Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 1-25)
1969-01-08 / nr. 1
7 • B||| ru■ I >mr PENTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA m1ß CB mmHH H Nr* 15943) i1Apararea patriei * ^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Intîmpinînd noul an 1969, l-am primit cu onoruri tradiționale și cu flamurile speranțelor ce ni le punem în el. „Fie ca Anul Nou — se arătam cuvîntarea rostită la posturile de radio și televiziune de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat — să aducă poporului român satisfacții tot mai mari în împlinirea aspirațiilor sale de fericire și prosperitate, să marcheze victorii noi în lupta popoarelor pentru pace și progres". De fapt, ceea ce ne-am propus să obținem în cele 365 de zile ale lui 1969, prin stăruințele noastre, ale fiecăruia și ale tuturor, sînt mai mult decît speranțe. Rostite sau nerostite, ele sînt, în fond, obiective de atins. Avem cu toții clar formulate direcțiile principale pe care vom desfășura acea ofensivă pe care o numim muncă de zi cu zi, proces instructiv-educativ, activitate științifică, pedagogică etc. după domeniul unde lucrăm. La sfîrșitul anului trecut, cu prilejul întîlnirii cu reprezentanții Ministerului Forțelor Armate, Consiliului Securității Statului și Ministerului Afacerilor Interne, cu comandanți de unități și mari unități, conducerea de partid și de stat a dat din nou o înaltă apreciere felului cum militarii și-au îndeplinit misiunile ce le-au revenit, străduinței lor de a-și ridica nivelul pregătirii de luptă și politice, exprimînd încrederea că și în viitor ei se vor comporta așa cum le-o cer obligațiile față de patria socialistă. Urările de succes, sănătate și fericire adresate de tovarășul Nicolae Ceaușescu constituie un cald și însuflețitor îndemn pentru soldați, gradați, subofițeri, maiștri, ofițeri și generali pe drumul de onoare al datoriei. Sentimentele de dragoste și devotament față de patrie, popor și partid exprimate de participanții la întîlnire definesc gîndurile militarilor din toate genurile de arme și de toate specialitățile, voința și hotărîrea lor de a sluji fără preget România socialistă. Acum, iată, am și rupt primele file ale calendarului. Timpul gonește și fie că avem gradul de locotenent pe umăr, fie că avem în urma noastră ani și decenii de stagiu, trebuie să ne ținem în pas cu ritmul timpului. Evenimentele cu adînc ecou în conștiințe — ce vor avea loc în 1969 — ne îndeamnă să ridicăm cota exigențelor față de realizările noastre. Ne pregătim de cel de-al zecelea Congres al Partidului Comunist Român care va da țării programul unei noi etape de ascensiune rapidă economică, politică socială și culturală. Vom sărbători un sfert de veac de la eliberarea de sub jugul fascist și de la începutul revoluție care a înălțat România pe trepte de civilizație și progres ce întrec ceea ce au visat înaintașii. Tot un sfert de veac vom marca de la data care consacră ziua Forțelor noastre Armate — semn de prețuire și dragoste pentru armata populară, eroică apărătoare a libertății și independenței naționale, a cuceririlor revoluționare ale celor ce muncesc. Rezultatele subunităților și unităților, reflectate în creșterea continuă a capacității lor combative, demonstrează că există toate posibilitățile pentru îndeplinirea sarcinilor mari puse în fața armatei, a dorinței unanime de a depăși tot ceea ce s-a făcut pînă acum în pregătirea de luptă și politică, în perfecționarea măiestriei și stăpînirea armamentului și tehnicii, în întărirea ordinii și disciplinei , cadre capabile, care îmbină armonios maturitatea și experiența cu elanul plin de prospețime ; ostași cu un nivel de cultură mereu mai ridicat, însuflețiți de voința de a-și face datoria ; bază materială perfecționată, cadrul organic adecvat stimulării inițiativei, ideilor novatoare, experimentelor și înnoirilor. Un însuflețitor și profund simțămînt patriotic dinamizează energiile, determinînd cheltuirea lor generoasă spre feluri nobile Armata noastră a dovedit că este gata să răspundă cu abnegație oricărei misiuni punînd mai presus de orice interesele poporului și ale statului Ce se impune pentru a se obține, în subunități și unități, sporurile calitative dorite și necesare ? Răspunsul îl pot da, în mod concret și competent, în primul rînd, cei care desfășoară nemijlocit munca aici ; ei acumulează datele unei experiențe practice imense, ei trebuie să facă permanent față unei realități niciodată statice și să găsească soluții unor împrejurări diverse și specifice. Tocmai de aceea, documentele menite să orienteze desfășurarea pregătirii de luptă, combătînd orice tendinț de tutelare stimulează spiritul de răspundere de discernămînt, de acțiune și de operativitate al factorilor de la toate eșaloanele, începind de la cele mai mioi în diversitatea de situații și sarcini, una din trăsăturile generale, caracteristice, o constituie preocuparea pentru o asemenea organizare a activității încit fiecare efort să producă maximum de efect, posibilitățile fiecărui om să fie valorificate din plin, fiecare acțiune să conveargă spre un scop bine determinat vizînd puterea de luptă a eșalonului respectiv. Munca în unități este direcționată de principii și prevederi regulamentare, de normative bine stabilite. Dar — și aceasta trebuie subliniat — în organizarea rațională a activității, fiecare ofițer, subofițer, gradat are un loc al său pe care, ca să folosim o metaforă, el trebuie să-l cultive după capacitatea și experiența sa. Pentru că nici cel mai complet regulament, nici cel mai bun manual nu pot cuprinde și prevedea totul ; viața ridică, putem spune, oră de oră, în grupă, în pluton, în companie, nemaivorbind de batalion și unitate, o sumedenie de probleme. În consecință, este nevoie să se facă permanent apel la gîndire, să se formuleze nu precepte de-a gata, ci soluții izvorîte din cunoașterea realității pentru a putea alege pe cea mai potrivită. Caracterul rațional și eficient al muncii se obține pornindu-se de la o organizare științifică a activității incluzînd cele mai mici amănunte. Oricit ar fi de bine ideile să zicem despre ridicarea calității instrucției într-o subunitate, ele rămîn sterpe dacă se irosește, bunăoară, la fiecare oră cîteva minute, dacă la instrucția jocului lipsește unul din materialele necesare, dacă se încalcă logica însușirii cunoștințelor etc. Climatul, atmosfera constituie, de asemenea, elemente care potențează munca. Experiența unităților noastre, a comandanților, a organelor și organizațiilor de partid și de U.T.C. demonstrează ce resurse spirituale, morale și fizice își descoperă oamenii atunci cînd se manifestă încredere în puterile lor, cînd li se încredințează sarcini pe măsura acestor puteri, cînd se apelează la capacitatea lor pentru a se pune la punct o treabăi sau alta, cînd li se sădește sentimentul că propunerile și inițiativele le sînt tratate cu atenție. Stimularea avîntului, generalizarea experienței pozitive, a ceea ce creează cu strădanie militarii, nu exclude critica lipsurilor, ci o presupune. Desigur o critică la obiect, întemeiată, principială, constructivă. An al unui efort hotărîtor pe toate tărîmurile, pentru îndeplinirea actualului cincinal, 1969 va însemna, fără îndoială, și pentru militarii Forțelor Armate un an de muncă încordată și însuflețită în vederea realizării sarcinilor trasate armatei, pentru perfecționarea și depășirea stadiului atins. Așa cum reiese din chemările publicate în presă la sfîrșitul anului trecut, oamenii muncii îi vor conferi lui 1969 un loc de seamă în istoria desăvîrșirii construirii socialismului prîntr-o creație materială și spirituală de o mare forță. Militarii, la rîndul lor, vor dărui patriei, în apărarea acestei creații, o muncă energică, rodnică, pe toate tărîmurile pregătirii militare și politice, pentru a spori puterea unităților și marilor unități, a întregii armate. Bazele succeselor se pun din primele zile ale anului. Spor la muncă, tovarăși la Început de AN... Drumuri de iarnă în aplicații. Foto: C. MIHAITA Comandantul, prin gradul, funcția și drepturile cu care-i investit, este deținătorul unei puternice autorități instituționale. El este șef unic al întregului personal din subordine, ordinul său este lege pentru subordonați, de cadrul instituțional. Dar dincolo sensurile profunde ale autorității sale se confundă cu efectul unor factori ce se condiționează reciproc, din lanțul, cărora nici unul nu poate lipsi fără a prejudicia valorile pe care el Însuși, comandantul, trebuie nu numai să le întrupeze, dar să le și insufle subordonaților. ■"Subordonații văd în comandanți pe orice treaptă a ierarhiei militare s-ar afla acesta — conducătorul întregii lor activități, primul răspunzător pentru reușita misiunilor ce li se încredințează, omul a cărui combustie cerebrală alimentează „cazanele de presiune“ ale instrucției și educației cu competența instructorului, educatorului și specialistului, care cere dar știe ce, ci și cum să ceară, ce, ci și cum să dea, atent și drept în relațiile cu subordonații, ferm și încrezător în acțiunile ce le întreprinde. Acestea sînt de fapt elemente care alcătuiesc un anume profil moral susceptibil de a fi însușit ca model. Căci subordonații vor întotdeauna modele vii, convingătoare, care îndeamnă la o „imitare“ conștientă a unei valori reale și nu la una contemplativă, îmbinarea armonioasă, într-un tot unitar, a pregătirii teoretice, spiritului practic, capacității de analiză și sinteză, măiestriei pedagogice, cu o conduită exemplară în toate împrejurările autoritatea comandantului, definesc Manifestarea autorității — prin energiile pe care le pune în mișcare, prin faptele pe care le hotărăște și se declanșează — ca și recunoașterea supremației acesteia este, in ultimă instanță și înainte de toate, o problemă a tăriei organismului militar care vizează nemijlocit activitatea tuturor comandanților activiștilor de partid, a organizațiilor de partid și ale U.T.C., a tuturor militarilor — șefi sau subordonați — legați intre ei prin interesele majore pe care le slujescc apărarea patriei socialiste. In practica vieții ostășești, actul autorității apare și ca un tonifiant ale cărui efecte se reflectă în afirmarea plenară a dorinței de Împlinire a datoriei, de realizare a personalității fiecăruia, de extindere a succesului individual asupra întregii unități sau subunități Pornind de la adevărul verificat de viață că rolul comandantului în obținerea rezultatelor superioare ale procesului instructiveducativ este hotărîtor, avem în vedere și capacitatea acestuia de a influența nemijlocit inclusiv asupra motivațiilor care stimulează activitatea de instruire a subordonaților. Nu putem să nu remarcăm că efectele și modificările psihologice pe care le determină sau le influențează comandantul la subordonați sînt condiționate de prestigiul și autoritatea sa, de înseși calitățile sale de ordin psihologic și pedagogic. Prelungirea prestigiului și autorității comandantului într-un fapt de viață, în acțiuni ale subordonaților este poate cel mai important rezultat ce trebuie luat în considerare în „calculul" influenței educative a autorității comandantului asupra subordonaților. „Dar pentru ca această „reacție“ să fie produsă — sublinia un comandant de regiment, într-o ședință de lucru cu comandanții de subunități — este necesar ca obligațiile regulamentare să fie ridicate la rangul de principii profesionale și etice. Nu te poți aștepta la modificări psihologice de certă loare, la dinamizarea gîndirii vasi activității subordonaților, apelînd excesiv la „regulamentul cere...“, „ordinul cere...“, „militarul este obligat...“ etc., fără motivarea acestor cerințe și, mai ales, fără ca ele să fie susținute de o deplină concordanță între vorbă și faptă în conduita comandantului, fără ca ei să ofere un exemplu de urmat pentru subordonați“. Neîndoielnic, ar asemenea mod de înțelegere a lucrurilor, împletit cu grija pentru pregătirea temeinică a subordonaților, cu respectul și încrederea față de ei, cu receptivitatea față de părerile și nevoile lor capătă, drept replică din partea acestora, prețuirea, stima și dragostea față de comandant. Noțiunea de dragoste Colonel M. INOAN Maior E. VLADIMIR (Continuare in vap. a Is-o FORȚA AUTORITĂȚII COMANDANTULUI I 1 ASALT PE ....■..............■ „FRONTUL ALB“ Dincolo de poezie și de simbolica prevestire de belșug, primele zile ale noului an 1969 au adus, o dată cu comunicatele laconice transmise prin presă, radio și televiziune, și zăpezi abundente, care au căzut in toată țara. Acest fapt a ridicat probleme serioase în legătură cu circulația și cu aprovizionarea populației. Anticipînd și ulterior consemnînd un fapt împlinit, buletinele meteorologice au devenit în scurt timp o sursă de informații căreia întreaga populație i-a acordat interes deosebit. Organizat de comandamente special formate, asaltul pe „frontul alb“ al zăpezii a început intens. La chemarea organelor de partid și de stat, oamenii muncii din întreprinderile și instituțiile de transport, comunicații, alimentație etc. ca și cetățenii orașelor și satelor s-au încadrat cu fermitate în acțiunile de deszăpezire Alături de ei, militarii au fost și sînt prezenți în primele rînduri, dovedind prin spiritul lor de abnegație, ca în atîtea rinduri, dorința lor fierbinte de a sluji interesele celor ce muncesc în orice împrejurare Disciplinați, harnici, înfruntind cu dîrzenie gerul și vîntul, depunînd eforturi prelungite, ziua sau noaptea, ei și-au atras din nou admirația unanimă. Am urmărit în aceste zile munca militarilor din garnizoana București. După cum se știe, Capitala a fost afectată poate chiar mai mult decît alte localități de dimensiunile impresionante ale straturilor de zăpadă (reținem din comunicatele oficiale cifra de 65 cm), înarmați cu lopeți, tîrnăcoape, răngi, ustensile pentru căratul zăpezii și spargerea ghetei, ostașii, conduși de ofițeri inimoși, asigurau descongestionarea celor mai importante artere. La volanul multor autopluguri și altor mașini speciale erau, de asemenea, militari, că și la volanul camioanelor care cărau zăpada. In zorii acestor zile, spre multe cantine, centre de pîine și lapte, transporturile au fost efectuate de camioane militare, ca o măsură de prevedere în plus care să preîntîmpine eventualele perturbații în aprovizionare. Autosanitarele militare au circulat și ele pe drumurile publice, în Capitală și în alte localități, răspunzînd cu promptitudine solicitărilor unor unități sanitare, pentru transportarea bolnavilor. Dimineața zilei de duminică, ianuarie. Ne oprim la unul din numeroasele puncte ale Bucureștiului unde se descarcă zăpada colectată de pe principalele artere de circulație. Cu scuzele de rigoare, îi răpim cîteva minute locotenentului P. Gănescu. Aflăm de la interlocutorul nostru că, împreună cu ostașii pe care îi comandă, a început munca de deszăpezire încă de la miezul nopții de 2 spre 3 ianuarie. Au lucrat în schimburi și el, și subordonații. Duminică a intrat în „timp operativ“ de la ora 7. Am consemnat numele soldaților M. Ionescu și Gh. Sandu, desigur mult prea puțin pentru a prezenta lista celor care s-au evidențiat în cadrul acestei acțiuni patriotice. Cuvinte de laudă avea locotenentul și pentru soldatul Șt. Zibarov, șofer Mai departe îl întîlnim pe locotenentul P. Cruj, secretar al comitetului U.T.C. pe unitate. Pe scurt, ne relatează că, pentru cele cîteva zile de odihnă, în unitate s-au pregătit activități interesante și educative, dar că „toți tinerii militari, pînă la unul, au renunțat la clipele de destindere pentru a răspunde chemării ce le-a fost a- Maior E. GIURGEANU (Continuare in van. all-a) O imagine frecventă în aceste zile pe străzile Bucureștiului , ostașii deblochează circulația, folosind plugurile acționate de tractoare și de autocamioane Foto : ȘT. IONESCU ANUL XXV întrecerea pentru îndeplinirea planului de stat pe 1969 UN VAST ȘI INSUFLEȚITOR PROGRAM DE MUNCĂ PENTRU ÎNTREAGA ȚARĂ J. Anul care s-a încheiat a constituit pentru întregul nostru popor, în frunte cu conducătorul său încercat Partidul Comunist Român, încă un an de rodnice eforturi creatoare și victorii remarcabile în desăvârșirea construcției socialismului. Datorită muncii pline de abnegație depuse de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate pentru transpunerea în viață a politicii marxist-leniniste a partidului se înfăptuiesc cu succes directivele trasate de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a P.C.R. S-a amplificat, s-a perfecționat activitatea în sfera producției de bunuri materiale, au continuat în același ritm dinamic industrializarea socialistă, modernizarea agriculturii, dezvoltarea științei, artei și culturii, a crescut venitul national, a sporit nivelul de trai material și spiritual al populației. Coeziunea națiunii noastre socialiste, unitatea de nezdruncinat in jurul partidului a tuturor celor ce muncesc s-au cimentat și mai puternic. Intr-un cuvînt, poporul nostru, pășind în noul an, dispune de o trainică temelie pe care să-și clădească noile victorii în îndeplinirea planului cincinal, în înthmpinarea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. An hotărîtor pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului, 1969 necesită, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca organizațiile de partid „să ia toate măsurile pentru a asigura o largă mobilizare a oamenilor muncii, ca acest an să fie marcat de cit mai multe succese în construcția socialistă, în înflorirea patriei" Acest imperativ izvorît din realitățile noastre socialiste, din voința nestrămutată a poporului român de a-și vedea patria urcînd mereu pe culmile luminoase ale progresului și civilizației are un larg ecou pe planul întregii țări. In toată tara au fost primite cu un deosebit interes și spirit de răspundere CHEMĂRILE LA ÎNTRECERE PE CARE CONFERINȚELE ORGANIZAȚIILOR DE PARTID A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ȘI A JUDEȚULUI TIMIȘ INSTITUTELE DE CERCETĂRI ȘI PROIECTARE DIN SECTORUL 7 AL CAPITALEI LE-AU ADRESAT ORGANIZAȚIILOR JUDEȚENE DE PARTID, TUTUROR OAMENILOR MUNCII, IN VEDEREA ÎNDEPLINIRII ȘI DEPĂȘIRII PLANULUI DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAȚIONALE PE ANUL 1969. Chemările își propun obiective de mare însemnătate pentru îndeplinirea planului. Pe plan industrial se prevăd angajamente concrete privind sporirea producției și eficienței economice prin creșterea productivității muncii, folosirea rațională a resurselor materiale și a forței de muncă, intensificarea acțiunii de organizare superioară a producției, utilizarea deplină a capacităților productive, respectarea riguroasă a termenelor de dare în funcțiune a obiectivelor la nivelul planificat al tuturor parametrilor, îmbunătățirea calității și performanțelor tehnico-economice a produselor, valorificarea superioară a mărfurilor destinate exportului. Se prevăd, de asemenea, măsuri privind întărirea disciplinei tehnologice și în muncă, a disciplinei de plan, perfecționarea activității comitetelor de direcție, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale salariaților. Pe planul agriculturii se au în vedere obiective concrete — privind creșterea producției agricole vegetale și animale, consolidarea economică a cooperativelor agricole de producție și a întreprinderilor agricole de stat — cum sînt folosirea cu chibzuință a pămîntului, exploatarea cit mai economică a tractoarelor, mașinilor și celorlalte utilaje agricole, executarea tuturor lucrărilor agricole la timp și la un nivel agrotehnic cât mai ridicat, obținerea unor producții sporite la nivelul cerințelor pieții interne și externe și la un preț de cost mai scăzut, perfecționarea formelor de organizare și conducere. Pe planul cercetării științifice și proiectării obiectivele au în vedere orientarea întregului potential de cercetare științifică către acele direcții care corespund cerințelor legate de necesitatea soluționării celor mai importante probleme actuale și de perspectivă ale economiei naționale ; luarea măsurilor pentru materializarea în producția de bunuri a rezultatelor cercetării prin încheierea de contracte între institutele de cercetare și unitățile productive ; elaborarea de proiecte pe baza datelor obținute în unitățile noastre de cercetare, contribuind astfel la reducerea importului de licențe și documentații, precum și la accelerarea valorificării rezultatelor cercetării proprii în producție. Inflăcăratele chemări la întrecere (Continuare în pag. a V-a! ÎN ACEST NUMĂR , PREGĂTIREA GRADAȚILOR, O PREOCUPARE PERMANENTĂ (pag. a IlI-a) ECUAȚIA CURAJULUI pOVestESC parașuTIșTii (pag. A IV-A) DOSARUL VIETNAMEZ RAMÎNE DESCHIS (paG. a VIII-a]