Apărarea Patriei, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 77-102)
1964-04-08 / nr. 83
Pentru patria noastră, Republica Populară Române ! Tar APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 83 (5476) Miercuri 8 aprilie 1964 4 PAGINI — 20 BANI BIBLIOTECARII DIN ARMATĂ In cei douăzeci de ani de la eliberare, cartea a devenit prieten nedespărțit al maselor, un sfătuitor înțelept al varietatea și execuția lor. Bogăția, tehnică a cărții românești din ultimii ani ne pun pe plan de egalitate cu cele mai renumite țări producătoare de carte literară, artistică, științifică și tehnică. Ritmul în care se dezvoltă activitatea editorială (în ultimii zece ani au apărut peste 59 000 titluri de cărți, în peste jumătate de miliard de exemplare tiraj), creșterea continuă, impetuoasă a numărului de biblioteci din întreaga țară (aproape 24 000 biblioteci în 1963), sporirea continuă a numărului de cititori — toate acestea sînt expresii ale politicii juste a partidului nostru de ridicare pe trepte tot mai înalte a nivelului cultural-științific al celor ce muncesc. Munca de răspîndire și popularizare a cărții cunoaște o mare amploare și în armata noastră. In unități și subunități, la Casele ofițerilor și cluburile de garnizoană sînt biblioteci care ralizează zeci tede mii de titluri, sute de mii volume, puse de dispoziția militatarilor pentru a-și lărgi orizontul politic, ideologic, cultural și științific Cei care fac legătura nemijlocită dintre cititori și lumea cărților sînt bibliotecarii. Bibliotecarii, din armată, activiști în domeniul muncii au de îndeplinit cultural-educative, sarcini importante pentru sprijinirea procesului pregătirii de luptă și politice a trupelor. Ce înseamnă a fi un bun bibliotecar în armată ? Desigur, la această întrebare este greu de dat un răspuns atotcuprinzător. Totuși sînt anumite calități și trăsături care prin excelență trebuie să caracterizeze și pe un bibliotecar Ca activist pe frontul revoluției culturale, bibliotecarului din armată i se cere nu numai o temeinică pregătire profesională, dar și inițiativă, pricepere și pasiune în muncă. El trebuie să fie un entuziast, să știe să îndrume cu competență lectura cititorilor, să stăpînească metodele activității bibliotecare, să știe să organizeze cu ajutorul acestor metode întreaga muncă a bibliotecii. In armată numărul bibliotecarilor care își îndeplinesc cu competență și pasiune sarcinile ce le revin crește permanent. Iată, de pildă, pe tovarășa V. Jitaru, bibliotecară la una din casele ofițerilor. Această tovarășă se străduiește ca biblioteca să constituie un sprijin tot mai eficient în activitatea ofițerilor, subofițerilor și a familiilor lor din garnizoana respectivă. Aici, cititorii găsesc permanent cărțile noi apărute, aprovizionarea bibliotecii făcîndu-se sistematic. Tovarășa V. Jitaru se îngrijește ca în bibliotecă să fie o ordine perfectă, ca fișierele, cataloagele și mapele cu tăieturi din presă să fie puse la punct, pentru ca cititorii să se orienteze mai ușor asupra fondului de publicații, asupra materialelor apărute în ziare și reviste etc. Această bibliotecă informează regulat pe cititori asupra noutăților literare, organizează interesante activități de popularizare a cărților în rîndul familiilor de militari. Aprecieri pozitive au militarii și despre tovarășul N. Cristea, bibliotecar de unitate. El a reușit ca să-și formeze din rîndul bibliotecarilor de subunități propagandiști activi ai cărții cu tematică ostășească. In unitate se desfășoară o vie activitate de popularizare a cărții tehnico-științifice. Menționăm aici și numele tovarășei Gheorghița Constantinescu, bibliotecară într-o unitate, care înțelegîndu-și bine sarcinile acordă o deosebită atenție popularizării cărților prevăzute pentru concursul „Iubiți cartea“. SUSȚINEREA ACESTUI CONCURS ESTE O DATORIE DE FRUNTE A BIBLIOTECARILOR DIN ARMATĂ. In bibliotecile din armată, cum arătam, sînt concentrate zeci chiar sute de mii de cărți și pași modice ale literaturii. Insă omul, în decursul vieții sale, poate citi doar un număr limitat de cărți. De aceea, una din cele mai importante sarcini ale bibliotecarilor constă în a-i ajuta pe cititori să aleagă pentru lectură cele mai bune opere, cele mai valoroase și necesare cărți pentru activitatea lor practică. Experiența celor mai buni bibliotecari demonstrează că succesul în munca lor se datorează faptului că activitatea lor este axată pe cunoașterea sarcinilor ce stau în fața militarilor, pe studierea cerințelor și preferințelor cititorilor. Procedează just acei bibliotecari care folosesc în sprijinul pregătirii politice și de luptă panouri, vitrine și expoziții de cărți, liste bibliografice de prin recomandare care popularizează documentele partidului nostru, cărți și broșuri care ajută pe militari în însușirea diferitelor teme pe care le studiază la formele de învățămînt politic sau diferite categorii de instrucție. Folosind variatele forme ale muncii de popularizare a cărților cu seri literare, consfătuiri cu cititorii, concursuri literare etc., bibliotecarii vor îmbunătăți mereu calitatea manifestărilor de masă cu cartea. Trebuie părăsite rutina și șablonul care s-au înrădăcinat pe alocuri, unde se repetă la nesfîrșit unele teme, se propagă titluri cunoscute de toată lumea. Obiectul manifestărilor de masă trebuie să-i formeze cărțile beletristice de înaltă valoare educativă, literatura social-politică și științifică de largă accesibilitate și mai cu seamă literatura cu tematică militară. Numeroși bibliotecari din armată, printre care tovarășii Emil Fodor și Elena Moescu, au ca preocupare principală nu numai organizarea de activități variate, menite să popularizeze fondul de publicații cu tematică militară, dar ei înșiși redactează diferite materiale — ca recenzii, prezentări — bogate în conținut și atractive. Forme interesante sînt și procesele literare, concursurile literare, întilnirile cu scriitorii și cu criticii literari Multiple sînt posibilitățile prin care bibliotecarul poate să apropie pe cititor de cartea care să-i fie de folos. Este vorba de munca cu cititorii, cu cei care vin în bibliotecă și întreabă : „Ce noutăți mai aveți ?“ Nu poți să-i oferi omului pur și simplu o listă de noutăți recent apărute și să te duci apoi să-ți vezi de treabă. Cititorul așteaptă întotdeauna de la bibliotecar un cuvînt de îndrumare. Bibliotecarul trebuie să fie în măsură a vorbi despre o carte sau alta, să fie pregătite bine documentate, face recomandări competente, necesar deci să fie el însuși informat, să nu se rezume doar la evidența volumelor din bibliotecă. Din păcate, mai sînt unii bibliotecari, puțini la număr, care muncesc fără perspectivă, nu-și îndeplinesc conștiincios toate atribuțiile. Tovarășa Violeta Huștiuc, de pildă, la un moment dat manifesta nepăsare atît în munca de organizare și completare a fondurilor bi-Continuare în pag. 2-a] AAunca culturală. în pas cu cerințele vieții Angajamentul devine faptă încă de la începutul anului de instrucție, militarii din compania comandată de căpitanul V. Moroșanu și-au propus să obțină calificativul „foarte bine“ la toate ședințele de tragere ce le vor executa. Angajamentul luat i-a însuflețit, i-a mobilizat. Astfel, la tragerea cu automatul, executată zilele trecute, 90 la sută din personalul companiei a obținut calificativul „foarte bine“. Cu multă precizie și eficacitate au tras militarii din grupele comandate de caporalii Gh. Sirop, F. Graur și I. Georgescu. Comandantul unității a adus căpitanului V. Moroșanu mulțumiri în adunarea ofițerilor, iar întreaga companie a fost felicitată în fața unității. Căpitan GH. GAVRIL Și-au îmbogățit cunoștințele In subunitatea unde muncește ofițerul C. Preda a luat sfîrșit zilele trecute convocarea grupelor de cercetare chimică și de radiație. Cu participanții s-au desfășurat teme pentru dobîndirea de cit mai temeinice cunoștințe teoretice, precum și ședințe de lucru practic. S-a pus un accent deosebit pe învățarea aparaturii din dotare și folosirea ei, detectarea S.T.L. în diferite situații ale luptei, determinarea coordonatelor și calibrului exploziei nucleare și altele. Interesul ce s-au dovedit participanții pe timpul convocării se reflectă în rezultatele bune și foarte bune obținute de ei. Merită a fi evidențiați în mod deosebit caporalul A. Oprea, soldatul fruntaș C. Dumitrache, soldatul A. Chifor, care la verificările ce au avut loc la sfîrșitul convocării s-au prezentat cei mai bine pregătiți, Maior D. BULIGIOIL Amintiri, îndemnuri Numele sergentului Ion Vișovan, lăsat la vatră în toamna anului trecut, este binecunoscut în unitatea noastră. Despre el, despre perseverența sa în însușirea măiestriei ostășești, despre metodele aplicate în instruirea grupei pe care o comanda, s-a scris mult. S-a scris în ziarul „Apărarea Patriei“, în revista „Viața Militară“, precum și într-o broșură de lecții politice. Acolo, în acea broșură, sergentul Vișovan era dat ca exemplu pentru modul cum reușise să obțină specialitatea de radiotelegrafist clasa 2-a încă din primul an de instrucție. A urmat apoi cucerirea titlului „Militar de frunte“, a insignei „Prieten al cărții“, apoi dobîndirea titlului „Subunitate de frunte“ de către grupa pe care o comanda. Disciplinat, conștiincios, ordonat și exigent cu subordonații săi, fostul gradat a constituit un exemplu demn de urmat pentru militarii unității noastre. Zilele trecute m-am întîlnit cu fostul meu subordonat, astăzi student la Institutul pedagogic. Despre el le vorbisem de altfel și tinerilor ostași. El și-a manifestat dorința să-și vadă subordonații pe care i-a instruit, grupa pe care a predat-o la plecare înlocuitorului său, astăzi caporalul A. Scurtu. Revederea a fost plăcută. Caporalul A. Scurtu, la rîndul lui radiotelegrafist clasa 2-a, duce cu cinste mai departe tradiția grupei. La propunerea mai multor militari, Vișovan le-a împărtășit acestora din experiența lui în cucerirea și ridicarea calificării de clasă, le-a vorbit despre metodele aplicate de el în obținerea unor rezultate dintre cele mai bune. Intîlnirea a fost deosebit de fructuoasă, militarii rămînînd cu învățăminte prețioase. Căpitan C. ANDREI AN Antrenament intens Personalul bateriei noastre se pregătește intens în vederea apropiatelor aplicații tactice. La orele de specialitate, în cadrul serviciului de luptă la material, servanții, sub îndrumarea comandanților de plutoane și a gradaților, se antrenează, punînd accentul pe executarea mișcărilor cu precizie și rapiditate. La plutonul radiotehnic, operatorii de la S.O.T. se antrenează cu multă atenție în condiții de bruiaj. Cei mai bine pregătiți, cum sînt soldații Gh. Stoenescu și C. Velișcu, își ajută cu dragoste tovarășii din pluton. De altfel și în celelalte plutoane spiritul de întrajutorare se manifestă din plin Caporal I. MILOIU Caporal T. TEODORESCU Bibliotecara, tovarășa Vița Bodnar, recomandă noile cărți sosite în bibliotecă. Recent, un număr de 30 militari dintre cititorii acestei biblioteci au devenit purtători ai insignei „Prieten al cărții“. Foto : ȘT. IONESCUj gtj PWT-------- Cină și-a luat angajamentul in adunarea de partid că și in acest an plutonul pe care-l comandă își va menține titlul de „Subunitate de frunte", locotenentul-major C. Vișan era conștient că, pentru aceasta, atitel cit și subordonații lui vor trebui să muncească mai mult și mai bine ca în anii trecuți. Era convins că dacă vă munci cu aceleași metode ca in trecut, nu va reuși să facă progrese reale. Nu pentru că metodele respective ar fi fost lipsite de eficacitate, dar se impunea ca față de sarcinile tot mai complexe puse în fața subunității să adopte metode de muncă corespunzătoare noilor cerințe. Să luăm, de pildă, ritmul de construcție a podurilor joase. In anul trecut, cind plutonul său a obținut pentru a doua oară titlul de „Subunitate de frunte", ritmul de construcție a podurilor joase pe palee de piloți trebuia mărit față de anul precedent cu trei metri liniari pe oră Studiind metodele de lucru, comandantul de pluton a ajuns la concluzia că dacă se va modifica sistemul de ridicare berbecului, demultipliând forța de ridicare, numărul oamenilor de pe fiecare portiță se va putea micșora cu unul, fără să scadă capacitatea de muncă a grupei. Folosind apoi noi metode in construirea portiței, a scurtat și timpul de lucru. Ca să ajungă la ritmul cerut de plan, ostașii au fost învățați să lucreze mai organizat și mai repede și să înlăture orice mișcare de prisos. Cu aceste măsuri se părea că s-a asigurat totul privind rapiditatea construcției. Și totuși la începutul acestui an de instrucție, sarcina era ca ritmul de construcție a podului aproape să se dubleze față de acum doi ani. Ce trebuie făcut pentru ca plutonul să se poată încadra în noul barem ? — s-a întrebat ofițerul. Baremurile sînt doar înălțimi care pot fi trecute. A căutat și a găsit răspunsul la discuțiile cu alți comuniști, ofițeri cu multă experiență, sau din cărțile și publicațiile de specialitate. Pentru a păstra titlul de frunte — a concluzionat comandantul de pluton — va trebui să pun accent pe două probleme principale și anume : în primul rând pe organizarea întrecerii pentru realizarea obiectivelor propuse și, in al doilea rind, pe perfecționarea unor metode de construire a podului. Așa a și procedat. Comandantul de pluton a organizat bine munca oamenilor, le-a pus in față obiective clare pentru întrecere, a învățat pe comandanții de grupe cum să formeze subordonaților lor deprinderi practice în mînuirea mijloacelor de construire a podului. Folosindu-se de cunoștințele teoretice și practice de specialitate, comandantul de pluton împreună cu căpitanul Radu Mihai au construit un dispozitiv sanie pentru baterea a patru piloți deodată (in loc de unul), fără să mai fie nevoie de spargerea ghetei. Prin aplicarea acestei metode, pe timp de iarnă se ciștigă multe minute prețioase la fiecare metru liniar. După aproape două luni de la începutul anului de instrucție, ritmul de construcție a podului a ajuns, pentru întregul pluton, foarte apropiat de cel prevăzut pentru calificativul maxim. Exista totuși o diferență in rezultatele obținute de grupe. Și aceasta tocmai datorită stilului diferit de muncă al gradaților. Comandantului, care cunoaște foarte bine felul cum muncește fiecare subordonat al său, nu i-a scăpat faptul că întotdeauna caporalul Gh. Jerdel, deși cu bogate cunoștințe teoretice, se pregătește cu multă sirguință pentru fiecare exercițiu in parte, se pricepe să-și entuziasmeze subordonații, să le dezvolte dorința fierbinte de a lucra mereu mai repede, și mai bine. Adesea, chiar în timpul lucrului, nu scapă prilejul să le spună că in luptă, de ei, de o mină de pontonieri, depinde in mare parte ritmul ofensivei care nu trebuie să slăbească din pricina cursurilor de apă. Ostașii grupei înțeleg valoarea reală a fiecărei clipe cîștigate, că îndeplinindu-și misiunea mai devreme decît prevăd baremurile ajută celelalte trupe să ajungă la locul ordonat mai repede, să lovească adversarul prin surprindere. E un bun agitator — gîndea comandantul de pluton — dar ii lipsește totuși ceva. Nu știe cum anume trebuie să lucreze practic pentru ca fiecare ostaș să dea maximum de randament, în toate orele de lucru. E drept, grupa lui obținea rezultate mai bune decît grupa caporalului Melcescu, dar nu ajungea încă la nivelul cerut de noile haremuri. Nu-i totul să întreci pe cineva, important e ceea ce ai realizat prin aceasta, dacă ai ajuns la obiectivul stabilit în întrecere ! Spre deosebire de caporalul Jerdel, caporalul N. Melcescu este socotit unul din cei mai buni specialiști din unitate. Nu se pricepe atît de bine însă să pătrundă în sufletul ostașului și să-l facă să înțeleagă că de fiecare în parte depinde eficacitatea muncii întregii grupe. El ar vrea ca toți subordonații lui să înțeleagă din primul cuvînt ce au de făcut, de aceea, cînd vreunul nu pricepe imediat, își pierde uneori răbdarea. Comandantul subunității, urmărind ca ambele grupe să atingă cit mai repede baremul maxim, a ținut seama de stilul de muncă și de priceperea comandanților de grupă, a căutat să completeze fiecăruia ceea ce îi lipsea. Comandanții au fost obișnuiți să se ajute între ei pentru realizarea obiectivelor întrecerii socialiste. ...A mai trecut încă o lună, timp în care grupele și-au continuat pregătirea. Plutonul se afla într-o aplicație tactică. Trebuia construit în timpul cel mai scurt un pod peste un curs de apă mijlociu. Condițiile de lucru erau grele : ceață, întuneric, frig. Subunitatea și-a început lucrul la timp. Temeinic pregătiți, ostașii acționau cu îndemînare. De această dată, caporalul Melcescu a reușit să organizeze mai bine activitatea oamenilor. După cîteva ore de muncă, avea un ușor avant față de cealaltă grupă. Era bucuros gradatul mai cu seamă că în săptămîna respectivă egalase rezultatele foarte bune obținute de grupa lui Jerdel in întrecerea socialistă. Spre bucuria, dar și spre mi- Maior V. MIREAȚA (Continuare în pag. 3-a] MEREU MAI BINE UZINELE „SEMĂNĂTOAREA“ DIN CAPITALĂ Un nou lot de combine „CI“ este verificat cu atenție înainte de expediere. Foto : AGERPRES In ziua de parc, lucrări de bună calitate Ziua de parc a început în subunitatea comandată de ofițerul I. Piscanu în urma unei organizări minuțioase a muncii, într-o ordine perfectă. Fiecare echipaj a început munca cu hotărîrea de a executa lucrările stabilite în programul zilei de parc la un înalt nivel calitativ. Angajamentele luate în întrecerea socialistă au dinamizat întreaga activitate. Locțiitorul tehnic al comandantului subunității, ofițerul I. Merey, trecea cu regularitate de la un echipaj la altul, făcînd observațiile necesare, învățînd militarii în rezolvarea unor operațiuni mai complicate. Ziua de parc s-a încheiat la timp și cu un bilanț rodnic. Comandantul subunității a evidențiat, în mod deosebit, pe soldații V. Ristea, Gh. Spătaru, V. Cojocaru pentru calitatea lucrărilor executate. Maior I. NICOARA Crește viteza medie de foraj PITEȘTI, 7 (Coresp. Agerpres). Viteza medie de foraj realizată în primul trimestru de sondorii din regiunea Argeș este cu 64,2 la sută mai mare decît în aceeași perioadă a anului trecut. La obținerea acestui succes a contribuit în cea mai mare parte extinderea metodelor moderne de săpare a sondelor și în special a forajului cu turbina. Extinderea forajului cu turbina a dus la depășirea planului pe primul trimestru cu 2414 ml. Cele mai frumoase rezultate în aplicarea acestui procedeu tehnologic modern au fost obținute în luna martie, cind s-a săpat cu turbina 70 la sută din volumul de foraj. îmbunătățind continuu metodele de lucru, sondorii din întreprinderea de foraj Bascov au aplicat în luna martie forajul cu turbina la 76,1 la sută din totalul metrilor forați, realizare înregistrată pentru prima dată în activitatea de săpare a sondelor din regiunea Argeș, Realizări în reducerea consumului de lemn de mină DEVA, 7 (Coresp. Agerpres). Colectivul exploatării miniere Petrila a armat cu metal în luna trecută peste 1 350 ml galerii, de două ori mai mult decît era planificat, economisind astfel in medie față de plan ce 2,8 mc material lemnos de fiecare o mie tone de cărbune extras. In bazinul carbonifer , al Văii Jiului producția de cărbune extrasă cu susținere metalică a crescut de 12 ori față de realizările din 1955. Extinderea folosirii înlocuitorilor de lemn în abataje și la lucrările de pregătire a avut ca urmare reducerea consumului de lemn de mină pe întreg bazinul Văii Jiului, față de 1955, cu aproximativ 9 mc pe mia de tone de cărbune extras. VIZITA VICECANCELĂRUlUI AuSTRIEI, DR. BRUNO PITTERMANN Primirea la Palatul R. P. Romine Președintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele Consiliului Ion Gheorghe Maurer, de Miniștri, au primit marți la amiază, la Palatul R.P. Romine, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Romine la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la București, precum și dr. Robert Fischer, consilierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Au început convorbirile la Consiliul de Miniștri Marin, la Consiliul de Miniștri al R. P. Române au început convorbirile cu dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin și Constantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihail Florescu, ministrul industriei petrolului și chimiei, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secretarul Comisiei guvernamentale d colaborare economică și tehnicoștiințifică, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei electrice, Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Romine la Viena. Din partea austriacă au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la București, precum consilieri și conducători de întreșiprinderi industriale din Austria care îl însoțesc pe vicecancelar în vizita sa în țara noastră. (Agerpres). Dejun in cinstea oaspetelui Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit marți un dejun în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. Au luat parte Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, Gheorghe Apostol, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Gaston Marin și Constantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Române la Viena, membri ai guvernului, ai conducerii unor ministere și alte persoane oficiale. Au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureștii consilierii și conducătorii de întreprinderi industriale din Austria care îl însoțesc pe oaspete și membri ai ambasadei Austriei. In timpul dejunului, care a decurs într-o atmosferă călduroasă, au rostit toasturi președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romine și vicecancelarul Austriei. (Agerpres). Toastul tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate domnule vicecancelar. Stimați oaspeți austrieci. Vă rog să-mi permiteți înainte de toate ca, în numele guvernului Republicii Populare Române, să vă salut călduros și să vă urez o ședere plăcută și folositoare în țara noastră. Ne bucurăm din toată inima de vizita d.v. în Romînia și suntem convinși că ea va aduce o nouă contribuție la întărirea relațiilor amicale dintre țările noastre. încă din 1960, pornind de la vizita la Viena a președintelui Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-au stabilit contacte regulate între oamenii de stat români și austrieci care au permis o mai bună cunoaștere reciprocă și au devenit un factor per? (Continuare în pag. 3-a) Toastul vicecancelarului dr. Bruno Pi Hermann Domnule președinte al Consiliului de Stat, Domnule prim-ministru, domnilor, excelențe. Permiteți-mi să vă mulțumesc, în primul rînd, atît în numele meu cit și în numele colaboratorilor mei pentru invitația și primirea extrem de călduroasă și, în același timp, pentru posibilitatea pe care ne-ați oferit,o de a discuta probleme ale schimbului de mărfuri ale industriei etatizate austriece cu forurile dumneavoastre competente. Exprimîndu-și convingerea că aceste discuții se vor încheia cu succes, vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Pittermann, a reamintit vechile tradiții de prietenie izvorîte din relații culturale și comerciale care se găsesc la baza legăturilor .Continuare in pag. 3rd,