Apărarea Patriei, noiembrie 1964 (Anul 20, nr. 260-284)

1964-11-01 / nr. 260

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ ! #APARAREA PATRIEI # Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 260 (5653) Duminică 1 noiembrie 1964 si 4 PAGINI — 20 BANI Să obținem noi succese în invățămîntul politic Incepe un nou an de învățămînt politic în unitățile forțelor noastre armate. Invățămîntul politic din armată, îndrumat îndeaproape de coman­danți, organele și­ organizațiile de partid, aduce o contribuție de sea­mă la dezvoltarea conștiinței poli­tice a militarilor, la formarea unei atitudini înaintate față de îndato­­ririle ostășești, la mobilizarea în­tregului personal al unităților pen­tru îndeplinirea cu rezultate bune și foarte bune a planului pregătirii de luptă In anul care a trecut s-au obți­nut rezultate bune în desfășurarea învățămîntului politic; ofițerii, sub­ofițerii și militarii în termen au studiat cu atenție și și-au însușit problemele din planurile tematice, ceea ce dovedește interesul și preocuparea crescindă a acestora pentru ridicarea nivelului­­ lor de cunoștințe politico-ideolog­ice. Tot­odată, aceasta oglindește creș­terea competenței propagandiș­tilor care au făcut — în marea lor majoritate — expuneri docu­mentate, atractive, au îndrumat cu pricepere pe cursanți către un stu­diu sistematic, au organizat și con­dus discuțiile în așa fel ca­ proble­mele să se dezbată în mod viu, combativ. Comandanții,­­ organele și organi­zațiile de­­ partid, propagandiștii și-au îndreptat îndeosebi atenția asupra conținutului și eficacității pregătirii politico-ideologice, a lec­țiilor politice. Practica a demonstrat că legă­tura strînsă a învățămîntului po­litic cu activitatea concretă din u­­nități duce la creșterea eficacității sale, la obținerea de succese im­portante în toate domeniile. Aceasta s-a reflectat în rezultatele bune și foarte bune obținute în ridicarea continuă a măiestriei militare, în cunoașterea, mînuirea la perfecție și păstrarea în permanentă stare de funcționare a armamentului și teh­nicii de luptă din înzestrare, in desfășurarea cu învățăminte valo­roase a aplicațiilor tactice, a trage­rilor de luptă, în creșterea numă­rului de militari și subunități de frunte, în întărirea ordinei și dis­ciplinei militare. Analizele care s-au făcut la con­vocările de pregătire a propagan­diștilor, au reliefat totodată și neajunsurile care au existat in desfășurarea învățămîntului politic. Astfel, unii propagandiști, nefiind suficient ajutați, au făcut uneori expuneri neinteresante,­ nu au în­drumat sistematic militarii în­ stu­diu, nu au urmărit permanent efi­ciența activităților organizate, felul în care militarii aplică în practică cele învățate. Din această cauză la discuții nu toți militarii au reușit să analizeze temeinic pro­blemele dezbătute, să scoată con­cluzii și învățăminte. Experiența dobîndită de organele și organizațiile de partid în munca de învățămînt, existența unor pro­pagandiști temeinic pregătiți în unități și mari­­ unități, nivelul de cultură generală tot mai ridicat al tinerilor chemați să-și satisfacă ser­viciul militar, toate acestea permit­ea în perioada ce urmează să se obțină noi succese în invățămîntul politic, în munca educativă din u­­ni­tăț­i. In acest scop este necesar ca comandanții, consiliile politice, com­itetel­e și organizațiile de partid, propagandiștii; să se preocupe permanent de îmbunătățirea con­ținutului de, idei al învățămîn­tului­­ politic pentru , a asigura cu­noașterea temeinică de către ofi­țeri, subofițeri și militari în ter­men a... tezelor învățăturii marxist­­leniniste, a politicii partidului nos­tru, a Declarației adoptate la ple­nara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, a expunerii tovarășu­lui Gheorghe­ Gh­eorghiu-Dej la cea de-a XX-a­ aniversare a eliberării Romîniei de sub­ jugul fascist, pre­cum și a altor documente de partid și de stat, a­­ aprecierilor partidului nostru asupra principalelor proble­me ale vieții sociale contemporane și ale dezvoltării mișcării comuniste și muncitorești­­ internaționale.. De asemenea militarii vor fi­ ajutați să cunoască realizările mărețe infăp­­tuite de poporul nostru, sub con­ducerea partidului, pe drumul so­cialismului. Comandanții,­­ consiliile politice, comitetele și­­­ organizațiile de partid să aibă mereu in vedere indicația tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, că munca de propagandă tre­buie să, ajute­ la­ „cunoașterea apro­fundată de către­ membrii de partid și de masele oamenilor muncii a liniei și hotăririlor partidului, a a­­precierilor sale asupra problemelor vieții interne și internaționale, să înarmeze ideologic pe membrii de partid pentru a îndeplini cu suc­ces sarcinile istorice stabilite de Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român". Ținînd seama de sarcinile spo­rite ce stau, în fața unităților, în noul an de instrucție crește și mai mult rolul învățămîntului politic, al contribuției sale la educarea mi­litarilor în­­ spiritul dragostei față de partid, de patrie și popor, la înarmarea lor cu concepția științi­fică, marxist-leninistă despre lu­me, la dezvoltarea conștiinței po­litice, a militarilor, a calităților morale și de luptă proprii ostașu­lui , arm­atei , populare. Propagandiștii vor trebui spriji­niți pentru îmbunătățirea activității lor îndeosebi pe linia legării orga­nice a problemelor din lecții a discuțiilor de viață și preocupă­și­rile militărilor, de sarcinile unități­lor și subunităților. Criteriul de a­­preciere a eficacității învățămîntu­lui­­ politic îl constituie contribuția sa la îndeplinirea cu rezultate bune și foarte bune de către coți mili­tarii a planului pregătirii de luptă, îngrijirea armamentului și a teh­nicii de luptă, la întărirea ordinei și disciplinei militare. Comitetele și­ organizațiile de partid au totodată sarcina să ajute îndeaproape pe propagandiști pen­tru ca aceștia să îndrumeze cu grijă studiul individual al milita­rilor, să muncească cu fiecare om în parte, să desfășoare discuții vii, combative, pline de învățăminte, care să contribuie la aprofundarea și fixarea cunoștințelor. In raport de condițiile existente (Continuare în pag. 3-a; Gata pentru începerea instrucției In unitatea din care face parte ma­iorul N. Cojocaru, baza materială este pregătită pentru în­ceperea instrucției. Intre altele, ,au fost confecționate și re­parate mijloacele necesare instrucției focului. In aceas­tă acțiune vidențiat , în s-au e­­mod deosebit căpitanii D. Călinoiu și Gh. Bu­­lea. De asemenea, prin grija maiorului I. Operman, și a că­pitanului A. Cosma, a fost reamena­j­at poligonul de tragere, prevăzut cu sisteme tehnice moderne pentru executarea tuturor ședințelor de tragere. Grijă cuve­nită­, s-a acordat și poligoanelor reduse de tragere, atit pen­tru instrucția mili­tarilor pe timp de noapte și de zi, cit și pentru pregătirea gradaților. Baza materială do­cumentară a fost îmbogățită cu noi piese, care vor ajuta pe tinerii militari în însușirea cunoștințe­lor. S-au confecționat planșe necesare in­strucției genistice, auto, chimice, in­strucției focului, de specialitate grănice­rească etc Maior I. POP In prezent, sălile de specialitate au căpătat o nouă în­fățișare. S-au con­fecționat noi scheme care redau principii­le de funcționare ale aparaturii din înzes­trare, au fost verifi­cate toate instalați­ile sălilor de­­ radio și telefonie, manipu­latoarele și Generatoarele căștile, sînt pregătite în aștepta­rea primei transmitere. ore de Subor­donații căpitanului N. Dragomir lucrea­ză la instalarea po­ligonului radio la distanțe reduse. Ba­teriile de acumula­toare de la stații se încarcă acum în încăperi bine amenajate, cu posi­bilități corespunză­toare de întreținere și încărcare. La realizarea a­­cestora s-au eviden­țiat în mod deosebit ofițerul I. Constan­­tinescu, major și: plutonierul­ Cosma, sergentul-major I. Melinte, soldatul I. Țincu și alții. uni In curind, milita­care deja și-au însușit specialitatea vor începe antrena­mentul în vederea ridicării calificării de clasă Maior GH. SIMA Antrenament cu echipa de luptă Sintern, la o ședință practică de antrenament. Lectorul de tac­tică,­ofițerul Gh. Badea, ne nu­mește pe funcțiile prevăzute in echipa de luptă completă. Co­mandant al subunității de radio­­locație este numit elevul ser­gent-major D. Radian, în func­ția de șef , al punctului de co­mandă — elevul sergent-major C. Popescu, iar ca ofițer de ser­viciu în P.C. elevul sergent­­major Gh. Muntenaș. Ceilalți — operatori, dictori, pianșstiști radiotelegrafiști. Trece puțin timp și iată primul ordin al comandantului subunitatii de radiolocație : — Pregătiți locul de muncă ! Eu , sînt planșetist împreună cu elevul sergent-major P. Kiss. Avem la îndemînă cărbunele, bureții, planșeta care lucește de curățenie. — Atențiune ! Ora 10:10, or­donă comandantul subunității, E ,,ora operativă" pentru înce­perea lucrului. Pe planșetă apar primele țin­te. Cu fiecare topare se stabi­lesc tot mai multe date despre țintă. In P.C., ofițerul de ser­viciu, elevul sergent-major Gh. Muntenaș, calculează viteza țin­telor cu ajutorul regletei de de­terminare a vitezei. Și iată că, folosind traiectele înscrise pe planșetă,­­comandantul subuni­tății, împreună cu ceilalți elevi din P.C., au de rezolvat o a­­devărată situație aeriană. Din calcule reiese că ținta mai are 7’ de zburat prin zonă. Toți se privesc aprobativ. La 5’ sînt a­­nunțate să se pregătească stați­ile de gamă corespunzătoare. Elevii sergenți-majori M. Savu și C. Balaban acționează rapid, fi­i­n rd data lurării TV cii trope mult și pe planșeta stației lor apar ținte. Apariția altor ținte pe planșetă îl determină pe co­mandant să dea ordin de cu­plare și la alte stații. Ofițerul de serviciu în P.C. urmărește evoluția țintelor de pe planșe­tele stațiilor și iată că, în acest moment, el se identifică cu pre­cizie. Dictorii, elevii sergenți­­major A. Eremia și­ Gh. Iliescu, transmit datele la unitate. Primul antrenament a luat sfirșit. „Echipa a lucrat foarte bine“, apreciază lectorul, arâ­­tînd că țintele au fost descope­rite la timp de către stații și că au fost transmise­ date pre­țioase eșalonului superior. Elev sergent-major C. CAZACE Tinerii militari învață cîntece ostășești (Prin telefon). — Cazarma a în­ceput să răsune de cîntece. Tinerii ostași, sub­ conducerea gradaților, învață cîntece ostășești. In acest scop, gradații, începători,, și­­ ei la comanda grupelor, au fost adunați pe unitate și, sub conducerea în­drumătorului, artistic, au învățat șapte noi cîntece ostășești. Acum, la finelui lor,­ ei au trecut să-i în­vețe pe tinerii militari. Pînă în prezent se evidențiază militarii din subunitățile în care muncesc ofițe­rii N. Marinescu și C. Pîrvu. Sub îndrumarea caporalilor M. Bella, V. Aioanei și V. Enache, militarii din aceste subunități au învățat cîntecele „De strajă țării“, „Fii gata, brav ostaș“, „Cantata arma­tei“ și altele Maior V. NEGHINA UE K­aTM splfl 898 U ||_| ijâ l\v:J .1 t -tL .... .... ii iJösUi casan ESS Continua dezvoltare a industriei constructoare de mașini din regiunea Ploiești PLOIEȘTI: 31 (Coresp. Agerpres) Anul acesta, în uzinele construc­toare de mașini din regiunea Plo­iești se instalează mașini și utilaje în valoare de peste 10 milioane lei. In anii desenalului, această ra­mură a industriei a cunoscut o con­tinuă dezvoltare. Au fost construite noi secții la uzinele metalurgice din Tîrgoviște și Cîmpina și instalate mașini și utilaje de mare productivitate la cele din Ploiești și Sinaia. Conco­mitent cu creșterea capacităților de producție a sporit și numărul sortimentelor. De la cîteva utilaje pentru foraj-extracție, care se realizau acum 15 ani, uzinele plo­­ieștene execută peste 200 de sorti­mente și tipuri de instalații petro­liere și chimice. Capacitatea de producție a acestor uzine este a­­cum de circa 4,5 ori mai mare de­­cît în 1948, ea reprezentînd în pre­zent aproximativ 30 la sută din întreaga producție a regiunii. Pro­ductivitatea muncii a sporit, față de același an, cu 120 la sută. Tot­odată s-a îmbunătățit continuu calitatea produselor. Datorită aces­tui fapt, marca uzinelor ploieștene s-a făcut cunoscută nu numai în țară, ci și peste hotare. Instalațiile de foraj și pentru rafinării, pom­pele de injecție pentru tractor rea­lizate aici ajung astăzi pe piețele a peste 20 de țări ■ UZINELE „23 AUGUST“ DIN CAPITALA. In siala cazangerie sudorii execută lucrări de sudură la recipiente de înaltă presiune destinate industriei chimice. Foto : AGERPRES Metoda nouă de trasare a corpului navelor GALAȚI, 31.­­ Coresp.­ Ager­pres. Constructorii de nave de la Ga­lați fac în prezent pregătiri pentru introducerea unei metode noi de trasare a corpului navelor — tra­­satul optic. O parte din­ utilajele tehnice necesare aplicării ei, prin­tr­e care aparatura­­ de proiecție, mașina de tăiat cu celulă fotoelec­­trică, mașina de tăiere cu arzătoare automate etc., au și fost instalate. Concomitent se pregătesc­­ și­­ munci­torii care vor mînui aceste agre­gate moderne. Pentru ei a fost a­­menajat un atelier special de lucru cu mese de trasat, și instrumente de înaltă precizie (lupe,, microscoa­­pe etc.), unde aceștia își­ desfășoară activitatea practică. Insâmînțările de toamnă se apropie de sfîrșit Semănatul griului s-a terminat in regiunile Dobrogea, Galați, Bucu­rești și Ploiești. In celelalte regiuni există posibilități ca prin utilizarea mai judicioasă a mijloacelor exis­tente în S.M.T. și gospodării să se însămânțeze în cîteva zile întreaga suprafață prevăzută. Mecanizatorii și colectiviștii con­tinuă acum cu majoritatea mijloa­celor mecanizate arăturile și ferti­lizarea terenurilor ce vor fi însămîn­­țate în primăvară. Au fost arate pînă la 29 octombrie, după cum re­iese din datele Consiliului Superior al Agriculturii, 1 800 000 hectare. O dată cu arăturile au fost încorpo­rate în sol însemnate cantități de îngrășăminte naturale și chimice.­­Agerpres! FOTOREPOR­TAJUL NOSTRU Caporalul Gh. Trocan, militar de frunte și specialist de clasă, povestește tinerilor ostași despre strădania militari­lor pentru cucerirea titlului de „Subunitate de frunte“ (clișeul din stingă, sus) Soldatul­ fruntaș Alex. Puiu, laureat al celui de-al XIII-lea concurs al formațiilor artistice ostășești, împărtă­șește într-o discuție „profesională“ soldatului Damian Mi­trache din experiența sa de artist amator (clișeul din dreapta, sus) Ce frumos îi stă îmbrăcat in haina militară tînărului soldat I. Bercea, fost lăcătuș mecanic ! El a scris părinți­lor că a fost primit în cazarmă cu dragoste și căldură, angajîndu-se să fie la înălțimea datoriei ostășești (cli­șeul din dreapta, jos) Fcto-text : ST. IONESCl Aproape 90 milioane lei economii pus în plan DEVA, 31 (Coresp. Agerpres). Prin reducerea prețului de cost al produselor, siderurgiștii de la Hunedoara și minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului, precum și cei din unitățile Trustului mi­nier Deva au realizat în acest an economii peste plan în valoare de peste 88 milioane lei. CENTENARUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SUPERIOR DE ARTĂ Școala superioară românească de pictură sărbătorește luna aceasta un secol de existență și activitate. Continuînd bogate tradiție populară, Școala națio­nală de Belle Arte București în­ființată în 1864, prin munca neo­bosită și eforturile susținute ale unor personalități de valoare, cu dragoste și iubire de popor, a contribuit la dezvoltarea plas­ticii romînești pe linia realis­mului, a înfățișării omului epocii în tot ce aveau mai sem­­i­nificativ. In anii puterii populare, grație condițiilor excelente create de partid și de stat, invățămîntul artistic a luat o mare amploare, fapt care a ridicat arta romî­­nească pe trepte superioare. Spre deosebire de vechea școală de Belle Arte, astăzi­­ Institutul de arte plastice „Nicolae Grigores­­cu“ dispune de o bază mate­rială complexă care asigură o pregătire multilaterală studen­ților. In cadrul institutului func­ționează secții de grafică, pic­tură monumentală, compoziție ceramică de mari dimensiuni, scenografie de teatru, film și televiziune, compoziții textile de­ imprimeuri și țesături plastice, Inexistente în trecut. Pentru a se ajunge la saltul calitativ al plasticii în anii noștri, a trebuit să se străbată un drum greu, anevoios. Despre începuturile a­­cestui drum­ publicăm articolul de față, înaintași de frunte ai artei plastice romînești Acad. GEORGE OPRESCU T­recerea de la­ sfîrșitul seco­lului al XVIII-lea la în­ceputul secolului al XIX-lea, adică de la arta religioasă și feu­dală la arta modernă, cu caracte­rul ei laic, în care predomină mai ales portretul, este o perioadă ex­trem de interesantă, dar și destul de haotică. Lucrul nu este de mi­rare, fiindcă această epocă de tranziție are un caracter atit de fră­­mîntător de idei și de tendințe, și atit de tulburător, nicit era greu ca concepțiile privind opera de artă și pe artist să se poată sintetiza în ceva stabil și­ coerent. In real progres față de această situație în ce privește clarificarea tendințelor este epoca care precede revoluția de la 1848 și epoca revo­luționar­ă­­ propriu-zisă. Ideile pro­gresiste care circulau și care re­crutau partizani mai ales în Țara Românească nu puteau să nu aibă repercuții asupra culturii și asupra ideilor pe care oamenii viitoarei re­voluții și le făceau despre valoarea artei și­ despre importanța sociala și­ culturală a celor care­ o prac­ticau. Rezultatul a fost că printre cei care­­ se dovedesc mai activi și mai pasionați în timpul revolu­ției, se­­ găsesc trei artiști : Ion Negulici, Constantin Daniel Rosent­hal și Barbu Iscovescu. De valoa­re inegală, consecință a darurilor lor­­ native diferite și a formării lor deosebite, Iscovescu fiind cel care , se găsește cel mai nepregătit pentru opere de artă care să poată rezista vremii, dar de valoare ine­gală și fiecare din ei, chiar în pro­priile lor producții, ei sînt însă animați de dorința de a se face utili și de a ridica nivelul cultural al țării prin tablourile lor. Alegorii, compoziții cu mai multe personaje, toate tinzînd la exalta­rea ideilor democratice ce-i animau, portrete, cele ale lui Rosenthal și unele ale lui Aricescu de o calitate superioară producției obișnuite a multora dintre cei care-i preceda­seră, nu însă ale celor ale lui Chladek, sînt operele de artă cu care se semnalează pictorii parti­zani ai revoluției. Ideile cu privire la artă și la artist- care con­duseseră pe oamenii revoluției- au continuat să însuflețească pe unii din tinerii romîni care s-au destinat artelor plastice și în primul rînd pe Theodor Aman, și el un om al revoluției, care va avea un rol hotărîtor în privința drumului pe care îl vor urma artele în țara noastră, și pe Gheorghe Tat­­tarescu, și el simpatizînd cu grupul revoluționarilor, desigur mult mai puțin dotat decît colegul lui mai sus citat, dar totuși o natură ones­tă, sinceră și doritoare de a con­tribui la progresul artelor în țara noastră îmi aduc aminte cu amărăciune de surpriza ce mi-a cauzat consta­tarea, atunci când mă ocupam de viața și de opera lui Aman, în ve­derea căruia consultam, la Biblio­teca Națională din Paris, catalogul operelor de artă expuse cu ocazia expoziției universale din Paris din 1855, că nu l-am găsit în rubrica și notița destinate lui, decît la Turcia. Cu Unirea Principatelor, situația se schimbă. Cu venirea lui Cuza la domnie în ambele Principate și cu alegerea judicioasă a sfetnicilor, fă­cută de noul domnitor, se obținu­seră împrejurări favorabile pentru (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Excelenței sale Domnului AHMED BEN BELLA Președintele Republicii Algerieni Democratice și Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Algeriene Democra­tice și Populare, a X-a aniversare a începerii, revoluției algeriene, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, al guver­nului și poporului român, precum și personal, adresez­­ Excelenței Voastre, guvernului și poporului algerian prieten cele mai căldu­roase felicitări și sincere urări de fericire, prosperitate și progres Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prie­tenia și colaborarea dintre țările noastre­­ se vor întări și dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al păcii și cooperării inter­naționale. Cu înaltă considerație GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne

Next