Apărarea Patriei, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 283-309)

1963-12-01 / nr. 283

Pentru patria noastră, Republica Populara Romine t 4EAMRAREA PATRIEI h||F Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 283 (5367) Duminică 1 decembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI încheierea vizitei delegației de stat a H.P.Romîne în R. S. F. Iugoslavia Semnarea Comunicatului comun romîno-iugoslav și a Acordului privind Sistemul Porțile de Fier BELGRAD, 30 - Trimișii speciali Agerpres S. Strujan și P. Popa transmit :• Sîmbătă la amiaza, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia privind realiza­rea și exploatarea Sistemului hidro­energetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Co­municatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Popu­lare Romîne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe Gheorg­hiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlă­­deanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămnășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardelj, președin­tele Skupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Exe­cutive Federative, Mialko Todoro­­vici, vicepreședinte al Skupstinei Fe­derative, Miloș Minici, vicepreșe­dinte al Vecei Executive Federa­tive, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slo­bodan Penezici, președintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei E­­conomice Federative, Marin Țeti­­nici, secretar federativ pentru trans­porturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Fi­lip Baikovici, secretar federa­tiv pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, ad­junct al secretarului de stat pen­tru afacerile externe, Arso Milato­­vici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă, și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației romîne s-au în­treținut apoi cordial cu conducăto­rii iugoslavi. In timpul semnării documentelor Telefoto , AGERPRES COMUNICAT COMUN La invitația președintelui Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Romîne, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială in Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1903. Delegația Republicii Populare Romîne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Za­greb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut întîl­­niri cu reprezentanți ai organelor republicane și lo­cale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socia­liste in Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspec­tivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Romîne a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preșe­dintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Măm­ășan, ambasadorul Re­publicii Populare Romîne în Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, pre­ședintele republicii, secretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Scupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Minici, vicepre­ședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și tele­comunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al pre­ședintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al se­cretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovă­rășească de cordialitate și înțelegere reciprocă.­ ­ Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Repu­blica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvolta­rea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus ho­­tărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pen­tru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral rela­țiile economice reciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asu­pra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării eco­nomice în producția industrială, a colaborării în do­meniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico­­științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor eco­nomice reciproce, va contribui la dezvoltarea colabo­rării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două gu­verne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea în­semnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contri­buție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibi­lități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construi­rea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favo­rabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, im­portant mijloc de circulație internațională, spre folo­sul tuturor țărilor interesate. In legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a (Continuare in pag. 3-a) Delegația de stat a R. P. Romîne a plecat spre patrie BELGRAD, 30 De la trimișii spe­ciali Agerpres S. Strujan și P. Popa . Sîmbătă seara a părăsit Belgra­dul, îndreptîndu-se spre patrie, de­legația de stat a R. P. Romîne condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintelui Iosip care la invitația Broz Tito a făcut o vizită în R.S.F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepția, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și ceilalți membri ai delegației române au fost conduși la gară de președintele R. S. F. Iugoslavia, tovarășul Iosip Broz Tito, de tovarășii Edvard Kardeli, președintele Skupștinei Federative, Aleksandar Rankovici, vicepreșe­dintele Republicii, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Fede­rative, Blajo Iovanovici, președin­tele Tribunalului Constituțional al R. S. F. Iugoslavia, Lazar Kolișev­­ski, președintele Comitetului Fede­rativ al Uniunii socialiste a po­porului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, președintele Consiliului central al Uniunii sindi­catelor din Iugoslavia, Kocea Po­povici, secretar de stat pentru afa­cerile externe, Jovan Veselinov, se­cretar al C.C. al U. C. din Serbia, Ivan Goșniak, secretar de stat pen­tru problemele apărării naționale, și alte persoane oficiale. Peronul gării centrale din Bel­grad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Romîne și R. S. F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romîne și R. S. F. Iu­goslavia In timp ce tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, ră­sună salve de salut. Membrii dele­gației romîne își iau rămas bun de la personalitățile iugoslave care i-au condus la gară, de la șefii mi­siunilor diplomatice, de la membrii ambasadei R. P. Romîne la Belgrad înainte de urcarea în tren, tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației romîne își iau un călduros rămas bun de la to­varășul Iosip Broz Tito și ceilalți conducători iugoslavi. Oaspeții romîni au fost însoțiți pînă la frontieră de tovarășii Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Exe­cutive a R.S. Serbia, Arso Milato­vici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă, Radovan Vlaiko­­vici, președintele Skupștinei­­ din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makiedo, șeful protocolului din secretariatul de stat pentru a­­facerile externe, și alte persoane o­­ficiale iugoslave, DIN VIATA UNITATILOR, Carnet de corespondent ELEVI ÎN APLICAȚIE Totul este gata. Autostațiile și celelalte mașini aliniate perfect, așteaptă comanda de plecare. Urmărind pe hartă, elevul plu­­tonier-major Ioan Grigore, ca și colegii săi, notează cu atenție a­­mănunte despre itinerarul de deplasare, precizări pe care lec­torul, maiorul Ioan Dobrescu, le face înainte de plecarea subuni­tății de transmisiuni în raionul de concentrare. ...O comandă și coloana de mașini părăsește platoul. Curînd, orașul rămîne undeva, în urmă. Vîntul nu prea puternic, dar tă­ios, le îmbujorează elevilor o­­brajii. Terenul frămîntat pune la încercare motoarele mașini­lor, care nu se dau bătute, ia­­tă­ le ajunse în terenul unde se va desfășura aplicația. Cu hărțile desfăcute, elevii sînt puși rînd pe lună să facă orientarea topogra­fică și tactică, să aleagă locul de dispunere a nodului de trans­misiuni și a elementelor acestuia. Una din cele mai bune rezol­vări, pe care o vor executa prac­tic, este cea a elevului plutonier­­major Ioan Grigore. El este nu­mit șef al nodului de transmi­siuni. Își consultă carnetul, apoi dă misiuni subordonaților și in­stalarea începe. La stația telefonică centrală se lucrează intens. Elevul gent-major D. Crușoveanu ser­își conduce cu pricepere echipajul. Rînd pe rînd, sînt realizate le­găturile interioare și exterioare. Fiecare elev muncește cu însu­flețire, aplicînd în practică cele învățate pînă acum la exerciți­ile tehnice și tactice de specia­litate. Elevul plutonier Stelian Ardeleanu este radist de servi­ciu la una din stații. A obținut imediat legătura cu corespon­denții. Totuși nu este mulțumit de modul cum îl aude pe unul din ei. Este bruiat de o stație apropiată. Fără a pierde timp, a luat măsura ca stația să-și schim­be locul și să fie acționată la distanță. Această rezolvare s-a dovedit eficientă. Legătura ra­dio e acum de bună calitate. ...In cadrul nodului de trans­misiuni se muncește cu însufle­țire. Șeful nodului, elevul pluto­­nier-major Grigore, verifică am­plasarea elementelor și realiza­rea legăturilor. Acum este în măsură să raporteze că nodul de transmisiuni din raionul de con­centrare este instalat corect din toate punctele de vedere, că le­găturile funcționează în totali­tate. Timpul s-a scurs cu repezi­ciune... întunericul a venit parcă prea devreme. El va da de furcă elevilor, acum cînd nodul de transmisiuni urmează să-și schim­be poziția. Elevii își trec pe hartă datele necesare șefului de nod, și-și completează schemele radio în funcție de mijloace și noile nevoi de legătură. Se ex­pun iarăși soluții, de data aceas­ta pentru încolonarea mijloa­celor de transmisiuni pe timpul deplasării. Coloana a pornit spre noul raion. Aici, ca și pe tot timpul desfășurării aplicației, le­găturile radio, radioreleu și fir au funcționat neîntrerupt. Această aplicație a constituit pentru elevi un bun antrena­ment în mînuirea tehnicii de transmisiuni în condiții cît mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă. Elevul plutonier-major Ioan Grigore, elevul plutonier Stelian Ardeleanu, elevul ser­­gent-major Ilie Cucu și elevul sergent-major Nicolae Mirea au fost evidențiați la bilanț DRAGOȘ ALEXANDRESCU Maior Cu angajamentul anual la economii realizat PLOIEȘTI­ — întreprinderile industriei metalurgice și construc­toare de mașini din regiunea Plo­iești și-au îndeplinit de pe acum angajamentul anual privind reali­zarea de economii suplimentare la prețul de cost. Constructorii de u­­tilaj petrolier din Tîrgoviște și cei de la Uzina „1 Mai‘‘-ploiești au dat mai mult de jumătate din valoarea totală a economiilor în ramura respectivă. Prin reducerea prețului de cost și a cheltuielilor de producție, unitățile economice din regiunea Ploiești au realizat în primele 10 luni din acest an economii suplimentare in valoare de 163 993 000 lei. PITEȘTI.­­ Potrivit datelor cen­tralizate la Direcția regională de statistică, întreprinderile industria­le din regiunea Argeș au realizat în 10 luni economii la prețul de cost în valoare de peste 79 milioa­ne lei, cu circa 44 milioane lei mai mult decît prevedea angajamentul anual. Succesul este rezultatul a­­plicării în procesul de producție a unor metode înaintate de lucru, în­deplinirii planurilor de măsuri teh­­nico-organizatorice, ridicării randa­mentului unor utilaje. (Agerpres) Metodă avansată pe linia industrializării construcțiilor Pe șantierul de construcție a o­­rașului Onești s-a instalat pentru prima oară la noi în țară o linie tehnologică care execută elemente prefabricate spațiale din beton ar­mat pentru blocuri de locuințe. Fie­­care element spațial reprezintă o cameră întreagă alcătuită din patru pereți. Acesta se finisează complet în atelier, i se montează ușile, fe­restrele și unele instalații, rămî­­nînd ca la locul de montaj să se facă numai legăturile între ele­mente, racordurile instalațiilor, pre­cum și unele lucrări mărunte de retuș. Primul bloc experimental cu două etaje, cuprinzînd 12 aparta­mente, a fost ridicat în numai trei zile. Această metodă, care reprezintă o treaptă avansată pe linia indus­trializării construcțiilor, asigură scurtarea timpului de execuție a blocurilor de locuințe. (Agerpres) O scrisoare către laminoriștii reșițeni Maistrul Nicolae Lefter, așezat la masa lui, recitește scrisoarea sosită pe adresa Combinatului Siderurgic Reșița de la o unitate militară. Se vorbește în ea des­pre soldatul Gheorghe Cruceru: „Prin comportarea sa cu adevă­rat ostășească.... se spune în scri­soare despre soldatul Cruceru, face cinste atît unității noa­stre, cît și colectivului ln care a muncit înainte de încor­porarea sa, dovedind contribuția dumneavoastră la educarea lui în spiritul moralei noi, socia­liste " Nicolae Lefter își ridică privi­rile de pe coala de hîrtie din fața sa. Clipe frumoase, clipe de bucurie ! Și-l închipuie pe tînă­­rul laminorist Gheorghe Cruceru în haine militare. Nl vede, nici el nu știe de ce, în poziție de drepți, cu mîna la bonetă, în chip de salut, privind dîrz îna­inte. E viu în mintea maistrului chipul tînărului în salopetă, cu mînecile suflecate, lucrînd cu rîv­­nă (totdeauna lucra așa în ulti­mul timp) la linia de profile grele a laminoarelor Combinatu­lui. Maistrul își aduce aminte cum arăta cînd a venit, în 1958, la laminoare. Era cam *,năzdrăvan, pe-atunci proaspătul absolvent al școlii profesionale. Dar ajutat de colectiv, de el, Lefter, tînărul progresa. Creștea mai re­pede decît alții. Maistrul vedea cu ochii lui cum se formează din tînărul acesta un laminorist de nădejde, un om serios. Uite, acum își aduce aminte de­ o sea­ră în care s-a defectat linia grea. Deranjamentul nu era prea ușor de remediat. Ar fi trebuit întrerupt procesul de producție pe vreo 3 zile. Dar asta însem­na cîteva sute de tone de lami­nate mai puțin. Maistrul, îm­preună cu secretarul organiza­ției de partid, a mobilizat oame­nii. Și-n 24 de ore, timp în care nimeni din echipă n-a părăsit secția, defectul a fost înlă­turat. Cu cîtă rîvnă a muncit atunci Gheorghe Cruceru ! A fost sufletul celor tineri.. In armată și în producție în primele rînduri «...Pentru succesele obținute în pregătirea militară — glăsuiește mai departe scrisoarea — pentru modul său de comportare exem­­plară, vă aducem mulțumiri...* Nicolae Lefter netezi hîrtia cu palma. Ieri au citit-o băieții în adunarea organizației U.T.M. pe secție. Pe urmă a circulat prin toată secția. Și acum iar s-a în­tors la el. Băieții s-au hotărît să răspundă la scrisoare. O să răs­pundă și maistrul. O să-i scrie și lui Cruceru. Ii va povesti des­pre felul în care muncesc oame­nii din secție, despre faptul că planul de producție e mereu de­pășit, că se dau numai produse de cea mai bună calitate. Și o să-i scrie că-i tare mulțumit de el și că așteaptă numai vești bune despre succese în însușirea meseriei armelor. C. DIACONU Preocupare­a tuturor militarilor Pregătirile în vederea noului an de instrucție sînt în plină desfă­șurare în subunitatea comandată de căpitanul Ion Ghiga. La sala de specialitate au fost reînnoite planșele și diferite sche­me ale aparaturii din înzestrare. Au fost reparate mesele și scaune­le care necesitau aceasta. Pregătirile în vederea începerii noului an de instrucție continuă. A­­sigurarea bazei materiale în între­gime constituie o preocupare a tu­turor militarilor din subunitate. CORESP. Bază sportivă Din inițiativa și sub conducerea locotenentului I. Bergheș a fost terminată o nouă bază sportivă a unității. Aceasta este dotată cu un portic de metal, bare fixe, bare paralele, pistă de alergare, groapă de sărituri etc. Asemenea baze sportive au fost amenajate și la unele subuni­tăți, cum sînt cele în care muncesc căpitanii A. Petre și I. Brînză. Ele vor da posibilitate militarilor să se pregătească în bune condițiuni în vederea trecerii probelor pentru obținerea insignei de polisportiv. Căpitan I. LUCAN Examen al măiestriei ostășești Recent, un număr însemnat de grupe și echipaje s-au prezentat în fața comisiei pentru a obține tit­lul de frunte. Și de data aceasta, măiestria și-a spus cuvîntul. Pe tot timpul anului de instruc­ție, gradații și soldații, îndrumați și ajutați cu dragoste și competență de comandanții Ion au depus efor­turi susținute pentru însușirea în cele mai bune­ condițiuni a specia­lității, și-au ridicat necontenit ni­velul politico-ideologic. Pe terenu­rile de Instrucție, în sălile de spe­cialitate, pe cîmpurile de aplicații, ei și-au consolidat cunoștințele, s-au călit, urcînd treaptă cu treap­tă pe drumul măiestriei ostășești. Drept rezultat, la verificare, ma­rea majoritate a grupelor și echi­pajelor prezentate au cucerit tit­lul de „Subunitate de frunte". Prin­tre acestea se numără și cele co­mandate de sergenții M. Lulea, Gh. Bogdan, M. Tilincă, caporalii Gh. Ioniță, N. Rusu și G. Nichita. Plutonier V. POPA Vedere parțială a Șantierului Naval Oltenița /Polo : AGERPRES) Cel mai bun din secție Acele își încetează împunsă­turile doar pentru o secundă. Atît cît îi trebuie unei mîini sprintene să fixeze rama unei noi ghete între dinții lacomi ai mașinii. Și țăcăniturile por­nesc din nou, cusăturile parcurg rama în lung, gheata e răsucită ușor și... gata. Alta îi ia locul. Două brațe vînjoase mînuiesc cu îndemînare și gheată, și ma­șină. — NI cheamă Matei Vasile — ne spune inginerul E. Dragomir. Ne mîndrim cu el. Aici, în sec­ția de cusut rame, nu-i chip să-l întreacă careva. In fiece lună depășește planul. Și, în timp ce ne invită să privim fotografia lui Matei la panoul de onoare, inginerul a­­daugă : nu-i vorbă, și înainte era bun. De la ostășie s-a reîn­tors însă mai formal. Vede lu­crurile parcă mai matur. ...In momentul încorporării, tînărul Matei Vasile ar fi dorit să fie repartizat în aviație. A ajuns însă tunar. La artileria antiaeriană. La început îi era greu la specialitate. Ajutat de comuniști, muncind cu rîvnă, a pătruns din ce în ce tainele a­­paratului central. Primele rezul­tate mai bune i-au adus primele evidențieri din partea coman­danților. In anul doi de servi­ciu avea pe epolet gradul de sergent, iar pe piept îi strălu­cea insigna ..Militar de frunte”. Deveni apoi comandant de gru­pă. Subordonații săi, aproape toți, i-au urmat exemplul. Și ei au devenit fruntași în pregătirea de luptă și politică. „Știți, tovarășe căpitan, a ra­portat el comandantului său, înainte de a părăsi porțile cazăr­mii, multe am învățat în armată. Acolo, în fabrică, voi căuta să fiu la înălțime. Vă promit“. Aceeași toamnă. Șase zile după lăsarea la vatră. Fostul sergent V. Matei intra din nou pe por­țile fabricii de piele și încălță­minte din Cluj. ...Trecuse mai bine de o lună de zile. Matei, ce-i drept, înde­plinea planul de producție , dar nu mai mult. Și-i era necaz. Mai ales cînd vreun muncitor mai în vîrstă îi arunca, în glu­mă cuvintele: „Ehei, tovarășe sergent, nici noi n-am ramas pe loc. Am urcat și noi trepte, ce crezi !“. I se întîmplase și in armată să rămînă în urma alto­ra, învățase însă să fie perseve­rent. Mașina la care lucra era nouă. A căutat zi de zi s-o cu­noască și s-o stăpînească­­ a Per­fecție. A cerut și ajutorul colec­tivului. L-a primit. Treptat, a progresat, a devenit tot mai stâ­­pîn pe orice operație, cît de mică. Și rîvnă, stăruința^ nu pu­teau să nu-și arate roadele. Au început depășirile. Cu un pro­cent, cu două, cu zece, cu trei­zeci și mai mult. Mai întîi în secție, apoi în întreaga fabrică, despre Matei se vorbea tot mai des. Devenise fruntaș în producție, primul din secție... a . Am putea să relatam încă multe despre viața și preocupă­rile lui Matei Vasile. De pildă, că-i place cartea, teatrul, muzi­ca. Subliniem însă un fapt­ mult mai important din viața sa. Pen­tru abnegația în muncă, pentru comportarea demnă în viață și mai ales în producție,­­ nu de mult comuniștii l-au primit di­rect în rîndurile membrilor de partid, fără a mai face stagiul de candidat. Maior M. NEGURA

Next