Apărarea Patriei, noiembrie 1964 (Anul 20, nr. 260-284)
1964-11-01 / nr. 260
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! #APARAREA PATRIEI # Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 260 (5653) Duminică 1 noiembrie 1964 si 4 PAGINI — 20 BANI Să obținem noi succese în invățămîntul politic Incepe un nou an de învățămînt politic în unitățile forțelor noastre armate. Invățămîntul politic din armată, îndrumat îndeaproape de comandanți, organele și organizațiile de partid, aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea conștiinței politice a militarilor, la formarea unei atitudini înaintate față de îndatoririle ostășești, la mobilizarea întregului personal al unităților pentru îndeplinirea cu rezultate bune și foarte bune a planului pregătirii de luptă In anul care a trecut s-au obținut rezultate bune în desfășurarea învățămîntului politic; ofițerii, subofițerii și militarii în termen au studiat cu atenție și și-au însușit problemele din planurile tematice, ceea ce dovedește interesul și preocuparea crescindă a acestora pentru ridicarea nivelului lor de cunoștințe politico-ideologice. Totodată, aceasta oglindește creșterea competenței propagandiștilor care au făcut — în marea lor majoritate — expuneri documentate, atractive, au îndrumat cu pricepere pe cursanți către un studiu sistematic, au organizat și condus discuțiile în așa fel ca problemele să se dezbată în mod viu, combativ. Comandanții, organele și organizațiile de partid, propagandiștii și-au îndreptat îndeosebi atenția asupra conținutului și eficacității pregătirii politico-ideologice, a lecțiilor politice. Practica a demonstrat că legătura strînsă a învățămîntului politic cu activitatea concretă din unități duce la creșterea eficacității sale, la obținerea de succese importante în toate domeniile. Aceasta s-a reflectat în rezultatele bune și foarte bune obținute în ridicarea continuă a măiestriei militare, în cunoașterea, mînuirea la perfecție și păstrarea în permanentă stare de funcționare a armamentului și tehnicii de luptă din înzestrare, in desfășurarea cu învățăminte valoroase a aplicațiilor tactice, a tragerilor de luptă, în creșterea numărului de militari și subunități de frunte, în întărirea ordinei și disciplinei militare. Analizele care s-au făcut la convocările de pregătire a propagandiștilor, au reliefat totodată și neajunsurile care au existat in desfășurarea învățămîntului politic. Astfel, unii propagandiști, nefiind suficient ajutați, au făcut uneori expuneri neinteresante, nu au îndrumat sistematic militarii în studiu, nu au urmărit permanent eficiența activităților organizate, felul în care militarii aplică în practică cele învățate. Din această cauză la discuții nu toți militarii au reușit să analizeze temeinic problemele dezbătute, să scoată concluzii și învățăminte. Experiența dobîndită de organele și organizațiile de partid în munca de învățămînt, existența unor propagandiști temeinic pregătiți în unități și mari unități, nivelul de cultură generală tot mai ridicat al tinerilor chemați să-și satisfacă serviciul militar, toate acestea permitea în perioada ce urmează să se obțină noi succese în invățămîntul politic, în munca educativă din unități. In acest scop este necesar ca comandanții, consiliile politice, comitetele și organizațiile de partid, propagandiștii; să se preocupe permanent de îmbunătățirea conținutului de, idei al învățămîntului politic pentru , a asigura cunoașterea temeinică de către ofițeri, subofițeri și militari în termen a... tezelor învățăturii marxistleniniste, a politicii partidului nostru, a Declarației adoptate la plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, a expunerii tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de-a XX-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, precum și a altor documente de partid și de stat, a aprecierilor partidului nostru asupra principalelor probleme ale vieții sociale contemporane și ale dezvoltării mișcării comuniste și muncitorești internaționale.. De asemenea militarii vor fi ajutați să cunoască realizările mărețe infăptuite de poporul nostru, sub conducerea partidului, pe drumul socialismului. Comandanții, consiliile politice, comitetele și organizațiile de partid să aibă mereu in vedere indicația tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, că munca de propagandă trebuie să, ajute la „cunoașterea aprofundată de către membrii de partid și de masele oamenilor muncii a liniei și hotăririlor partidului, a aprecierilor sale asupra problemelor vieții interne și internaționale, să înarmeze ideologic pe membrii de partid pentru a îndeplini cu succes sarcinile istorice stabilite de Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român". Ținînd seama de sarcinile sporite ce stau, în fața unităților, în noul an de instrucție crește și mai mult rolul învățămîntului politic, al contribuției sale la educarea militarilor în spiritul dragostei față de partid, de patrie și popor, la înarmarea lor cu concepția științifică, marxist-leninistă despre lume, la dezvoltarea conștiinței politice, a militarilor, a calităților morale și de luptă proprii ostașului , armatei , populare. Propagandiștii vor trebui sprijiniți pentru îmbunătățirea activității lor îndeosebi pe linia legării organice a problemelor din lecții a discuțiilor de viață și preocupășirile militărilor, de sarcinile unităților și subunităților. Criteriul de apreciere a eficacității învățămîntului politic îl constituie contribuția sa la îndeplinirea cu rezultate bune și foarte bune de către coți militarii a planului pregătirii de luptă, îngrijirea armamentului și a tehnicii de luptă, la întărirea ordinei și disciplinei militare. Comitetele și organizațiile de partid au totodată sarcina să ajute îndeaproape pe propagandiști pentru ca aceștia să îndrumeze cu grijă studiul individual al militarilor, să muncească cu fiecare om în parte, să desfășoare discuții vii, combative, pline de învățăminte, care să contribuie la aprofundarea și fixarea cunoștințelor. In raport de condițiile existente (Continuare în pag. 3-a; Gata pentru începerea instrucției In unitatea din care face parte maiorul N. Cojocaru, baza materială este pregătită pentru începerea instrucției. Intre altele, ,au fost confecționate și reparate mijloacele necesare instrucției focului. In această acțiune vidențiat , în s-au emod deosebit căpitanii D. Călinoiu și Gh. Bulea. De asemenea, prin grija maiorului I. Operman, și a căpitanului A. Cosma, a fost reamenajat poligonul de tragere, prevăzut cu sisteme tehnice moderne pentru executarea tuturor ședințelor de tragere. Grijă cuvenită, s-a acordat și poligoanelor reduse de tragere, atit pentru instrucția militarilor pe timp de noapte și de zi, cit și pentru pregătirea gradaților. Baza materială documentară a fost îmbogățită cu noi piese, care vor ajuta pe tinerii militari în însușirea cunoștințelor. S-au confecționat planșe necesare instrucției genistice, auto, chimice, instrucției focului, de specialitate grănicerească etc Maior I. POP In prezent, sălile de specialitate au căpătat o nouă înfățișare. S-au confecționat noi scheme care redau principiile de funcționare ale aparaturii din înzestrare, au fost verificate toate instalațiile sălilor de radio și telefonie, manipulatoarele și Generatoarele căștile, sînt pregătite în așteptarea primei transmitere. ore de Subordonații căpitanului N. Dragomir lucrează la instalarea poligonului radio la distanțe reduse. Bateriile de acumulatoare de la stații se încarcă acum în încăperi bine amenajate, cu posibilități corespunzătoare de întreținere și încărcare. La realizarea acestora s-au evidențiat în mod deosebit ofițerul I. Constantinescu, major și: plutonierul Cosma, sergentul-major I. Melinte, soldatul I. Țincu și alții. uni In curind, militacare deja și-au însușit specialitatea vor începe antrenamentul în vederea ridicării calificării de clasă Maior GH. SIMA Antrenament cu echipa de luptă Sintern, la o ședință practică de antrenament. Lectorul de tactică,ofițerul Gh. Badea, ne numește pe funcțiile prevăzute in echipa de luptă completă. Comandant al subunității de radiolocație este numit elevul sergent-major D. Radian, în funcția de șef , al punctului de comandă — elevul sergent-major C. Popescu, iar ca ofițer de serviciu în P.C. elevul sergentmajor Gh. Muntenaș. Ceilalți — operatori, dictori, pianșstiști radiotelegrafiști. Trece puțin timp și iată primul ordin al comandantului subunitatii de radiolocație : — Pregătiți locul de muncă ! Eu , sînt planșetist împreună cu elevul sergent-major P. Kiss. Avem la îndemînă cărbunele, bureții, planșeta care lucește de curățenie. — Atențiune ! Ora 10:10, ordonă comandantul subunității, E ,,ora operativă" pentru începerea lucrului. Pe planșetă apar primele ținte. Cu fiecare topare se stabilesc tot mai multe date despre țintă. In P.C., ofițerul de serviciu, elevul sergent-major Gh. Muntenaș, calculează viteza țintelor cu ajutorul regletei de determinare a vitezei. Și iată că, folosind traiectele înscrise pe planșetă,comandantul subunității, împreună cu ceilalți elevi din P.C., au de rezolvat o adevărată situație aeriană. Din calcule reiese că ținta mai are 7’ de zburat prin zonă. Toți se privesc aprobativ. La 5’ sînt anunțate să se pregătească stațiile de gamă corespunzătoare. Elevii sergenți-majori M. Savu și C. Balaban acționează rapid, fiin rd data lurării TV cii trope mult și pe planșeta stației lor apar ținte. Apariția altor ținte pe planșetă îl determină pe comandant să dea ordin de cuplare și la alte stații. Ofițerul de serviciu în P.C. urmărește evoluția țintelor de pe planșetele stațiilor și iată că, în acest moment, el se identifică cu precizie. Dictorii, elevii sergențimajor A. Eremia și Gh. Iliescu, transmit datele la unitate. Primul antrenament a luat sfirșit. „Echipa a lucrat foarte bine“, apreciază lectorul, arâtînd că țintele au fost descoperite la timp de către stații și că au fost transmise date prețioase eșalonului superior. Elev sergent-major C. CAZACE Tinerii militari învață cîntece ostășești (Prin telefon). — Cazarma a început să răsune de cîntece. Tinerii ostași, sub conducerea gradaților, învață cîntece ostășești. In acest scop, gradații, începători,, și ei la comanda grupelor, au fost adunați pe unitate și, sub conducerea îndrumătorului, artistic, au învățat șapte noi cîntece ostășești. Acum, la finelui lor, ei au trecut să-i învețe pe tinerii militari. Pînă în prezent se evidențiază militarii din subunitățile în care muncesc ofițerii N. Marinescu și C. Pîrvu. Sub îndrumarea caporalilor M. Bella, V. Aioanei și V. Enache, militarii din aceste subunități au învățat cîntecele „De strajă țării“, „Fii gata, brav ostaș“, „Cantata armatei“ și altele Maior V. NEGHINA UE KaTM splfl 898 U ||_| ijâ l\v:J .1 t -tL .... .... ii iJösUi casan ESS Continua dezvoltare a industriei constructoare de mașini din regiunea Ploiești PLOIEȘTI: 31 (Coresp. Agerpres) Anul acesta, în uzinele constructoare de mașini din regiunea Ploiești se instalează mașini și utilaje în valoare de peste 10 milioane lei. In anii desenalului, această ramură a industriei a cunoscut o continuă dezvoltare. Au fost construite noi secții la uzinele metalurgice din Tîrgoviște și Cîmpina și instalate mașini și utilaje de mare productivitate la cele din Ploiești și Sinaia. Concomitent cu creșterea capacităților de producție a sporit și numărul sortimentelor. De la cîteva utilaje pentru foraj-extracție, care se realizau acum 15 ani, uzinele ploieștene execută peste 200 de sortimente și tipuri de instalații petroliere și chimice. Capacitatea de producție a acestor uzine este acum de circa 4,5 ori mai mare decît în 1948, ea reprezentînd în prezent aproximativ 30 la sută din întreaga producție a regiunii. Productivitatea muncii a sporit, față de același an, cu 120 la sută. Totodată s-a îmbunătățit continuu calitatea produselor. Datorită acestui fapt, marca uzinelor ploieștene s-a făcut cunoscută nu numai în țară, ci și peste hotare. Instalațiile de foraj și pentru rafinării, pompele de injecție pentru tractor realizate aici ajung astăzi pe piețele a peste 20 de țări ■ UZINELE „23 AUGUST“ DIN CAPITALA. In siala cazangerie sudorii execută lucrări de sudură la recipiente de înaltă presiune destinate industriei chimice. Foto : AGERPRES Metoda nouă de trasare a corpului navelor GALAȚI, 31. Coresp. Agerpres. Constructorii de nave de la Galați fac în prezent pregătiri pentru introducerea unei metode noi de trasare a corpului navelor — trasatul optic. O parte din utilajele tehnice necesare aplicării ei, printre care aparatura de proiecție, mașina de tăiat cu celulă fotoelectrică, mașina de tăiere cu arzătoare automate etc., au și fost instalate. Concomitent se pregătesc și muncitorii care vor mînui aceste agregate moderne. Pentru ei a fost amenajat un atelier special de lucru cu mese de trasat, și instrumente de înaltă precizie (lupe,, microscoape etc.), unde aceștia își desfășoară activitatea practică. Insâmînțările de toamnă se apropie de sfîrșit Semănatul griului s-a terminat in regiunile Dobrogea, Galați, București și Ploiești. In celelalte regiuni există posibilități ca prin utilizarea mai judicioasă a mijloacelor existente în S.M.T. și gospodării să se însămânțeze în cîteva zile întreaga suprafață prevăzută. Mecanizatorii și colectiviștii continuă acum cu majoritatea mijloacelor mecanizate arăturile și fertilizarea terenurilor ce vor fi însămînțate în primăvară. Au fost arate pînă la 29 octombrie, după cum reiese din datele Consiliului Superior al Agriculturii, 1 800 000 hectare. O dată cu arăturile au fost încorporate în sol însemnate cantități de îngrășăminte naturale și chimice.Agerpres! FOTOREPORTAJUL NOSTRU Caporalul Gh. Trocan, militar de frunte și specialist de clasă, povestește tinerilor ostași despre strădania militarilor pentru cucerirea titlului de „Subunitate de frunte“ (clișeul din stingă, sus) Soldatul fruntaș Alex. Puiu, laureat al celui de-al XIII-lea concurs al formațiilor artistice ostășești, împărtășește într-o discuție „profesională“ soldatului Damian Mitrache din experiența sa de artist amator (clișeul din dreapta, sus) Ce frumos îi stă îmbrăcat in haina militară tînărului soldat I. Bercea, fost lăcătuș mecanic ! El a scris părinților că a fost primit în cazarmă cu dragoste și căldură, angajîndu-se să fie la înălțimea datoriei ostășești (clișeul din dreapta, jos) Fcto-text : ST. IONESCl Aproape 90 milioane lei economii pus în plan DEVA, 31 (Coresp. Agerpres). Prin reducerea prețului de cost al produselor, siderurgiștii de la Hunedoara și minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului, precum și cei din unitățile Trustului minier Deva au realizat în acest an economii peste plan în valoare de peste 88 milioane lei. CENTENARUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SUPERIOR DE ARTĂ Școala superioară românească de pictură sărbătorește luna aceasta un secol de existență și activitate. Continuînd bogate tradiție populară, Școala națională de Belle Arte București înființată în 1864, prin munca neobosită și eforturile susținute ale unor personalități de valoare, cu dragoste și iubire de popor, a contribuit la dezvoltarea plasticii romînești pe linia realismului, a înfățișării omului epocii în tot ce aveau mai seminificativ. In anii puterii populare, grație condițiilor excelente create de partid și de stat, invățămîntul artistic a luat o mare amploare, fapt care a ridicat arta romînească pe trepte superioare. Spre deosebire de vechea școală de Belle Arte, astăzi Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ dispune de o bază materială complexă care asigură o pregătire multilaterală studenților. In cadrul institutului funcționează secții de grafică, pictură monumentală, compoziție ceramică de mari dimensiuni, scenografie de teatru, film și televiziune, compoziții textile de imprimeuri și țesături plastice, Inexistente în trecut. Pentru a se ajunge la saltul calitativ al plasticii în anii noștri, a trebuit să se străbată un drum greu, anevoios. Despre începuturile acestui drum publicăm articolul de față, înaintași de frunte ai artei plastice romînești Acad. GEORGE OPRESCU Trecerea de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea la începutul secolului al XIX-lea, adică de la arta religioasă și feudală la arta modernă, cu caracterul ei laic, în care predomină mai ales portretul, este o perioadă extrem de interesantă, dar și destul de haotică. Lucrul nu este de mirare, fiindcă această epocă de tranziție are un caracter atit de frămîntător de idei și de tendințe, și atit de tulburător, nicit era greu ca concepțiile privind opera de artă și pe artist să se poată sintetiza în ceva stabil și coerent. In real progres față de această situație în ce privește clarificarea tendințelor este epoca care precede revoluția de la 1848 și epoca revoluționară propriu-zisă. Ideile progresiste care circulau și care recrutau partizani mai ales în Țara Românească nu puteau să nu aibă repercuții asupra culturii și asupra ideilor pe care oamenii viitoarei revoluții și le făceau despre valoarea artei și despre importanța sociala și culturală a celor care o practicau. Rezultatul a fost că printre cei care se dovedesc mai activi și mai pasionați în timpul revoluției, se găsesc trei artiști : Ion Negulici, Constantin Daniel Rosenthal și Barbu Iscovescu. De valoare inegală, consecință a darurilor lor native diferite și a formării lor deosebite, Iscovescu fiind cel care , se găsește cel mai nepregătit pentru opere de artă care să poată rezista vremii, dar de valoare inegală și fiecare din ei, chiar în propriile lor producții, ei sînt însă animați de dorința de a se face utili și de a ridica nivelul cultural al țării prin tablourile lor. Alegorii, compoziții cu mai multe personaje, toate tinzînd la exaltarea ideilor democratice ce-i animau, portrete, cele ale lui Rosenthal și unele ale lui Aricescu de o calitate superioară producției obișnuite a multora dintre cei care-i precedaseră, nu însă ale celor ale lui Chladek, sînt operele de artă cu care se semnalează pictorii partizani ai revoluției. Ideile cu privire la artă și la artist- care conduseseră pe oamenii revoluției- au continuat să însuflețească pe unii din tinerii romîni care s-au destinat artelor plastice și în primul rînd pe Theodor Aman, și el un om al revoluției, care va avea un rol hotărîtor în privința drumului pe care îl vor urma artele în țara noastră, și pe Gheorghe Tattarescu, și el simpatizînd cu grupul revoluționarilor, desigur mult mai puțin dotat decît colegul lui mai sus citat, dar totuși o natură onestă, sinceră și doritoare de a contribui la progresul artelor în țara noastră îmi aduc aminte cu amărăciune de surpriza ce mi-a cauzat constatarea, atunci când mă ocupam de viața și de opera lui Aman, în vederea căruia consultam, la Biblioteca Națională din Paris, catalogul operelor de artă expuse cu ocazia expoziției universale din Paris din 1855, că nu l-am găsit în rubrica și notița destinate lui, decît la Turcia. Cu Unirea Principatelor, situația se schimbă. Cu venirea lui Cuza la domnie în ambele Principate și cu alegerea judicioasă a sfetnicilor, făcută de noul domnitor, se obținuseră împrejurări favorabile pentru (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Excelenței sale Domnului AHMED BEN BELLA Președintele Republicii Algerieni Democratice și Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Algeriene Democratice și Populare, a X-a aniversare a începerii, revoluției algeriene, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, al guvernului și poporului român, precum și personal, adresez Excelenței Voastre, guvernului și poporului algerian prieten cele mai călduroase felicitări și sincere urări de fericire, prosperitate și progres Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prietenia și colaborarea dintre țările noastre se vor întări și dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al păcii și cooperării internaționale. Cu înaltă considerație GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne