Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1966 (Anul 22, nr. 27-52)

1966-07-06 / nr. 27

^ ^ PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA! pararea patriei ANUL XXII pij­| j^ ^ gg ||p| Nr. 27 (5812) ^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA | pagini - 1 isu LUMINOASELE PERSPECTIVE ALE ROMÂNIEI SOCIALISTE Vasta cronică a vieții patriei noa­stre care se desfășoară neîncetat sub semne de cel mai bun augur a con­semnat zilele acestea un eveniment de mare însemnătate în viața poporului român : Marea Adunare Națională — organul suprem al puterii de stat — a votat planul de dezvoltare a eco­nomiei naționale pe anii 1966—1970 care astfel a căpătat putere de lege. Expresie grăitoare a voinței și as­pirațiilor populare, noul plan cin­cinal conturează în limbajul elocvent al cifrelor luminoasele perspective de progres și prosperitate ale țării, ima­ginea viitoare a României Socialiste. De-a lungul anilor ce vin va spori forța­ și strălucirea patriei, bunăsta­rea întregului popor. Ne însuflețește și ne umple de mîndrie gîndul că toate vor fi rodul muncii noastre, a generației noastre, spre cinstirea stră­moșilor care ne-au dăruit această mi­nunată patrie, spre recunoștința viito­rimii. Minuțios pregătit prin activitatea nepregetată desfășurată de conduce­rea partidului și statului, activitate urmărită cu încredere, mîndrie și re­cunoștință și sprijinită de întregul nostru popor, planul cincinal stabi­lește direcțiile fundamentale ale dez­voltării României, se încadrează în Directivele aprobate de lucrările isto­ricului Congres al IX-lea al P.C.R. „Analiza caracteristicilor principale ale planului cincinal demonstrează —după cum a subliniat tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, secretar general al C C. al P.C.R. — că el exprimă în mod fidel principiile fundamentale ale politicii marxist-leniniste a parti­dului nostru, asigură crearea unei pu­ternice baze materiale a societății, dezvoltarea armonioasă a economiei ți întregii vieți sociale a țării, cre­ează condiții pentru ridicarea procesu­lui de construire a socialismului pe o treaptă superioară, pentru avîntul multilateral al patriei noastre socia­liste“. Document de mare însemnătate na­țională, politică și socială în dezvol­tarea țării, expresie a gîndirii și în­țelepciunii poporului nostru, planul cincinal este rodul unei munci vaste desfășurate sub nemijlocita și atenta îndrumare a conducerii de partid și de stat. La elaborarea sa au participat cu pasiune organele și organizațiile de partid, ministerele, comitetele execu­tive ale sfaturilor populare, instituții centrale și locale, zeci de mii de ca­dre de specialiști și oameni de știință, masele largi de oameni ai muncii din întreprinderi, astfel că planul este de fapt opera întregului nostru partid, întregului popor, în aceasta și-a gă­­sit o nouă expresie viguroasă aplica­rea în practică a principiului muncii colective în conducerea și planifica­rea economiei naționale, profundul democratism propriu orînduirii noa­­stre socialiste. Dragostea fierbinte fa­ță de patrie, față de viitorul ei, spi­ritul gospodăresc, experiența partici­panților la elaborarea planului au con­tribuit la adîncirea fundamentării și întăririi caracterului său realist, au făcut posibilă identificarea unor importante rezerve suplimentare — izvor pentru lărgirea fron­tului de creații materiale și spiri­tuale ale poporului. Sarcinile cuprin­se în planul cincinal au un caracter profund științific și mobilizator, fiind stabilite pe baza unei analize temei­nice a posibilităților și necesităților economiei naționale, a cunoașterii le­gilor obiective ale dezvoltării sociale, a cerințelor vieții, a fenomenelor noi care apar în cadrul societății. O deosebită importanță prezintă îmbunătățirea calitativă în noul cin­cinal a întregii activități de planifi­care impusă de judecarea critică a experienței de pînă acum, perfecțio­narea formelor organizatorice ale for­țelor de producție. Față de trecut, cînd planificarea­ de durată schița doar cadrul general de dezvoltare, iar planificarea concretă se făcea doar de la un an la altul, în prezent pla­nul de dezvoltare economică este cu­prins în cadrul unui plan cincinal, desfășurat pe ani, atît pe ansamblul economiei, cit și pe ramuri și între­prinderi. Astfel, fiecare minister, fie­care regiune, fiecare unitate econo­mică, are acum un program clar de activitate pînă în 1970. Prin aceasta, partidul nostru aduce o contribuție valoroasă, teoretică și practică, în do­meniul conducerii și planificării eco­nomiei socialiste. Mergem, sub conducerea partidului pe singura cale ce ne poate asigura succesul, îndeplinirea năzuințelor și planurilor pe care ni le-am făurit. Viața demonstrează că numai afectînd importante resurse materiale, mijloa­ce însemnate din avuția­ națională, și vederea reproducției lărgite, promo­vînd larg progresul tehnic, se poate asigura mersul înainte al economiei, științei și culturii, ridicarea gradului de civilizație, a vieții poporului, în­florirea întregii societăți. Aceasta­ ce­re eforturi susținute, dar poporul nostru le face conștient că de ele depinde viitorul său din ce în ce mai fericit, mai prosper. Cifrele, proporțiile, ritmurile planu­lui evidențiază caracteristica sa prin­cipală — faptul că el asigură dezvol­tarea­ armonioasă, ascendentă a între­gii economii naționale. Aplicarea ne­abătută a politicii marxist-leniniste a partidului nostru de continuare a pro­cesului de industrializare socialistă a țării străbate ca un fir roșu planul cincinal. Experiența ne-a dovedit că industrializarea constituie condiția e­­sențială, determinantă, pentru desfă­șurarea viguroasă a întregii vieți eco­nomice și social-culturale, pentru ri­dicarea­ României la nivelul statelor dezvoltate din punct de vedere eco­nomic, creșterea sistematică a nive- Continuare în pag. 7-a In parcul auto, în jurul auto­camioanelor, activitate febrilă. Se verifică cu atenție starea tehnică a autovehiculelor, se iau măsuri pentru ca toate să fie în perfectă stare de funcționare. Aplecat asu­pra unui motor găsim și pe ma­iorul ing. VASC AUGUSTIN. A­­mabil, își întrerupe lucrul și ne pune în temă : — Ne străduim să pregătim la timp și în volum complet auto­vehiculele, pentru a fi în mă­sură să executăm cu ele misiuni în afară de cazarmă. în acest scop, cu sprijinul comandantului, al consiliului politic al marii uni­tăți, am organizat o serie de ac­tivități. Ținînd cont de experiența acumulată în anii trecuți, am ho­­tărît să formăm coloanele auto din șoferii care n-au avut abateri de la disciplina militară, buni conducători auto, care au obținut cele mai bune rezultate în pre­gătirea de luptă și politică. De altfel, zilele trecute am avut cu toți șoferii și șefii de coloane auto — selecționați dintre ofițerii și subofițerii cei mai destoinici, cu mare experiență — o convocare pe garnizoană. Aici s-au dezbătut probleme privind îndeplinirea exemplară a ordinelor referitoare la îndeplinirea unor misiuni, ca cea pe care ne pregătim s-o exe­cutăm și noi. Totodată s-au pre­lucrat noile norme de circulație pe drumurile publice. S-au rea­mintit și probleme legate de com­portarea militarilor în relațiile cu populația civilă, cu care vom veni în contact. Chiar în afara cazărmii militarii sînt obligați să muncească și să acționeze conform jurămîn­­tului militar și regulamentelor mi­litare. în organizarea acestei convo­cări am primit un sprijin prețios și din partea organelor de miliție. Prin punerea în discuție a unor Continuare în pag. 7-a TEHNICA AUTO In perfecta stare DE FUNCȚIONARE ! In coloană, spre îndeplinirea unei noi misiuni producția globală industrială 00 1965 Rb%COOOOOQQSS 73 1970 Deschiderea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia în după-amiaza zilei de 4 iulie 1966, la București s-a deschis Con­sfătuirea Comitetului Politic Con­­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. La Consfătuire participă din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, conducătorul delegației, Stanko To­­dorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Bul­garia, Dobri Djurov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul apărării, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C.B., ministrul afacerilor externe al R. P. Bulgaria, Ivan Popov, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, general-colonel A­canas Le­­mergiev, șeful statului major, Gheorghi Bogdanov, membru în Comisia de Revizie a P.C.R., amba­sadorul R.P. Bulgaria la București. Din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Antonin Novotny, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cehoslovacia, președintele Repu­blicii, conducătorul delegației, Jo­­zef Lenart, membru al Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia, pre­ședintele guvernului, Otakar Si­­munek, membru al Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia, vicepre­­ședin­te al guvernului, Vaclav Da­vid, membru al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, ministrul afacerilor externe, Bohumil Lomsky, membru al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, ministrul apărării naționale. Din partea Republicii Democrate Germane — Walter Ulbricht, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Ger­mane, conducătorul delegației, Willi Scoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, Erich Honecker, membru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.S.U.G., Hermann Axen, membru supleant al Birou­lui Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Gerhard Weiss, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Otto Winzer, membru al C.C. al P.S.U.G., ministrul aface­rilor externe, și Heinz Hoffmann, membru al C.C. al P.S.U.G., minis­trul apărării al R.D. Germane. Din partea Republicii Populare Polone — Wladyslaw Gomulka, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducătorul delegației, Jozef Cyrankiewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Polo­ne, Zenon Kliszko, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., Adam Rapacki, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul externe al R. P. Polone, afacerilor mare­șal Marian Spychalski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.F., ministrul apărării națio­nale al R.P. Polone, Marian Nasz­­kowski, membru al C.C. al P.M.U.P., adjunct al ministrului a­­facerilor externe, general de divi­zie Wojciech Jaruzelski, membru al C.C. al P.M.U.P., adjunct al mi­nistrului apărării naționale, șeful statului major general. Din partea Republicii Socialiste România — Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv și al Pre­zidiului Permanent al C. C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., general de armată Leontin Sălăjan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forțelor armate, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe. Din partea Republicii Populare Ungare — János Kădăr, prim-se­cretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delegației, Gyula Kăllai, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., pre­ședintele Guvernului revoluționar muncitoresc-țărănesc ungar, gene­ral-colonel Lajos Czinege, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., ministrul apărării, Já­nos Péter, ministrul afacerilor ex­terne. Din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — L. I. Brej­nev, secretar general al Comite­tului Central, al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, condu­cătorul delegației, A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliu­lui de Miniștri al U.R.S.S.. A. A. ^ "V - ------------T.—, r* r* «1­010110MJ, Ul Ciclul U­CIA C.C­. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S., mareșal al Uni­unii Sovietice R. I. Malinovski, membru al C.C. al P.C.U.S., mi­nistrul apărării al U.R.S.S., K. V. Rusakov, membru al Comisiei Cen­trale de Revizie a C.C. al P.C.U.S., adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.U.S., A. V. Basov, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul U.R.S.S. la București. La lucrările Consfătuirii parti­cipă,­­ de asemenea, mareșalul Uniu­nii Sovietice A. A. Greciko, co­mandant suprem al forțelor armate unite ale statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, care a adresat delegațiilor sosite la București un salut cordial. In pag« 3-a­t Masa rotundă a­­»Apărării patriei, la C­A« A. T. Continuitate, caracter diferențiat și concret ATRIBUTE ALE MUNCII DE PARTID Au participat : colonel GH. CATANA, colonel GH. ZARNESCU, colonel C. TUDORACHE, locotenenti-coloneii C. ZAMBILĂ, V. BUCUR N. CELEA, O. BOTA, maiorii A. COMAN, C­TRUȘAN, GH. POPA, P. AN­­GHELACHE, N. FUGARU, ST. GHEORGHITA, C. ȘERBAN, GH. PE­­TROAICA, P. ȘTIRBU, căpitan I. BADEA, locotenenti-majori C. BLANDU și E. BADULESCU, IMPULSUL VIU Cel de al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist Român, moment e­­pocal în istoria poporului nostru, trăiește viu în inimile și gîn­­durile fiecăruia dintre noi. Sen­timentul dominant este acel al încrederii totale, profunde și de­­săvîrșite, în politica înțeleaptă a partidului nostru, politică știin­țifică,­ dinamică, în planuri realiste, concretizată îndrăznețe, care înscriu Republica Socialistă România pe magistrala luminoasă, ce duce spre piscuri, spre co­munism. Aspirația continuă spre altitu­dini și profunzime, impulsul viu spre creație și cutezanță, care au caracterizat lucrările Congresului și care emană din toate hotărîrile istorice ce-au fost luate, au de­venit simbol și îndemn pentru toți cei ce muncesc din patria noastră. Sub aceste imperative muncesc și militarii forțelor noas­tre armate. Bilanțul realizărilor din marea noastră unitate este bogat. Inspec­ția eșalonului superior a consem­nat recent că în toate unitățile planul pregătirii de luptă și poli­tice este îndeplinit ritmic, inte­gral și la nivelul exigențelor ac­tuale. Datele statistice compara­tive , din care voi menționa privind ultimul an, rezultatele foarte bune ale tanchiștilor, ca și calificativele înalte al Infanteriști­lor și artileriștilor, ale transmisio­­niștilor și geniștilor — arată că drumul ascendent al calității este General-maior DUMITRU PLETOSU Un an de la Congresul al IX-lea al P. C. urcat ferm de în­tregul personal. Dragostea fier­binte a militarilor față de patrie și popor, devota­mentul nețărmurit față de partid și guvern, înalta răspundere ce o dovedesc în îndeplinirea datoriei ostășești sînt reflectate deopotri­vă în entuziasmul muncii cotidie­ne, ca și în temeinicia și pro­funzimea acestei munci. Preocu­pați de eficacitatea activității lor, dornici să fructifice inteligent e­­forturile militarilor, să valorifice la maximum fiecare gram de e­­nergie, comandanții și ajutoarele lor, cu sprijinul organelor și or­ganizațiilor de partid, au dat me­reu atenție bunei organizări muncii, coordonării judicioase și a mobilizării tuturor forțelor, a în­tregului potențial de creație al mi­litarilor, pentru îndeplinirea cali­tativă a sarcinilor. Tocmai acest stil de muncă inspirat din prac­tica partidului nostru a asigurat succesele pe care avem bucuria să le raportăm. Anul care s-a scurs de la Con­gresul al IX-lea al P.C.R. a fost o perioadă de efervescente cău­tări și perfecționări, la toate e­­șaloanele din marea unitate, grija pentru organizarea superioară a muncii s-a concretizat într-o pla­nificare mai judicioasă, temeinic analizată prin prisma necesită­ților și a posibilităților reale exis­tente, printr-o îndrumare mai efi­cientă a subordonaților pe scara ierarhică și o activitate desfășu­rată cu perspectivă. Lucrul „de Continuare în pag. 2-a IZVORUL SUCCESELOR NOASTRE Am străbătut un an de la Congre­sul al IX-lea al Partidului Comu­nist Român, eve­niment de cea mai mare însemnătate in viața partidului și a poporului nostru. Este încă viu în memoria noas­tră acel puternic sentiment că acolo în cel mai mare for al par­tidului bătea inima întregii țări. Ce altă dovadă mai­­ convingă­toare s-ar putea da pentru a ex­prima însuflețirea cu care au fost primite documentele Congre­sului, adeziunea unanimă a po­porului față de politica partidu­lui decît hotărîrea și entuziasmul nemărginit, cu care sînt traduse în viață sarcinile stabilite de Congres. Din momentul apariției docu­mentelor Congresului, comuniștii, toți militarii, s-au aplecat cu dragoste asupra lor studiindu-le cu deosebit interes, manifestân­­du-și, alături de întregul popor, entuziasmul pentru realizările ob­ținute și perspectivele deschise. Comandanții, organele și organi­zațiile de partid au desfășurat o rodnică activitate pentru a ex­plica militarilor conținutul aces­tor documente care au prins ră­dăcini adinei în conștiința mili­tarilor, constituind un adevărat generator de energie, inițiativă și entuziasm în activitatea de pre­gătire ca vajnici apărători ai pa­triei. De-a lungul întregului an de învățămînt tic, militarii poli­de toate gradele au studiat multilate­ral documente­le elaborate de Congres, însușirea lor a dezvoltat dragostea și încrederea militari­lor în partid, a adincit patriotis­mul lor fierbinte. Ne-am preocu­pat permanent de asigurarea dezbaterii tezelor teoretice în strînsă legătură cu sarcinile con­crete care stăteau în fața unită­ților și subunităților. încă de la­­ începutul ciclului de instrucție, comuniștii și, cu ajutorul lor, toți militarii au fost înarmați cu sarcinile ce le revin, în lumina documentelor Congre­sului, pentru ridicarea continuă a capacității de luptă a unități­lor și marilor unități, pentru în­deplinirea întocmai și la timp a prevederilor ordinului ministru­lui Forțelor Armate. Am acordat o atenție deosebită unor obiec­tive majore cum sînt îmbunătă­țirea calității instrucției, întări­rea permanentă a disciplinei mi­litare, folosirea cit mai eficientă a fondurilor materiale și bănești. Măsurile necesare realizării a­­cestor obiective au fost dezbă­tute în plenara Consiliului nos­tru politic, în plenarele consiliilor politice ale marilor unități și în adunări ale comuniștilor pe uni­tăți. Comuniștii, și alături de ei toți militarii, au dovedit prin continuare în pag. 2­ a Colonel GHEORGHE GOMOIU MEREU ÎN ACTUALITATE Cercetarea ști­ințifică își aduce una dintre cele mai însemnate contribuții la dez­voltarea științei și tehnicii. Ca urmare a sarcini­lor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. și a măsurilor stabilite de partid, activitatea de cercetare științifică a luat o importantă dezvoltare la noi în țară. A luat ființă Consiliul Național al Cer­cetării Științifice. Pentru plinirea sarcinilor stabilite înde­de partid și guvern privind îmbu­nătățirea activității de cercetări în armată, a luat ființă Comisia de coordonare a activității de cercetări științifice a Ministerului Forțelor Armate. La un an de la Congresul al IX-lea al partidului, aș vrea să trec în revistă principalele suc­cese obținute în munca de cerce­tare științifică de către ofițerii din trupele de geniu. Una dintre cele mai importante trăsături ale activității noastre de cercetare o consider legarea acesteia direct de realizarea fizică a utilajelor ce se studiază. In trupele de geniu, munca de cercetare este di­­recționată spre realizarea unor uti­laje și materiale specifice perfec­ționate, la nivelul actual al teh­nicii, folosind posibilitățile mereu în creștere ale industriei noastre constructoare de mașini, găsirea celor mai eficiente metode de re­ducere a uzurii și consumului de motoresurse ale tehnicii de geniu. Ofițerii din arme noastră, punînd un accent mai mare pe informa­rea „la zi“ asupra realizărilor din țară și străinătate, acordă o deo­sebită atenție calității și eficien­ței economice a inteligenței pro­prii investite în munca de cer­cetare științifică. Simpozionul anual de cercetări care a fost organizat de către comandamentul nostru a eviden­țiat dezvoltarea inițiativei creatoa­re, concretizată într-o serie de rea­lizări importante. Pe linie tehnică amintesc, printre altele, dispoziti­vul de berbeci pentru baterea piloților, materialele filtrante de mare capacitate, motojoagărul „Retezat“, lucrările de adăpostire de tip nou, machetele de antrena­ment la mașinile de geniu. Pe linie tactic-operativă menționez studiile privind asigurarea ge­­nistică, asigurarea genistică trecerii peste obstacole importante a (cursuri de apă­rate, lanțuri mun­toase) ș.a. Documentarea tehnică multilaterală și legătura strînsă cu organele de resort din economia națională ne-au asigurat obtine­­rea unor rezultate bune în cer­cetarea științifică. Avînd la bază realizările de pînă acum, sun­tem convinși că în viitor vom realiza Continuare în pag. 2­ a Colonel EMIL ANDRIESCU

Next