Apărarea Patriei, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 230-256)
1963-10-01 / nr. 230
I Pentru patria noastră, Republica Populară Rominâ / #ANURAREA MTRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 230 (5314) J Marți 1 octombrie 1963 || 4 PAGINI - 20 BANI APROPIAT ȘI IUBIT DE OAMENI Nobilă si frumoasă este munca de educator, activitatea de influențare și modelare a caracterelor oamenilor. Ea implică multe preocupări și eforturi dar iți dăruiește si numeroase satisfacții. — Intr-adevăr, în activitatea mea de propagandist — ne spune căpitanul I. Trușcă — am avut multe satisfacții. Ce mare bucurie și mulțumire îți provoacă faptul, la prima vedere poate simplu, cînd vezi, prin cazarmă zeci și zeci de militari care poartă pe piept insigna „Militar de frunte". Uitîndu-mă la ei, mă gîndesc nu fără mîndrie la eforturile propagandiștilor, ale comuniștilor din subunități, pentru a-i educa, pentru a-i ajuta să-și dezvolte atitudinea nouă, socialistă, față de muncă, pentru a-i mobiliza in activitatea de însușire a meseriei armelor. La marea unitate sau in unitate, cînd este vorba de căpitanul Trușcă toți au cuvinte de fraudă. Tovarășii îi apreciază munca, strădaniile încununate de succese. In fața noastră stă un ofițer mic de statură dar vioi, cu ochii sclipitori și atenți să surprindă orice amănunt, ori aspect. .Este cumpătat la vorbă și judecă, analizează orice problemă pusă in discuție și numai apoi vorbește, dă un răspuns. Maturitatea și experiența sa de ani în munca de propagandist își spun din plin cuvîntul. Prin ce și-a cîștigat acest ofițer stima și prețuirea celor din jur? Pe scurt, se poate afirma : prin stăruință, conștiinciozitate, perseverență... In fiecare unitate există propagandiști de grupe de lecții politice cu experiență, temeinic pregătiți, dar sunt și unii care sunt la începutul activității de pedagog și educator. Aceștia au nevoie de o îndrumare zilnică, de un ajutor calificat și concret. In această situație se găseau, la începutul anului de învățămînt politic, de exemplu, ofițerii P. Andrița și A. Chivu. Căpitanul Trușcă a mers de mai multe ori în subunitățile lor, a asistat la expunerile și discuțiile conduse de ei, a muncit cu fiecare in parte in perioada de pregătire pentru, lecții, au chibzuit împreună asupra exemplelor din subunitate, asupra problemelor principale pe care să le sublinieze pe timpul expunerii sau la discuții. De exemplu, locotenentul Chivu a avut multe de învățat atunci cînd a asistat la expunerea lecției politice despre serviciul de gardă făcută de propagandistul unității în subunitatea sa. Acesta a folosit cu multă dibăcie fapte concrete din subunitate. Soldatul I. Voiculeț a fost dat ca exemplu negativ privind executarea serviciului de gardă. „Uite că o știe și pe aceasta" —gindea locotenentul Chivu. Desigur că o,știa și pe aceasta", deoarece activitatea de zi cu zi în mijlocul oamenilor îl ajuta să cunoască temeinic starea de lucruri din subunități. Și nici nu se poate concepe altfel. Un propagandist își poate desfășura activitatea cu succes numai dacă pe lângă temeinice cunoștințe teoretice știe în fiece clipă sarcinile unității, felul cum se îndeplinesc, cum acționează oamenii, ce-i preocupă. Căpitanii T. Bîrzan și D. Constantinescu aveau unele greutăți în însușirea bibliografiei rndicate la lecțiile din planul tematic al pregătirii politico-ideologice. Nu puține au fost zilele cînd propagandistul unității se afla în preajma acestor ofițeri ca și a altora pentru a-i ajuta concret în sistematizarea ideilor, in desprinderea esențialului din materialul bibliografic studiat. La un moment dat in unitate se discuta in mod serios problema instrucției focului, mai ales în lumina unei ședințe de trageri unde unii militari nu au îndeplinit condițiile, iar alții au obtinut rezultate numai satisfăcătoare. Propagandistul nu a stat pasiv, și locțiitorul Fiind secretarului biroului de partid pe unitate a primit sarcina să organizeze un schimb de experiență cu comandanții de plutoane. De locotenentul-major Gh. Acatrinei, membru de partid, care a ținutc referatul „Cum pregătesc practic pe militari la instrucția focului" s-a ocupat în mod deosebit. Bineînțeles că lucrurile nu s-au oprit la acea consfătuire. Locotenentul-major T. Toma a vorbit la stafia de radioamplificare despre experiența lui în munca cu oamenii pentru formarea lor ca buni trăgători. Cu regularitate, militarii au ascultat emisiunea „Printre trăgătorii de frunte“ de conținutul căreia s-a ocupat personal propagandistul, antrenînd la aceasta și pe alți comuniști, comandanți și lucrători politici. Cunoașterea documentelor partidului nostru, a mărețelor realizări ale regimului democrat-popular a fost și este preocuparea centrala in activitatea căpitanului I. Trușcă. Prin lecții și consultații, cu ajutorul agitației vizuale și al agitatorilor, prin convorbiri individuale, i-a sprijinit pe militari să-și însușească temeinic conținutul științific al politicii partidului nostru. Pentru a face față cu succes sarcinilor ce-i revin, căpitanul Trușcă citește permanent, se menține la curent cu tot ce apare nou în domeniul politico-ideologic. Nici literatura beletristică nu o neglijează Toate cărțile din colecția „Cartea ostașului“ apărute în Editura Militară le-a citit cu mare interes. Mereu in actualitate, exemplu de disciplină in muncă, în comportare, exigent și pregătit, apropiat și iubit de oameni — așa este cunoscut și apreciat căpitanul I. Trușcă. Locotenent-colonel S. ASANDEI In numărul de azi: Locotenent-colonel Ion Grecea : DICȚIONAR ETIC OSTĂȘESC. Elan (pag. 2-a) Colonel Vasile Bocînca : Cîteva probleme privind munca gospodărească din unități (pag. 2-a) Maior Grigore Albu : Calea spre succes (pag. 2-a Vești : din activitatea organizațiilor U.T.M. (pag. 2-a) SPORT (pag. 3-a) Preocupări și fapte Din nou „Foarte bine“ Anul trecut, plutonul de tancuri comandat de locotenentul-major N. Nelega a obtinut la tragerile de luptă rezultate foarte bune. In noul an dinstructie, ofițerul și-a propus să reediteze succesul. Din practica muncii, locotenentul major Nelega a învățat că pentru aforma pe toți subordonații săi buni trăgători, trebuie să muncească în mod sistematic cu fiecare in parte „Nu-ți este permis să-l neglijezi nic: pe unul —,spune el. Iar lupta intransigentă împotriva ușurărilor și simplificărilor e o altă condiție a succesului“, adăugă. Așa a și procedat, imprimîndu-le și subordonaților săi, mai ales gradaților, acelaș stil de muncă, aceeași perseverență Rezultatul ? Din nou calificativu „foarte bine" la tragerile de luptă cu plutonul. Căpitan P. MICLI In clișeu : Căpitanul T. Nicolae execută un antrenament la cabină cu căpitanul Nicolae Idolu, pilot clasa 2-a. Căpitanul Tudor Nicolae pilot clasa înti și instructor de zbor, execută cu piloții antrenamente înaintea fiecărui zbor Gînduri de viitor i-am întîlnit în curtea școlii. Toți sunt dornici de a obține, chiar de la început rezultate cit mai bune la Învățătură. Sunt cițiva elevi ai școlii militare de subofițeri de tancuri și auto, toți tineri, entuziaști. Discuția cu ei a început intimplător. — Sunt fericit că urmez această școală. De mic mi-au plăcut motoarele, tehnica, spune elevul C. Rădulescu. Știu că nu va fi ușor. Dar sunt hotărît să pătrund cu mai adinc în tainele motoarelor. Elevul C. Rînciog pare mai reținut. N întreba-ta ce părere ai ? — Silit și eu bucuros că mi s-a încredințat cinstea de a urma această școală. Doresc să Învăț cu mai bine. — De altfel, am auzit că vrei să cucerești titlul „Elev de frunte“. Mi-am propus să mă număr printre primii care să obțină această distincție. — Nici eu n-am să mă las mai prejos, intervine în IL elevul C. Popescu, îmi place mult tehnica, iar o altă pasiune a mea este sportul. Am văzut că aici, în școală, există o bază sportivă dintre cele mai bune. Un viitor subofițer trebuie să fie și un bun sportiv, călit din punct de vedere fizic. Elevul I. Dumitrescu a venit de la o unitate de tancuri. — La început, spune el, m-am apropiat de aceste mașini puternice cu oarecare sfială. Mi se părea că sunt greu de stăpînit. Curînd însă, cînd am început să te învăț, să le strunesc, m-am îndrăgostit mult de ele. Aici, în școală, am posibilitatea să mă perfecționez, să ajung un subofițer bine pregătit. Dorinți, planuri de viitor, hotărirea de a se pregăti cu temeinicie ! Iată ce-i caracterizează pe noii elevi ai școlii militare de subofițeri de tancuri și auto. Maior I. STRUJAN O nouă promoție de ofițeri a absolvit Academia Militară Generală Insula Academiei Militare Generale a avut loc ieri festivitatea Înminării diplomelor unei noi promoții de ofițeri absolvenți. Au participat general-locotenent Ion Ioniță, general-maior Vasile Ionel, adjuncți ai ministrului Forțelor Armate ale R.P.R., general de armată Iacob Teclu, șeful Academiei Militare Generale, generali și ofițeri superiori. Au fost de față tovarășii Paul Cojocaru, prim secretar al Comitetului de partid al raionului V. I. Lenin din Capitală, și Nicolae Predea, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al raionului Deschizînd festivitatea, general de armată Iacob Teclu a dat citire Ordinului ministrului Forțelor Armate ale R.P.R., prin care se acordă diploma de absolvent ofițerilor care au trecut cu succes examenul de stat. Obținînd cele mai bune rezultate maiorului Constantin Bucureșteanu i s-a înmîntat diploma de merit, iar numele său va fi înscris pe placa de onoare ca șef al promoției de absolvenți 1963 ai Academiei Militare Generale. Și alți ofițeri, printre care căpitanul de rangul 3 Ioan Harasztosi, căpitanii Dumitru Manea, Mihai Teianu, Tudor Butoi au dovedit o înaltă conștiinciozitate și pasiune in muncă, au luptat permanent pentru perfecționarea neîntreruptă a pregătirii lor politice și militare. In numele ministrului Forțelor Armate ale R.P.R., generalul-locotenent Ion Ioniță a adresat călduroase solicitări noii promoții de absolvenți. După ce a trecut în revistă succesele de seamă pe care le obțin oamenii muncii din patria noastră pe drumul desăvirșirii construcției socialismului vorbitorul, adresîndu-se absolvenților a spus In unități vă așteaptă sarcini de mare răspundere. Sintem în plină pe riearsă de muncă pentru îndeplinirea integrală a planului pregătirii de lupte și politice pe anul în curs și pregătirea noului an de instrucție. E un bun prilej de a cunoaște viața din unități, experiența acumulată de, comandanți, lucrători politici, organizațiile de partid și de UT.M., de a trage concluzii și învățăminte prețioase pentru activitatea dumneavoastră de viitor. In timpul cit ati învățat în Academie v-a fi însușit cunoștințe politicoideologice, militare, tehnice , de specialitate și de cultură generală, care vă dau posibilitatea să îndepliniți in condiții corespunzătoare sarcinile încredințate. Este necesar să munciți cu elan și pasiune pentru aplicarea lor în practică. Aveți datoria să împărtășiți cunoștințele dobindite și celorlalți ofițeri din unitățile unde veți merge si, la rindul dumneavoastră, Maior N. GHIORMA 1 Continuare in pag. 3-a) După festivitatea înmînării diplomelor La început de an universitar Azi, facultățile instituțiilor de învățămînt superior din întreaga țară își redeschid porțile. Peste 91 000 de tineri, studenți la cursurile de zi, pășesc pragurile amfiteatrelor cu năzuința fierbinte de a învăța cu sirguință, de a se pregăti ci mai bine pentru viață, pentru anii cînd cunoștințele și incita calificare dobîndite în universități și le vor pune in slujba poporului muncitor, pentru consolidarea și dezvoltarea cuceririlor socialiste. începe noul an universitar ! La aceasta sărbătoare participă întregul nostru popor, care manifestă profund interes pentru creșterea și formarea noilor generații de specialiști. Gîndurile studenților se îndreaptă pline de dragoste și recunoștință către partid și guvern care, cu grijă părintească, se ocupă permanent de crearea celor mai bune condiții de trai și învățătură pentru generațiile care vor duce mîine spre noi culmi marile noastre biruinți socialiste. Studenții Meritelor centre universitare de pe cuprinsul republicii fac cunoștință și in această toamnă cu noi și minunate condiții pentru a învăța cu cele mai bune rezultate și aduce un trai civilizat, plăcut și instructiv. La universitatea „Al. I. Cuza" din Iași, de pildă, a fost dată in folosință o nouă clădire în care va funcționa Facultatea de științe naturale-geografie, iar la Galați se menajează laboratoarele moderne ale Institutului Politehnic. Patru amfiteatre noi, cu o capacitate de 170 de locuri fiecare, noile laboratoare și clinici ale Facultății de medicină veterinară sunt gata să-i întîmpine pe studenții institutului agronomic „Dr. Petru Groza" din Cluj. La Suceava și Oradea și-au deschis cursurile două noi institute pedagogice de 3 ani. Pentru noul an universitar laboratoarele facultăților din întreaga țară vor fi dotate cu noi aparate și utilaje de inaltă tehnicitate, în valoare de peste 5 milioane lei. Pentru anul universitar 1963/1964 se tipăresc 131 de titluri de manuale și cursuri din domeniile pedagogic, medical, artistic și sportiv și 126 titluri de manuale pentru invațămintul tehnic, economic și agronomic. Pentru tineretul studios s-au construit numeroase complexe sociale. La Iași, un nou complex format din 4 cămine și o cantină de 2000 de locuri au împodobit și lărgit anul acesta „orășelul" studenților. Condiții asemănătoare le-au fost create studenților la Galați, la Cluj, la Timișoara. De la începutul sesenalului, de pildă, au fost date în folosință cămine cu o capacitate de peste 1S000 locuri Astăzi se intîlnesc in amfiteatre peste 91 000 de studenți... Mîine voi fi cadre cu înaltă calificare in economie, in știință, artă și cultură , vor desfășura o vastă activitate creatoare in fabrici, în uzine, pe ogoare, în institute de cercetări, pe marile șantiere ale socialismului. Dornici să slujească cu mai bine țara și poporul, să-și manifeste prin fapte dragostea și recunoștința față de partid, studenții încep noul an universitar cu tot entuziasmul virstei lor, cu nobila hotărîre de a învăța pentru binele patriei, pentru viitorul ei comunist. PRIN ORAȘELE ȘI SATELE PATRIEI Lucrări de mecanizare a unor operații tehnologice In numeroase uzini metalurgice și constructoare de mașini au fost efectuate noi lucrări de mecanizare a unor operații tehnologice, in vederea măririi productivității muncii și realizării unor produse de bunii calitate din La uzinele „23 August" Capitală, colectivul grupei de mecanizare a proiectat și executat serie de dispozitive comolexe ca : mecanisme de rotit piesele grele, cu viteze variabile, dispozitive de manipulare port-flux etc, cu ajutorul cărora s-au mecanizat liniile de sudură. Acestea, pe lnnă că au ușurat simțitor munca sudorilor, au contribuit și la extinderea procedeului de sudură automată în uzină. Laminoriștii de la „Republica" au introdus în procesul de producție un aparat cu ajutorul căruia se poate controla la cald diametrul exterior al țevilor. Acesta a mărit simțitor productivitatea muncii, permițînd totodată extinderea metodei de laminare la toleranțe negative. Și în secțiile de forjă și turnătorie s-a introdus cu bune rezultate mecanizarea manipulării materialelor și perfecționarea unor procese tehnologice (Agerpres) PE OGOARE Gospodăriile agricole de stat și gospodăriile colective din raioanele Deta, Sinnicolau Mare, Arad, Timișoara și Lugoj care dețin cele mai mari suprafețe destinate culturilor de toamnă au semanat nu numai cîteva zile cu orz, secară și griu o suprafață de peste 30 000 ha. Paralel cu începerea semănatului, în regiunea Banat au fost luate noi măsuri de intensificare a de recoltare a lucrărilor culturilor tirzii și curățirea terenurilor, precum și pregătirea lor pentru însămînțări. Pină la 30 septembrie mecanizatorii din S.M.T. precum și cei care lucrează pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat au pregătit pentru însămîntările de toamnă peste 175 000 hectare, suprafață cu mult mai mare decit cea pregătită pină l a aceeași dată a anului tra rat Poezia străbate tara ȘTEFAN IUREȘ Săptămina poeziei se află la cea de a doua ediție. Cit de dragă le-a fost dintotdeauna oamenilor noștri poezia se știe și nu mai trebuie spus. înălțată pe aripile cintecului, ea a făptura ei de dor, de purtat in lacrimă, de zîmbet, de jale, minte și nădejde, sufletul poporului întreg. Ivite pe undeva pe un picior de plai sau pe o potecă strivită de codru bătrân, transmise din gură în gură și cizelate de-a lungul a zeci și sute de generații, cuvintele genial potrivite, armonios legănate, au ridicat nepieritoare monumente literare setei de viață, dragostei de libertate și dreptate, vitejiei, conturînd cu fidelitate portretul spiritual al marelui și talentatului autor colectiv poporul, in vremurile mai apropiate, din serele îndelung distilate ale talentelor bogate, s-au făurit și s-au arătat in lumină marile glorii ale limbii romîne, in frunte cu creatorul „Luceafărului". Și ne-a fost nouă dată bucuria ce alături de armonia indescriptibilă a versurilor eminesciene Sara pe deal buciumul sună cu jale, Tumele-I urm stelele scapără-n cale, să zărim urcind o frumusețe nouă, a cadențelor argheziene în marea sa evitare a omului. E timpul, slugă veche, și robu: celui rău Tu, omule și frate, să-ți fii stăpinul tău Avem un tezaur poetic de o ,emăsurată bogăție și diversitate de care poporul a fost dintotdeauna însetat, dar din care abia banii socialismului a putut să se împărtășească după pofta inimii. O dată cu prefacerea din temelii a societății robinești, socialismul a deschis larg izvoarele Frumosului. In înfățișarea orașului și satului, in veștminte, in aspectul obiectelor cu care avem de-a face zi cu zi. Inimosul își face -o, mai mult loc. Poezia nu putea să lipsească. Ea este prezentă oricind, din inima pină in ultime zi a anului, martor și cronicar liric la toate victoriile dobindite de popor sub conducerea partidului. Săptămâna închinată anume ei este, dacă vreți, parata de aur a prețuirii unanime la cartea anuală, cu 365 de file, a Poeziei. In cele mai Îndepărtate meleaguri de țară răsună glasul puternic, vibrant, al poeziei vremurilor noi. Muncitori după orele de lucru sau chiar intr-o pauză, la ei in uzină, colectiviști intre două zile de muncă spornică la gospodărie, elevi, ostașii in cazărmi, toți citesc cu nesfirșită dragoste. Pretutindeni in Republica Populară Romina, poezia se simte la ea acasă. Pentru poeți este o sănta mina de lucru mai intens. Au atît de multe de observat, de reținut, atîtea figuri și fapte și evenimente de cîntat. Mii de detalii semnificative ale traiului luminos de astăzi ies astăzi in calea poetului, dăruindu-i și reînnoindu-i o bucurie care, cu atît mai mult, merită cu prisosință să devină vers... Dar, in afară de aceasta, imi Unirile cu cititorii impun și privirea autocritică a operei , etalonul exigențelor este în continuă creștere. Fată in fată cu aceia care i-au inspirat și la care se întorc versurile, poeții vor cunoaște revelații fertile pentru Creațiile viitoare. Săptămîna poeziei este, în această ordine de idei, startul unui nou an poetic care, să nu uităm, este anul celei de a XX-a aniversări a Eliberării, impunind deci o fiiuta ideologică și artistică exemplară. In haine sărbătorești, dar și in straie de lucru, Poezia străbate tara. „Drum bun“ și „bine ai venit“ răsună din zare in zare. TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-CUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, al poporului romin și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obținute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material și cultural. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, statornicite între Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unității și coeziunii marii comunități a tarilor socialiste și al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieții noi, socialiste. Trăiască prietenia și colaborarea dintre poporul român și poporul chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER ’ Prim-secretar al Comitetului Central Președintele Consiliului de Miniștri al Partidului Muncitoresc Romin, al Republicii Populare Romîne Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne