Apărarea Patriei, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 77-102)

1964-04-08 / nr. 83

Pentru patria noastră, Republica Populară Române ! Tar APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 83 (5476) Miercuri 8 aprilie 1964 4 PAGINI — 20 BANI BIBLIOTECARII DIN ARMATĂ In cei douăzeci de ani de la eliberare, cartea a devenit prieten nedespărțit al maselor, un sfă­tuitor înțelept al varietatea și execuția lor. Bogăția, tehnică a cărții românești din ultimii ani ne pun pe plan de egalitate cu cele mai renumite țări producă­toare de carte literară, artistică, științifică și tehnică. Ritmul în care se dezvoltă activitatea edi­torială (în ultimii zece ani au apărut peste 59 000 titluri de cărți, în peste jumătate de miliard de exemplare tiraj), creșterea continuă, impetuoasă a numărului de biblioteci din întreaga țară (a­­proape 24 000 biblioteci în 1963), spo­rirea continuă a numărului de citi­tori — toate acestea sînt expresii ale politicii juste a partidului nostru de ridicare pe trepte tot mai înalte a nivelului cultural-științi­­fic al celor ce muncesc. Munca de răspîndire și popu­larizare a cărții cunoaște o mare amploare și în armata noastră. In unități și sub­unități, la Casele ofițerilor și clu­burile de garni­zoană sînt bi­blioteci care ralizează zeci te­de mii de titluri, sute de mii volume, puse de dispoziția milita­ta­rilor pentru a-și lărgi orizontul politic, ideologic, cultural și știin­țific Cei care fac legătura nemijlo­cită dintre­­ cititori și lumea căr­ților sînt bibliotecarii. Bibliote­carii, din armată, activiști în do­meniul muncii au de îndeplinit cultural-educative, sarcini impor­tante pentru sprijinirea procesu­lui pregătirii de luptă și politice a trupelor. Ce înseamnă a fi un bun biblio­tecar în armată ? Desigur, la a­­ceastă întrebare este greu de dat un răspuns atotcuprinzător. To­tuși sînt anumite calități și trăsă­turi care prin excelență trebuie să caracterizeze și pe un biblio­tecar Ca activist pe frontul revoluției cultur­ale, bibliotecarului din ar­mată­ i se cere nu numai o te­meinică pregătire profesională, dar și inițiativă, pricepere și pa­siune în muncă. El trebuie să fie un entuziast, să știe să îndrume cu competență lectura cititorilor, să stăpînească metodele activității bibliotecare, să știe să organizeze cu ajutorul acestor metode în­treaga muncă a bibliotecii. In armată numărul bibliotecari­lor care își îndeplinesc cu compe­tență și pasiune sarcinile ce le re­vin crește permanent. Iată, de pil­dă, pe tovarășa V. Jitaru, bibliote­cară la una din casele­­ ofițerilor. Această tovarășă se străduiește ca biblioteca să constituie un sprijin tot mai eficient în activitatea ofi­țerilor, subofițerilor și a familiilor lor din garnizoana respectivă. Aici, cititorii găsesc permanent cărțile noi apărute, aprovizionarea biblio­tecii făcîndu-se sistematic. Tovară­șa V. Jitaru se îngrijește ca în bibliotecă să fie o ordine perfectă, ca fișierele, cataloagele și mapele cu tăieturi din presă să fie puse la punct, pentru ca cititorii să se orienteze mai ușor asupra fondului de publicații, asupra materialelor apărute în ziare și reviste etc. A­­ceastă bibliotecă informează regu­lat pe cititori asupra noutăților literare, organizează interesante ac­tivități de popularizare a cărților în rîndul familiilor de militari. Aprecieri pozitive au militarii și despre tovarășul N. Cristea, biblio­tecar de unitate. El a reușit ca să-și formeze din rîndul bibliote­carilor de subunități propagandiști activi ai cărții cu tematică ostă­șească. In unitate se desfășoară o vie activitate de popularizare a cărții tehnico-științifice. Menționăm aici și numele tova­rășei Gheorghița Constantinescu, bibliotecară într-o unitate, care înțelegîndu-și bine sarcinile acordă o deosebită atenție popularizării cărților prevăzute pentru concur­sul „Iubiți cartea“. SUSȚINEREA ACESTUI CONCURS ESTE O DA­TORIE DE FRUNTE A BIBLIO­TECARILOR DIN ARMATĂ. In bibliotecile din armată, cum arătam, sînt concentrate zeci chiar sute de mii de cărți și pa­și m­odice ale literaturii. Insă omul, în decursul vieții sale, poate citi doar un număr limitat de cărți. De aceea, una din cele mai impor­tante sarcini ale bibliotecarilor constă în a-i ajuta pe cititori să aleagă pentru lectură cele mai bune opere, cele mai valoroase și necesare cărți pentru activitatea lor practică. Experiența celor mai buni biblio­tecari demonstrează că succesul în munca lor se datorează faptului că activitatea lor este axată pe cu­noașterea sarcinilor ce stau în fața militarilor, pe stu­dierea cerințelor și preferințelor cititorilor. Proce­dează just acei bibliotecari care folosesc în spri­jinul pregătirii po­litice și de luptă panouri, vitrine și expoziții de cărți, liste bibliografice de prin recomandare care popu­larizează docu­mentele partidu­lui nostru, cărți și broșuri care ajută pe militari în însușirea diferitelor teme pe care le studiază la forme­le de învățămînt politic sau dife­rite categorii de instrucție. Folosind variatele forme ale muncii de popularizare a cărților cu seri literare, consfătuiri cu ci­titorii, concursuri literare etc., bi­bliotecarii vor îmbunătăți mereu calitatea manifestărilor de masă cu cartea. Trebuie părăsite rutina și șablonul care s-au înrădăcinat pe alocuri, unde se repetă la nesfîrșit unele teme, se propagă titluri cu­noscute de toată lumea. Obiectul manifestărilor de masă trebuie să-i formeze cărțile beletristice de înal­tă valoare educativă, literatura social-politic­ă și­ științifică de largă accesibilitate și mai cu seamă li­teratura cu tematică militară. Numeroși bibliotecari din arma­tă, printre care tovarășii Emil­­ Fo­­dor și Elena Moescu, au ca pre­ocupare principală nu numai or­ganizarea de activități variate, me­nite să popularizeze fondul de pu­blicații cu tematică militară, dar ei înșiși redactează diferite mate­riale — ca recenzii, prezentări — bogate în conținut și atractive. Forme interesante sînt și proce­sele literare, concursurile literare, întilnirile cu scriitorii și cu criticii literari Multiple sînt posibilitățile prin care bibliotecarul poate să apropie pe cititor de cartea care să-i fie de folos. Este vorba de munca cu cititorii, cu cei care vin în biblio­tecă și întreabă : „Ce noutăți mai aveți ?“ Nu poți să-i oferi omului pur și simplu o listă de noutăți re­cent apărute și să te duci apoi să-ți vezi de treabă. Cititorul aș­teaptă întotdeauna de la bibliotecar un cuvînt de îndrumare. Bibliote­carul trebuie să fie în măsură a vorbi despre o carte sau alta, să fie pregătit­e bine documentate, face recomandări competente, necesar deci să fie el însuși infor­­­mat, să nu se rezume doar la evi­dența volumelor din bibliotecă. Din păcate, mai sînt unii biblio­tecari, puțini la număr, care mun­cesc fără perspectivă, nu-și înde­plinesc conștiincios toate atribuții­le. Tovarășa Violeta Huștiuc, de pildă, la un moment dat manifesta nepăsare atît în munca de organi­zare și completare a fondurilor bi-­Continuare în pag. 2-a] AAunca culturală. în pas cu cerințele vieții Angajamentul devine faptă încă de la începutul anului de instrucție, militarii din compania comandată de căpitanul V. Moroșa­­nu și-au propus să obțină califica­tivul „foarte bine“ la toate ședin­țele de tragere ce le vor executa. Angajamentul luat i-a însuflețit, i-a mobilizat. Astfel, la tragerea cu au­tomatul, executată zilele trecute, 90 la sută din personalul companiei a obținut calificativul „foarte bine“. Cu multă precizie și eficacitate au tras militarii din grupele coman­date de caporalii Gh. Sirop, F. Graur și I. Georgescu. Comandantul unității a adus că­pitanului V. Moroșanu mulțumiri în adunarea ofițerilor, iar întreaga companie a fost felicitată în fața unității. Căpitan GH. GAVRIL Și-au îmbogățit cunoștințele In subunitatea unde muncește ofițerul C. Preda a luat sfîrșit zi­lele trecute convocarea grupelor de cercetare chimică și de radia­ție. Cu participanții s-au desfășurat teme pentru dobîndirea de cit mai temeinice cunoștințe teoretice, pre­cum și ședințe de lucru practic. S-a pus un accent deosebit pe în­vățarea aparaturii din dotare și folosirea ei, detectarea S.T.L. în diferite situații ale luptei, determi­narea coordonatelor și calibrului exploziei nucleare și altele. Interesul ce s-au dovedit parti­cipanții pe timpul convocării se reflectă în rezultatele bune și foarte bune obținute de ei. Merită a fi evidențiați în mod deosebit caporalul A. Oprea, soldatul­ frun­­taș C. Dumitrache, soldatul A. Chifor, care la verificările ce au avut loc la sfîrșitul convocării s-au prezentat cei mai bine pregătiți, Maior D. BULIGIOIL Amintiri, îndemnuri Numele sergentului Ion Vișovan, lăsat la vatră în toamna anului tre­cut, este binecunoscut în unitatea noastră. Despre el, despre perseve­rența sa în însușirea măiestriei os­tășești, despre metodele aplicate în instruirea grupei pe care o coman­da, s-a scris mult. S-a scris în zia­rul „Apărarea Patriei“, în revista „Viața Militară“, precum și într-o broșură de lecții politice. Acolo, în acea broșură, sergentul Vișovan era dat ca exemplu pentru modul cum reușise să obțină specialitatea de radiotelegrafist clasa 2-a încă din primul an de instrucție. A urmat apoi cucerirea titlului „Militar de frunte“, a insignei „Prieten al căr­ții“, apoi dobîndirea titlului „Sub­unitate de frunte“ de către grupa pe care o comanda. Disciplinat, conștiincios, ordonat și exigent cu subordonații săi, fostul gradat a constituit un exemplu demn de ur­mat pentru militarii unității noas­tre. Zilele trecute m-am întîlnit cu fostul meu subordonat, astăzi stu­dent la Institutul pedagogic. Despre el le vorbisem de altfel și tineri­lor ostași. El și-a manifestat dorin­ța să-și vadă subordonații pe care i-a instruit, grupa pe care a pre­­dat-o la plecare înlocuitorului său, astăzi caporalul A. Scurtu. Revede­rea a fost plăcută. Caporalul A. Scurtu, la rîndul lui radiotelegrafist clasa 2-a, duce cu cinste mai de­parte tradiția grupei. La propune­rea mai multor militari, Vișovan le-a împărtășit acestora din expe­riența lui în cucerirea și ridicarea calificării de clasă, le-a vorbit des­pre metodele aplicate de el în obți­nerea unor rezultate dintre cele mai bune. Intîlnirea a fost deosebit de fructuoasă, militarii rămînînd cu învățăminte prețioase. Căpitan C. AN­DREI AN Antrenament intens Personalul bateriei noastre se pregătește intens în vederea apro­piatelor aplicații tactice. La orele de specialitate, în cadrul serviciu­lui de luptă la material, servanții, sub îndrumarea comandanților de plutoane și a gradaților, se antre­nează, punînd accentul pe execu­tarea mișcărilor cu precizie și ra­piditate. La plutonul radiotehnic, opera­torii de la S.O.T. se antrenează cu multă atenție în condiții de bru­iaj. Cei mai bine pregătiți, cum sînt soldații Gh. Stoenescu și C. Velișcu, își ajută cu dragoste to­varășii din pluton. De altfel și în celelalte plutoane spiritul de întra­jutorare se manifestă din plin Caporal I. MILOIU Caporal T. TEODORESCU Bibliotecara, tovarășa Vița Bodnar, recomandă noile cărți sosite în bibliotecă. Recent, un număr de 30 militari dintre cititorii acestei biblioteci au devenit purtători ai insignei „Prieten al cărții“. Foto : ȘT. IONESCUj gtj PWT--------­ Cină și-a luat angajamentul in adunarea de partid că și in acest an plutonul pe care-l co­mandă își va menține titlul de „Subunitate de frunte", locote­­nentul-major C. Vișan era con­știent că, pentru aceasta, ati­t­el cit și subordonații lui vor trebui să muncească mai mult și mai bine ca în anii trecuți. Era convins că dacă vă munci cu aceleași metode ca in trecut, nu va reuși să facă progrese reale. Nu pentru că metodele respective ar fi fost lipsite de eficacitate, dar se impunea ca față de sarcinile tot mai com­plexe puse în fața subunității să adopte metode de muncă co­respunzătoare noilor cerințe. Să luăm, de pildă, ritmul de construcție a podurilor joase. In anul trecut, cind plutonul său a obținut pentru a doua oară titlul de „Subunitate de frun­­­te", ritmul de construcție a po­durilor joase pe palee de piloți trebuia mărit față de anul pre­cedent cu trei metri liniari pe oră Studiind metodele de lucru, comandantul de pluton a ajuns la concluzia că dacă se va mo­difica sistemul de ridicare berbecului, demultipliând forța­­ de ridicare, numărul oamenilor de pe fiecare portiță se va pu­tea micșora cu unul, fără să scadă capacitatea de muncă a grupei. Folosind apoi noi me­tode in construirea portiței, a scurtat și timpul de lucru. Ca să ajungă la ritmul cerut de plan, ostașii au fost învățați să lucreze mai organizat și mai repede și să înlăture orice miș­care de prisos. Cu aceste măsuri se părea că s-a asigurat totul privind rapi­ditatea construcției. Și totuși la începutul acestui an de in­strucție, sarcina era ca ritmul de construcție a podului aproa­pe să se dubleze față de acum doi ani. Ce trebuie făcut pentru ca plutonul să se poată încadra în noul barem ? — s-a între­bat ofițerul. Baremurile sînt doar înălțimi care pot fi tre­cute. A căutat și a găsit răs­punsul la discuțiile cu alți co­muniști, ofițeri cu multă expe­riență, sau din cărțile și publi­cațiile de specialitate. Pentru a păstra titlul de frunte — a concluzionat comandantul de pluton — va trebui să pun ac­cent pe două probleme princi­pale și anume : în primul rând pe organizarea întrecerii pentru realizarea obiectivelor propuse și, in al doilea rind, pe perfec­ționarea unor metode de con­struire a podului. Așa a și procedat. Comandan­tul de pluton a organizat bine munca oamenilor, le-a pus in față obiective clare pentru în­trecere, a învățat pe coman­danții de grupe cum să forme­ze subordonaților lor deprin­deri practice în mînuirea mij­loacelor de construire a podu­lui. Folosindu-se de cunoștințele teoretice și practice de specia­litate, comandantul de pluton împreună cu căpitanul Radu Mihai au construit un dispozi­tiv sanie pentru baterea a pa­tru piloți deodată (in loc de unul), fără să mai fie nevoie de spargerea gh­etei. Prin aplicarea acestei metode, pe timp de iar­nă se ciștigă multe minute pre­țioase la fiecare metru liniar. După aproape două luni de la începutul anului de instruc­ție, ritmul de construcție a po­dului a ajuns, pentru întregul pluton, foarte apropiat de cel prevăzut pentru calificativul maxim. Exista totuși o dife­rență in rezultatele obținute de grupe. Și aceasta tocmai dato­rită stilului diferit de muncă al gradaților. Comandantului, care cunoaște foarte bine felul cum muncește fiecare subordo­nat al său, nu i-a scăpat faptul că întotdeauna caporalul Gh. Jerdel, deși cu bogate cunoștin­țe teoretice, se pregătește cu multă sirguință pentru fiecare exercițiu in parte, se pricepe să-și entuziasmeze subordonații, să le dezvolte dorința fierbinte de a lucra mereu mai repede, și mai bine. Adesea, chiar în timpul lucrului, nu scapă pri­lejul să le spună că in luptă, de ei, de o mină de pontonieri, depinde in mare parte ritmul ofensivei care nu trebuie să slăbească din pricina cursurilor de apă. Ostașii grupei înțeleg valoa­rea reală a fiecărei clipe cîști­­gate, că îndeplinindu-și misiu­nea mai devreme decît prevăd baremurile ajută celelalte trupe să ajungă la locul ordonat mai repede, să lovească adversarul prin surprindere. E un bun agitator — gîndea comandantul de pluton — dar ii lipsește totuși ceva. Nu știe cum anume trebuie să lucreze practic pentru ca fiecare ostaș să dea maximum de randa­ment, în toate orele de lucru. E drept, grupa lui obținea re­zultate mai bune decît grupa caporalului Melcescu, dar nu ajungea încă la nivelu­l cerut de noile haremuri. Nu-i totul să întreci pe cineva, important e ceea ce ai realizat prin aceasta, dacă ai ajuns la obiectivul sta­bilit în întrecere ! Spre deosebire de caporalul Jerdel, caporalul N. Melcescu este socotit unul din cei mai buni specialiști din unitate. Nu se pricepe atît de bine însă să pătrundă în sufletul ostașului și să-l facă să înțeleagă că de fiecare în parte depinde efica­citatea muncii întregii grupe. El ar vrea ca toți subordonații lui să înțeleagă din primul cu­vînt ce au de făcut, de aceea, cînd vreunul nu pricepe ime­diat, își pierde uneori răbdarea. Comandantul subunității, urmă­rind ca ambele grupe să atingă cit mai repede baremul maxim, a ținut seama de stilul de mun­că și de priceperea comandan­ților de grupă, a căutat să com­pleteze fiecăruia ceea ce îi lip­sea. Comandanții au fost obiș­nuiți să se ajute între ei pen­tru realizarea obiectivelor în­trecerii socialiste. ...A mai trecut încă o lună, timp în care grupele și-au con­tinuat pregătirea. Plutonul se afla într-o aplicație tactică. Trebuia construit în timpul cel mai scurt un pod peste un curs de apă mijlociu. Condițiile de lucru erau grele : ceață, întu­neric, frig. Subunitatea și-a început lu­crul la timp. Temeinic pregă­tiți, ostașii acționau cu îndemî­­nare. De această dată, capora­lul Melcescu a reușit să orga­nizeze mai bine activitatea oa­menilor. După cîteva ore de muncă, avea un ușor avant față de cealaltă grupă. Era bucuros gradatul mai cu seamă că în săptămîna respectivă ega­lase rezultatele foarte bune ob­ținute de grupa lui Jerdel in întrecerea socialistă. Spre bucuria, dar și spre mi- Maior V. MIREAȚA (Continuare în pag. 3-a] MEREU MAI BINE UZINELE „SEMĂNĂTOAREA“ DIN CAPITALĂ Un nou lot de combine „C­I“ este verificat cu atenție înainte de expediere. Foto : AGERPRES In ziua de parc, lucrări de bună calitate Ziua de parc a început în sub­unitatea comandată de ofițerul I. Piscanu în urma unei organizări minuțioase a muncii, într-o ordine perfectă. Fiecare echipaj a început munca cu hotărîrea de a executa lucrările stabilite în programul zi­lei de parc la un înalt nivel cali­tativ. Angajamentele luate în în­trecerea socialistă au dinamizat în­treaga activitate. Locțiitorul tehnic al comandantului subunității, ofi­țerul I. Merey, trecea cu regulari­tate de la un echipaj la altul, fă­­cînd observațiile necesare, învă­­țînd militarii în rezolvarea unor operațiuni mai complicate. Ziua de parc s-a încheiat la timp și cu un bilanț rodnic. Co­mandantul subunității a evidențiat, în mod deosebit, pe soldații V. Ristea, Gh. Spătaru, V. Cojocaru pentru calitatea lucrărilor execu­tate. Maior I. NICOARA Crește viteza medie de foraj PITEȘTI, 7 (Coresp. Agerpres). Viteza medie de foraj realizată în primul trimestru de sondorii din regiunea Argeș este cu 64,2 la sută mai mare decît în aceeași perioadă a anului trecut. La obținerea acestui succes a contribuit în cea mai mare parte extinderea metodelor moder­ne de săpare a sondelor și în spe­cial a forajului cu turbina. Extin­derea forajului cu turbina a dus la depășirea planului pe primul­ tri­mestru cu 2­414 ml. Cele mai fru­moase rezultate în aplicarea acestui procedeu tehnologic modern au fost obținute în luna martie, cind s-a săpat cu turbina 70 la sută din vo­lumul de foraj. îmbunătățind con­tinuu metodele de lucru, sondorii din întreprinderea de foraj Bascov au aplicat în luna martie forajul cu turbina la 76,1 la sută din totalul metrilor forați, realizare înregistra­tă pentru prima dată în activitatea de săpare a sondelor din regiunea Argeș, Realizări în reducerea consumului de lemn de mină DEVA, 7 (Coresp. Agerpres). Colectivul exploatării miniere Pe­­trila a armat cu metal în luna tre­cută peste 1 350 ml galerii, de două ori mai mult decît era planificat, economisind astfel in medie față de plan c­­e 2,8 mc material lemnos de fiecare o mie tone de cărbune extras. In bazinul carbonifer , al Văii Jiu­lui producția de­­ cărbune extrasă cu susținere metalică a crescut de 12 ori față de realizările din 1955. Extinderea folosirii înlocuitorilor de lemn în abataje și la lucrările de pregătire a avut­ ca urmare re­ducerea consumului de lemn de mi­nă pe întreg bazinul Văii Jiului, față de 1955, cu aproximativ 9 mc pe mia de tone de cărbune extras. VIZITA VICECANCELĂRU­lUI Au­STRIEI, DR. BRUNO PITTERMANN Primirea la Palatul R. P. Romine Președintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și pre­ședintele Consiliului Ion Gheorghe Maurer, de Miniștri, au primit marți la amiază, la Palatul R.P. Romine, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pom­­pi­­liu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Mircea Ochea­­nă, ambasadorul R.P. Romine la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la București, precum și dr. Robert Fischer, con­silierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Au început convorbirile la Consiliul de Miniștri Marin, la Consiliul de Miniștri al R. P. Române au început con­vorbirile cu dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin și Con­stantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihail Flo­­rescu, ministrul industriei petrolu­lui și chimiei, Ion Marinescu, mi­nistrul industriei metalurgice, Pom­­piliu Macovei, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secre­tarul Comisiei guvernamentale d­­ colaborare economică și tehnico­­științifică, Nicolae Gheorghiu, ad­junct al ministrului minelor și e­­nergiei electrice, Vasile Alexan­­drescu, adjunct al ministrului in­dustriei construcțiilor de mașini, Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Romine la Viena. Din partea austriacă au partici­pat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la București, precum consilieri și conducători de între­și­prinderi industriale din Austria care îl însoțesc pe vicecancelar în vizita sa în țara noastră. (Agerpres). Dejun in cinstea oaspetelui Președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, a o­­ferit marți un dejun în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. Au luat parte Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, Gheorghe Apostol, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Gaston Marin și Constantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Grigo­re Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Ro­mâne la Viena, membri ai guver­nului, ai conducerii unor ministere și alte persoane oficiale. Au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureștii consilierii și conducătorii de între­prinderi industriale din Austria care îl însoțesc pe oaspete și membri ai ambasadei Austriei. In timpul dejunului, care a de­curs într-o atmosferă călduroasă, au rostit toasturi președintele Con­siliului de Miniștri al R. P. Ro­mine și vicecancelarul Austriei. (Agerpres). Toastul tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate domnule vicecancelar. Stimați oaspeți austrieci. Vă rog să-mi permiteți înainte de toate ca, în numele guvernului Republicii Populare Române, să vă salut călduros și să vă urez o șe­dere plăcută și folositoare în țara noastră. Ne bucurăm din toată inima de vizita d.v. în Romînia și suntem­ convinși că ea va aduce o nouă contribuție la întărirea relațiilor­ amicale dintre țările noastre. încă din 1960, pornind de la vi­zita la Viena a președintelui Con­siliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-au stabilit con­tacte regulate între oamenii de stat români și austrieci care au per­mis o mai bună cunoaștere reci­procă și au devenit un factor per? (Continuare în pag. 3-a) Toastul vicecancelarului dr. Bruno Pi Hermann Domnule președinte al Consiliului de Stat, Domnule prim-ministru, domnilor, excelențe. Permiteți-mi să vă mulțumesc, în primul rînd, atît în numele meu cit și în numele colaboratorilor mei pentru invitația și primirea extrem de călduroasă și, în același timp, pentru posibilitatea pe care ne-ați oferit,o de a discuta probleme ale schimbului de mărfuri ale indus­triei etatizate austriece cu forurile dumneavoastre competente. Exprimîndu-și convingerea că a­­ceste discuții se vor încheia cu suc­ces, vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Pittermann, a reamintit ve­chile tradiții de prietenie izvorîte din relații culturale și comerciale care se găsesc la baza legăturilor .Continuare in pag. 3rd,

Next