Pentru a face față cu succes sarcinilor ce-i revin, căpitanul Trușcă citește per­manent, se menține la curent cu tot ce apare nou în domeniul politico-ideologic. Nici literatura beletristică nu o neglijează Toate cărțile din colecția „Cartea ostașu­lui“ apărute în Editura Militară le-a citit cu mare interes. Mereu in actualitate, exemplu de disci­plină in muncă, în comportare, exigent și pregătit, apropiat și iubit de oameni — așa este cunoscut și apreciat căpitanul I. Trușcă. Locotenent-colonel S. ASANDEI In numărul de azi: Locotenent-colonel Ion Grecea : DICȚIONAR ETIC OSTĂȘESC. Elan (pag. 2-a) Colonel Vasile Bocînca : Cîteva probleme privind munca gospodărească din unități (pag. 2-a) Maior Grigore Albu­ : Calea spre succes (pag. 2-a Vești : din activitatea organizațiilor U.T.M. (pag. 2-a) SPORT (pag. 3-a) Preocupări și fapte Din nou „Foarte bine“ Anul trecut, plutonul de tancuri co­mandat de locotenentul-major N. Ne­­lega a obtinut la tragerile de luptă rezultate foarte bune. In noul an d­instructie, ofițerul și-a propus să re­editeze succesul. Din practica muncii, locotenentul­ major Nelega a învățat că pentru a­forma pe toți subordonații săi buni trăgători, trebuie să muncească în mod sistematic cu fiecare in parte „Nu-ți este permis să-l neglijezi nic: pe unul —,spune el. Iar lupta in­transigentă împotriva ușurărilor și simplificărilor e o altă condiție a succesului“, adăugă. Așa a și pro­cedat, imprimîndu-le și subordonați­lor săi, mai ales gradaților, acelaș stil de muncă, aceeași perseverență Rezultatul ? Din nou calificativu „foarte bine" la tragerile de luptă cu plutonul. Căpitan P. MICLI In clișeu : Căpitanul T. Ni­­colae execută un antrenament la cabină cu căpitanul Nicolae Idolu, pilot clasa 2-a. Căpitanul Tudor Nicolae pilot clasa înt­i și instructor de zbor, execută cu piloții antrenamente înaintea fiecărui zbor Gînduri de viitor i-am întîlnit în curtea școlii. Toți sunt dornici de a obține, chiar de­ la început rezultate cit mai bune la În­vățătură. Sunt cițiva elevi ai școlii militare de subofi­țeri de tancuri și auto, toți tineri, entuziaști. Discuția cu ei a început intimplător. — Sunt fericit că urmez această școală. De mic mi-au plăcut motoarele, tehnica, spune elevul C. Ră­­dulescu. Știu că nu va fi ușor. Dar sunt hotărît să pă­trund cu­ mai adinc în tainele motoarelor. Elevul C. Rînciog pare mai reținut. N­ întreb­a-ta ce părere ai ? — Silit și eu bucuros că mi s-a încredințat cin­stea de a urma această școală. Doresc să Învăț cu­ mai bine. — De altfel, am auzit că vrei să cucerești titlul „Elev de frunte“. Mi-am­ propus să mă număr printre primii care să obțină această distincție. — Nici eu n-am să mă las mai prejos, intervine în­­­ IL elevul C. Popescu, îmi place mult tehnica, iar o altă pasiune a mea este sportul. Am văzut că aici, în școală, există o bază sportivă dintre cele mai bune. Un viitor subofițer trebuie să fie și un bun spor­tiv, călit din punct de vedere fizic. Elevul I. Dumitrescu a venit de la o unitate de tancuri. — La început, spune el, m-am apropiat de aceste mașini puternice cu oarecare sfială. Mi se părea că sunt greu de stăpînit. Curînd însă, cînd am început să te învăț, să le strunesc, m-am îndrăgostit mult de ele. Aici, în școală, am posibilitatea să mă perfecționez, să ajung un subofițer bine pregătit. Dorinți, planuri de viitor, hotărirea de a se pregăti cu temeinicie ! Iată ce-i caracterizează pe noii elevi ai școlii militare de subofițeri de tancuri și auto. Maior I. STRUJAN O nouă promoție de ofițeri a absolvit Academia Militară Generală In­sula Academiei Militare Gene­rale a avut loc ieri festivitatea În­­mi­nării diplomelor unei noi promoții de ofițeri absolvenți. Au participat general-locotenent Ion Ioniță, gene­­ral-maior Vasile Ionel, adjuncți ai ministrului Forțelor Armate ale R.P.R., general de armată Iacob Teclu, șeful Academiei Militare Generale, gene­rali și ofițeri superiori. Au fost de față tovarășii Paul Cojocaru, prim secretar al Comitetului de partid al raionului V. I. Lenin din Capitală, și Nicolae Predea, președintele Comite­tului Executiv al Sfatului Popular al raionului Deschizînd festivitatea, general de armată Iacob Teclu a dat citire Ordi­nului ministrului Forțelor Armate ale R.P.R., prin care se acordă diploma de absolvent ofițerilor care au trecut cu succes examenul de stat. Obținînd cele mai bune rezultate maiorului Constantin Bucureșteanu i s-a înmîntat diploma de merit, iar numele său va fi înscris pe placa de onoare ca șef al promoției de ab­solvenți 1963 ai Academiei Militare Generale. Și alți ofițeri, prin­tre care căpitanul de rangul 3 Ioan Harasztosi, căpitanii Dumitru Manea, Mihai Teianu, Tudor Butoi au dove­dit o înaltă conștiinciozitate și pa­siune in muncă, au luptat permanent pentru perfecționarea neîntreruptă a pregătirii lor politice și militare. In numele ministrului Forțelor Ar­mate ale R.P.R., generalul-locotenent Ion Ioniță a adresat călduroase soli­citări noii promoții de absolvenți. După ce a trecut în revistă­ succesele de seamă pe care le obțin oamenii muncii din patria noastră pe drumul desăvirșirii construcției socialismului vorbitorul, adresîndu-se absolvenților a spus In unități vă așteaptă sarcini de mare răspundere. Sintem­ în plină pe riearsă de muncă pentru îndeplinirea integrală a planului pregătirii de lupte și politice pe anul în curs și pregă­tirea noului an de instrucție. E un bun prilej de a cunoaște viața din unități, experiența acumulată de, co­mandanți, lucrători politici, organiza­țiile de partid și de U­T.M., de a trage concluzii și învățăminte­ pre­țioase pentru activitatea dumnea­voastră de viitor. In timpul cit ati învățat în Acade­mie v-a fi însușit cunoștințe politico­­ideologice, militare, tehnice , de spe­cialitate și de cultură generală, care vă dau posibilitatea să îndepliniți in condiții corespunzătoare sarcinile în­credințate. Este necesar să munciți cu elan și pasiune p­entru aplicarea lor în practică. Aveți datoria să îm­părtășiți cunoștințele dobindite și ce­lorlalți ofițeri din unitățile unde veți merge si, la rindul dumneavoastră, Maior N. GHIORMA 1 Continuare in pag. 3-a) După festivitatea înmînării diplomelor La început de an universitar Azi, facultățile instituțiilor de în­­vățămînt superior din întreaga ța­ră își redeschid porțile. Peste 91 000 de tineri, studenți la cursurile de zi, pășesc pragurile amfiteatrelor cu năzuința fierbinte de a învăța cu sirguință, de a se pregăti ci­ mai bine pentru viață, pentru anii cînd cu­noștințele și incita calificare dobîn­­­dite în universități și le vor pune in slujba poporului muncitor, pentru consolidarea și dezvoltarea cuceriri­lor socialiste. începe noul an universitar ! La a­­ceasta sărbătoare participă întregul nostru popor, care manifestă profund interes pentru creșterea și­­ formarea noilor generații de specialiști. Gîndurile studenților se îndreaptă pline de dragoste și recunoștință că­tre partid și guvern care, cu grijă părintească, se ocupă permanent de crearea celor mai bune condiții de trai și învățătură pentru gene­rațiile care vor duce mîine spre noi culmi marile noastre biruinți socia­liste. Studenții Meritelor centre univer­sitare de pe cuprinsul republicii fac cunoștință și in această toamnă cu noi și minunate condiții pentru a în­văța cu cele mai bune rezultate și a­duce­ un trai civilizat, plăcut și in­structiv. La universitatea „Al. I. Cu­­za" din Iași, de pildă, a fost dată in folosință o nouă clădire în care va funcționa Facultatea de științe naturale-geografie, iar la Galați se­­ menajează laboratoarele moderne ale Institutului Politehnic. Patru amfi­teatre noi, cu o capacitate de 170 de locuri fiecare, noile laboratoare și clinici ale Facultății de medicină veterinară sunt gata să-i întîmpine pe studenții institutului agronomic „Dr. Petru Groza" din Cluj. La Su­ceava și Oradea și-au deschis cursurile două noi institute pedago­gice de 3 ani. Pentru noul an universitar labora­toarele facultăților din întreaga țară vor fi dotate cu noi aparate și utilaje de inaltă tehnicitate, în valoare de peste 5 milioane lei. Pentru anul uni­versitar 1963/1964 se tipăresc 131 de titluri de manuale și cursuri din do­meniile pedagogic, medical, artistic și sportiv și 126 titluri de manuale pentru invațămintul tehnic, economic și agronomic. Pentru tineretul studios s-au con­struit numeroase complexe sociale. La Iași, un nou complex format din 4 cămine și o cantină de 2­000 de locuri au împodobit și lărgit anul a­­cesta „orășelul" studenților. Condiții asemănătoare le-au fost create stu­denților la Galați, la Cluj, la Timi­șoara. De la începutul sesenalului, de pildă, au fost date în folosință cămine cu o capacitate de peste 1S000 locuri Astăzi se intîlnesc in amfiteatre peste 91 000 de studenți... Mîine voi fi cadre cu înaltă calificare in eco­nomie, in știință, artă și cultură , vor desfășura o vastă activitate cre­atoare in fabrici, în uzine, pe ogoa­re, în institute de cercetări, pe ma­rile șantiere ale socialismului. Dor­nici să slujească cu­ mai bine țara și poporul, să-și manifeste prin fap­te dragostea și recunoștința față de partid, studenții încep noul an uni­versitar cu tot entuziasmul virstei lor, cu nobila hotărîre de a învăța pentru binele patriei, pentru viitorul ei comunist. PRIN ORAȘELE ȘI SATELE PATRIEI Lucrări de mecanizare a unor operații tehnologice In numeroase uzini metalurgice și construc­toare de mașini au fost efectuate noi lucrări de mecanizare a unor ope­rații tehnologice, in ve­derea măririi productivi­tății muncii și realizării unor produse de bunii calitate din La uzinele „23 August" Capitală, colectivul grupei de mecanizare a proiectat și executat serie de dispozitive com­o­­lexe ca : mecanisme de rotit piesele grele, cu vi­teze variabile, dispozitive de manipulare port-flux etc, cu ajutorul cărora s-au mecanizat liniile de sudură. Acestea, pe l­n­­nă că au ușurat simțitor munca sudorilor, au con­tribuit și la extinderea procedeului de sudură automată în uzină. Lami­­noriștii de la „Republi­ca" au introdus în pro­cesul de producție un a­parat cu ajutorul căruia se poate controla la cald diametrul exterior al țevilor. Acesta a mărit simțitor productivitatea muncii, permițînd totoda­tă extinderea­ metodei de laminare la toleranțe ne­­gative. Și în secțiile de forjă și turnătorie s-a introdus cu bune­­ rezultate meca­nizarea manipulării mate­­rialelor și­­ perfecționarea unor procese tehnologice (Agerpres) PE OGOARE Gospodăriile agricole de stat și gospodăriile colective din raioanele Deta, Sinnicolau Mare, A­­rad, Timișoara și Lugoj care dețin­ cele mai mari suprafețe destinate cul­turilor de toamnă au se­manat nu numai cîteva zile cu orz, secară și griu o suprafață de peste 30 000 ha. Paralel cu în­ceperea­­ semănatului, în regiunea Banat au fo­st luate noi măsuri de in­tensificare a de recoltare a lucrărilor culturilor tirzii și curățirea tere­nurilor, precum și pregă­tirea lor pentru însămîn­­țări. Pină la 30 septembrie mecanizatorii din S.M.T. precum și cei ca­re lucrea­ză pe­ ogoarele gospodă­riilor agricole de stat au pregătit pentru însămîn­­tările­­ de toamnă peste 175 000 hectare, suprafa­ță cu mult mai mare de­cit cea pregătită pină l a aceeași dată a anului tra rat Poezia străbate tara ȘTEFAN IUREȘ Săptămina­ poeziei se află la cea de a doua ediție. Cit de dra­gă le-a fost dintotdeauna oame­nilor noștri poezia se știe și nu mai trebuie spus. înălțată pe ari­pile cintecului, ea a făptura ei de dor, de purtat in lacrimă, de zîmbet, de jale, minte și nă­dejde, sufletul poporului întreg. Ivite pe undeva pe­ un picior de plai sau pe o potecă strivită de codru bătrân, transmise din gură în gură și cizelate de-a lungul a zeci și sute de generații, cuvin­tele genial potrivite, armonios le­gănate, au ridicat nepieritoare monumente literare setei de via­ță, dragostei de libertate și drep­tate, vitejiei, conturînd cu fideli­tate portretul spiritual al marelui și talentatului autor colectiv poporul, in vremurile mai apropia­te, din serele îndelung distilate ale talentelor bogate, s-au făurit și s-au arătat in lumină marile glorii ale limbii romîne, in frun­te cu creatorul „Luceafărului". Și ne-a fost nouă dată bucuria ce alături de armonia indescriptibi­lă a versurilor eminesciene Sara pe deal buciumul sună cu jale, Tum­ele-I urm stele­le scapără-n cale, să zărim urcind o frumusețe nouă, a cadențelor argheziene în marea sa evitare a omului. E timpul, slugă veche, și robu: celui rău Tu, omule și frate, să-ți fii stăpinul tău Avem un tezaur poetic de o ,emăsurată bogăție și diversitate de care poporul a fost dintotdea­­­una însetat, dar din care abia b­­­anii socialismului a putut să se împărtășească după pofta inimii. O dată­­ cu­­ prefacerea din temelii a societății robinești, socialismul a deschis larg izvoarele Frumosu­lui. In înfățișarea orașului și sa­tului, in veștminte, in aspectul obiectelor cu care avem de-a fa­ce zi cu zi. Inimosul își face -o, mai mult loc. Poezia nu putea să lipsească. Ea este prezentă oricind, din inima pină in ultime z­i a anului, martor și cronicar liric la toate victoriile dobindite de popor sub conducerea parti­dului. Săptămâna închinată anu­me ei este, dacă vreți, parata de aur a prețuirii unanime la cartea anuală, cu 365 de file, a Poeziei. In cele mai Îndepărtate melea­guri de țară răsună glasul puter­nic, vibrant, al poeziei vremuri­lor noi. Muncitori după orele de lucru sau chiar intr-o pauză, la ei in uzină, colectiviști intre două zile de muncă spornică la gospo­dărie, elevi, ostașii in cazărmi, toți citesc cu nesfirșită dragoste. Pretutindeni in Republica Popu­lară Romina, poezia se simte la ea acasă. Pentru poeți este o săn­ta mi­na de lucru mai intens. Au atît de multe de observat, de re­ținut, atîtea figuri și fapte și e­­venimente de cîntat. Mii de detalii semnificative ale traiului luminos de astăzi ies as­tăzi in calea poetului, dăruindu-i și reînnoindu-i o bucurie care, cu atît mai mult, merită cu prisosință să devină vers... Dar, in afară de aceasta, imi Unirile cu cititorii im­pun și privirea autocritică a o­­perei , etalonul exigențelor este în continuă creștere. Fată in fa­tă cu aceia care i-au inspirat și la care se întorc versurile, poeții vor cunoaște revelații fertile pen­tru Creațiile viitoare. Săptămîna poeziei este, în această ordine de idei, startul unui nou an poetic care, să nu uităm, este anul ce­lei de a XX-a aniversări a­­ Eli­berării, impunind deci o fiiuta ideologică și artistică exemplară. In haine sărbătorești, dar și in straie de lucru, Poezia străbate tara. „Drum bun“ și „bine ai venit“ răsună din zare in zare. TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-CUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro­mîne, al­ poporului romin și al nostru personal, vă transmitem dumnea­voastră și prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obținute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său ma­terial și cultural. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, statornicite între Re­publica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unității și coeziunii marii comunități a ta­rilor socialiste și al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi suc­cese în opera de făurire a vieții noi, socialiste. Trăiască prietenia și colaborarea dintre poporul român și poporul chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER ’ Prim-secretar al Comitetului Central Președintele Consiliului de Miniștri al Partidului Muncitoresc Romin, al Republicii Populare Romîne Președintele Consiliului de­­ Stat al Republicii Populare Romîne

Next