Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 27-52)

1971-07-07 / nr. 27

A ★ PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICĂ SttCIAUSTA ROMÂNIAÎ ANUL XXVB mhm IPB n §§§ ggj Nr- 27 (6073) ÜApararea patriei i-r tribuția de ofițer de serviciu este la fel de reprezentativă ca și aceea de coman­dant. Nu întîmplător prerogativele lor esențiale au sub multe aspecte un nu­mitor comun, fiind corelate astfel încît să asigure continuitatea conducerii acti­vității și vieții zilnice din unitatea, formațiunea sau instituția respectivă, menținerea ordinii interioare și a disciplinei regulamentare, păstrarea corespunză­toare a armamentului și tehnicii de luptă, a între­gului avut din înzestrare. Dispunînd de un personal subordonat numeros, constituit intr-un organism spe­cializat, precum și de mijloace tehnice de informare și legătură, ofițerul de serviciu are toate posibilități­le să cunoască perfect, în fiecare moment, situația, să intervină prompt și eficace, cu autoritatea persoa­nei subordonate nemijlocit comandantului unității și șefului de stat major, asigurînd desfășurarea norma­lă a activităților prevăzute în orar, menținerea ordi­nii regulamentare în toate sectoarele, înțelegerea rolului activ menit să-l joace servi­ciul de zi, ofițerul cu banderolă pe braț și fiecare dintre subordonații săi este hotărîtoare pentru înde­plinirea cu succes a misiunii de-a lungul celor 24 de ore. Evident că acest rol trebuie privit în toată com­plexitatea și răspunderea sa și nu ca o simplă ..veghe neîntreruptă“, dominată de singura grijă da a răspunde oricînd la apelul telefonului. Atribuția de ofițer de serviciu posedă o învesti­tură de autoritate regulamentară plenipotentă, aptă să asigure, în absența cadrelor din unitate, condu­cerea fermă, neîntreruptă a activităților curente. OFIȚERUL DE SERVICIU PE UNITATE buna desfășurare a serviciului de gardă și a servi­ciului de zi, respectarea neabătută de către întregul personal a tuturor îndatoririlor regulamentare. Au­toritatea ofițerului de serviciu însă crește mult cînd se sprijină pe exigență, perseverență și fermitate, pe toate acele calități care imprimă spirit de acțiune întregului efectiv al unității. Se știe că atunci cînd intră de serviciu un ofițer bine cunoscut în unitate sub raportul exigenței față de sine și față de sub­ordonați, care-și face simțită prezența în toate sec­toarele și momentele cheie ale vieții ostășești, că­ruia nu-i iscapă nimic din vedere și nu admite nici un compromis în aplicarea regulamentelor, ordinea interioară în regiment este riguroasă, programul zilnic se desfășoară cu precizia unui ceasornic. Este foarte important ca toți ofițerii de serviciu să-și îndeplinească îndatoririle cu hotărâre și fermi­tate, ca nivelul exigenței față de respectarea cerin­țelor regulamentare să fie permanent pe­­ treapta cea mai înaltă. Decalajele, fluctuațiile în manifes­tarea pretențiilor, de la un ofițer de serviciu la al­tul, față de starea ordinii interioare, față de corecti­tudinea cu care personalul de serviciu iși îndepli­nește atribuțiunile deformează imaginea unitară, adevărată pe care militarii trebuie să și-o facă des­pre obligativitatea respectării îndatoririlor ostășești. Nivelul scăzut al pretențiilor ofițerului de serviciu, superficialitatea lui în executarea atribuțiunilor cre­ează premise pentru săvîrșirea unor abateri, se răs­­frîng negativ asupra dinamismului și responsabili­tății cu care acționează întreg personalul în ser­viciul de zi. Creșterea participării ofițerului de serviciu la men­ținerea ordinii regulamentare impune acestuia să fie prezent mai mult timp la subunități, pentru a con­trola nemijlocit cum își execută atribuțiunile per­sonalul din serviciul de zi, a asista direct la activitățile prevăzute în orar. Din păcate, în multe unități este interpretată într-un sens nedorit pre­vederea regulamentară potrivit căreia ofițerul de ser­viciu este obligat „să stea în camera sa“. Sublinie­rea obligației de a exista o permanență în camera ofițerului de serviciu are în vedere asigurarea legă­turii neîntrerupte între eșaloanele superioare și uni­tate, precum și între comandant și subunitățile și serviciile subordonate. Or, această legătură o poate asigura foarte bine și ajutorul ofițerului de serviciu. îndeplinirea conștiincioasă, cu rezultate concrete, maxime a multiplelor obligații îi solicită din plin „APARAREA PATRIEI" (Continuare in pag. a ll-a) ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI PORTELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA 8 CA TOATE EFORTURILE PENTRU REZULTATE SUPERIOARE ÎN NOUL CICLU DE INSTRUCȚIE începerea noului ciclu de instrucție a readus în prim plan întreaga gamă a preocupărilor din subunități și unități pentru realizarea în timp cît mai scurt a unei temeinice instruiri a ti­­nerilor încorporați, ca și pentru perfecționarea specialiștilor de ostași din ciclul doi. Munca migăloasă, perseverentă, de­pusă de instructori — ofițeri, subofițeri și gradați, ca și inte­resul și dragostea cu care își însușesc toți militarii in termen frumoasa meserie a armelor, dau garanție că și in acest ciclu vor fi formați buni trăgători, luptători și specialiști în toate armele, ostași de nădejde, disciplinați și ordonați, animați de un înalt patriotism, hotărîți să obțină calificative bune și foarte bune în îndeplinirea sarcinilor pregătirii de luptă și politice. ENTUZIASM, CONFRUNTĂRI, SPERANȚE A început ciclul de In­strucție. La primele ore de specialitate cei mai ti­neri artileriști fac cunoș­tință de aproape cu tunul, cu aparatul central, cu planșeta sau cu ecranul magic al stației de radio­­locație. Soldații G. Ionescu și D. Isar, viitori ochitori — și soldatul T. Gafița — virtual telemetrist — ur­măresc cu interes explica­țiile plutonierului I. Gher­­ghel... Se prezintă apoi de­monstrativ un exercițiu de sincronizare a bateriei. Ci­­teva comenzi scurte și cre­ierul electronic al aparatu­lui de conducere a focului intră în funcțiune, iar țevi­le lungi ale tunurilor an­tiaeriene, într-o mișcare simetrică, se îndreaptă automat spre ținta imagi­nară... Impresia generală pe care ți-o dă acest veritabil complex antiaerian este a­­ceea de siguranță, de pre­cizie, de perfectă simbioză între om și tehnică. Secretarul unei organiza­ții de partid — căpitanul M. Băloi — ne Împărtă­șește cîteva din gindurile și preocupările sale și ale biroului organizației la a­­cest nou început de drum. — Ca de fiecare dată, reluînd un nou ciclu al procesului instructiv — e­­ducativ ne facem planuri îndrăznețe, dorim să reali­zăm mai mult și mai bine, poate tocmai de aceea pri­­vim acum și înapoi, ne în­toarcem cu gîndul la ex­periențele, la cîștigurile și la eșecurile trecute. Vrem să valorificăm ceea ce a fost bun în munca noastră, dar să nu mai repetăm greșelile... Așa aflu că bateria are tradiții remarcabile, că, în ultimii ani, a obținut nu­mai rezultate foarte bune la tragerile antiaeriene, că toate plutoanele sînt sub­unități de frunte, că numă­rul specialiștilor a crescut de la ciclu la ciclu. Ni se vorbește însă și despre ne­cazuri, despre neîmpliniri despre o întrecere pierdu­t­ă. — In ciclul care a trecut bateria se angajase să ob­țină titlul de frunte. Eram în competiție cu subunita­tea căpitanului V. Purcaru. Treaba mergea bine, califi­cativele maxime se adunau unul cite unul, măsurile ce le stabilisem discutînd cu comuniștii se arătau rod­nice... Dar, tocmai cînd eram aproape de țel, «n gradat — pe care-l consi­deram printre cei mai buni — a săvîrșit o gravă aba­tere. In viața lui intimă apăruse ,­o problemă­ pe care noi nu am sesizat-o. Astfel s-a spulberat un vis pe care-1 crezusem gata împlinit. Luasem „foarte bine“ la toate disciplinele in afară de una singură cunoașterea oamenilor ! Lecția oferită de viață a fost aspră, dar utilă. Acum s-au luat măsuri deosebite. Comandantul subunității împreună cu biroul de partid au studiat atent pe cei noi veniți — nu numai din dosare, ci mai ales stînd de vorbă cu fiecare în parte — s-au făcut teste de aptitudini. Căpitanul Băloi a intervenit personal la comitetul de partid pen­tru rezolvarea doleanțelor unor tineri recruți. S-a în­țeles că realizarea liniștei sufletești a oamenilor, climatului propice angaj­­a­rii totale a fiecăruia în muncă sînt condiții tot atît de importante în obținerea unor rezultate superioare ca si calitatea instrucției Maior CRISTIAN LEON (Continuare In pag. a VIl-a) In pas viu, tineresc, spre terenul de instrucție Foto: M. POJOGEAND Astăzi, 7 iulie, începe în garnizoana București faza pe forțele armate a concursului .STĂPÎNI PE VOLAN“ întrecerea tinerească a celor mai buni conducători auto, militari în termen, selecționați dintre cîștigătorii fazei pe unitate, constituie pen­tru toți concurenții un prilej de a demonstra însușirea temeinică a cu­noștințelor de specialitate, a regulilor de circulație, măiestria în con­ducere pe parcursul unor trasee dificile. Așa cum am mai informat pe cititori, primele două zile ale con­cursului „Stăpini pe volan“ sînt rezervate probelor teoretice și prac­tice, iar în ziua a treia va avea loc o consfătuire pentru schimb de experiență. Urăm deplin succes tuturor participanților la finală PLENARA CONSILIULUI POLITIC SUPERIOR In zilele de 29 și 30 iunie a avut loc Plenara Consiliului politic su­perior al Forțelor Armate ale Re­publicii Socialiste România care a dezbătut sarcinile comandanților, organelor și organizațiilor de partid și ale U.T.C. pentru îmbunătățirea muncii politice de masă și cultu­­ral-artistice din armată. La lucrările plenarei au partici­pat tovarășii Vasile Patilineț, mem­bru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., și general de ar­mată Ion Ioniță, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forțelor armate. Au luat parte ca invitați membri ai colegiului Ministerului Forțelor Armate, comandanți de armată și de arme, șefi ai unor direcții cen­trale, secretari ai consiliilor poli­tice, șefii instituțiilor centrale de cultură și artă ale armatei, acti­viști din domeniul muncii cultura­le. Lucrările plenarei au fost des­chise de general-colonel Ion Co­­man, adjunct al ministrului forțelor armate și secretar al Consiliului politic superior. La dezbaterile pe marginea pro­blemelor de la ordinea de zi au luat parte : general-maior I. Ungu­reanu, general-maior Gh. Gomoiu, general-maior T. Urdăreanu, căpi­tan de rangul 2 Georgiu Mitu, co­lonel Al. Mihai, general-maior Gh. Enciu, locotenent-colonel P. Chiri­­­că, general-locotenent I. Șerb, co­lonel A. Șendroiu, general-maior D. Eremia, locotenent-colonel M. Păun, colonel N. Lupea, căpitan de rangul I I. Pricop. In încheierea lucrărilor plenarei au luat cuvîntul general de arma­tă Ion Ioniță, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forțelor armate, și Vasile Patilineț, membru suple­ant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R. Plenaru a apreciat că activitatea politică de masă și cultural-artis­­tică din armată, datorită măsuri­lor luate pentru aplicarea în viață a sarcinilor rezultate din docu­mentele Congresului al X-lea al partidului, din plenarele C.C. al P.C.R. și cuvîntările secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, contribuie activ la explicarea și însușirea de către militari a politicii interne și exter­ne a Partidului Comunist Român, la mobilizarea eforturilor acestora in vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor ce revin armatei din documentele de partid și de stat, a planului pregătirii de luptă politice, în vederea întăririi conti­și­nue a ordinii, și disciplinei milita­re. Multiplele și variatele activi­tăți inițiate în cinstea semicente­narului partidului au marcat creș­teri calitative în conținutul și te­matica manifestărilor politico-edu­cative, în lărgirea gamei mijloace­lor de expresie și extinderea ariei lor de cuprindere. Eficiența lor este încorporată în rezultatele po­zitive obținute de marea majori­tate a unităților și marilor unități în instruirea efectivelor, în munca rodnică desfășurată de militari pe șantierele economiei naționale, în starea moral-politică bună care caracterizează forțele noastre ar­mate. Dezbaterile din plenară au pri­lejuit un rodnic schimb de opinii privind căile de îmbunătățire a conținutului, de perfecționare formelor și creșterea forței de în­­a­rmurire a muncii politice de masă, a activității cultural-artistice din armată Sădirea dragostei înflăcărate fa­ță de patrie, a mîndriei pentru marile înfăptuiri socialiste de care ne bucurăm astăzi, pentru drumul de luptă atit de bogat in victorii parcurs de poporul nostru în anii de după eliberare, întărirea hotă­­rîrii de a apăra aceste cuceriri chiar cu prețul vieții constituie țeluri fundamentale, permanente ale întregii munci politico-educa­tive. Pe această linie un rol impor­tant trebuie să-l ocupe și în vii­tor informarea militarilor asupra obiectivelor vastului program de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, elaborat de Con­gresul al X-lea al P.C.R., asupra conținutului hotărîrilor de partid și de stat referitoare la problemele fundamentale ale dezvoltării eco­nomiei, științei și culturii, ale vie­ții social-politice a țârii și ale situației internaționale. Informarea politică trebuie să devină în toate unitățile o activitate bine organi­zată, orientată și condusă de or­ganele de partid. S-a recomandat folosirea unei game mai diversi­ficate de forme și mijloace prin care să se aducă la cunoștința militarilor, operativ, evenimentele politice interne și internaționale. O mare importanță are asigurarea în toate unitățile — fără excepție — a vizionării, în mod organizat, la orele 19,30, a telejurnalului de seară. Ținînd seama că munca de la om la om reprezintă unul din cele mai prompte, mai directe și mai eficiente mijloace de a aduce la cunoștința maselor hotărîrile de partid, propriile măsuri pe care le adoptă organizațiile de partid, de a-i­­ mobiliza pe militari la în­deplinirea sarcinilor ce le stau în față,i s­-a cerut ca ea să se afle permanent pe primul plan în preo­cupările organelor și organizațiilor de partid și ale U.T.C. Alături de celelalte măsuri, constituirea, pe­ ­Continuare in pag. a Ill-a} PERFECȚIONAREA METODELOR DE CUNOAȘTERE ȘI APRECIERE A CADRELOR General-locotenent GH. CATAN. Conducerea științifică — impe­rativ la ordinea zilei unanim re­cunoscut — se referă, înainte de toate, la conducerea oamenilor, la valorificarea maximă a patentelor acestora, la dirijarea eforturilor lor spre realizarea obiectivelor preconizate. Este firesc, deci, că tînăra, dar deosebit de viguroa­sa știință a conducerii, rezervă în perimetrul său un loc de prim plan relațiilor interumane, așeză­rii lor pe baze științifice. Cuceririle științei conducerii — care au încorporat, printre al­tele, o serie de elemente ale psi­hologiei și sociologiei — sînt de cea mai mare importanță pentru activitatea din armată unde, după cum se știe, factorul uman are un rol hotărîtor în asigurarea unei înalte capacități combative unități­lor și marilor unități, a victoriei pe cîmpul de luptă. Dezvolta­rea și perfecționarea acestui fac­tor, folosirea lui optimă determi­nă direct și nemijlocit creșterea tăriei armatei noastre. De aceea, în activitatea comandanților, or­ganelor și organizațiilor de partid constituie și trebuie să constituie o preocupare permanentă, de im­portanță majoră, munca cu omul, grija pentru instruirea lui temei­nică și ridicarea neîntreruptă a conștiinței sale politice, pentru crearea condițiilor ca el să-și afirme integral și din plin po­tentele. Acest deziderat se afirmă cu atît mai pregnant cînd este vorba de cadrele care conduc, pe dife­rite trepte ierarhice, procesul de instruire și educare, avînd, prin prerogativele încredințate, prin implicațiile activității lor coti­diene, ■ o înrîurire determinantă asupra capacității de luptă a trupelor. Este un lucru elementar că funcțiile stabilite se exercită la nivelul exigențelor, prin oame­nii care le încadrează. De aici necesitatea imperioasă ca pen­tru fiecare funcție să se deter­mine precis ce condiții trebuie să îndeplinească, ce cunoștințe, ce de­prinderi, ce calități trebuie să întruchipeze titularul, care să fie profilul său politico-moral pentru a face față cu succes ariei de atribuțiuni, sarcini și probleme cu care se confruntă. Chiar­­ dacă facem abstracție da, caracterul și cerințele ții concrete și avem In mnei func­ție de la numai munca de conducere ca atare, indiferent de treapta ie­rarhică, suntem­ obligați să recu­noaștem că nu oricine este apt pentru ea. Una din cerințele ele­mentare ale științei constă tocmai în alegerea conducerii oame­nilor pentru munci de conduce­re nu empiric, nu pe bază de intuiție, ci în mod științific, pe temeiul unei determinări riguroase a celor apți pentru diferitele funcții. Oamenii se diferențiază prin­ nenumărate calități și deprin­deri, prin cunoștințe, prin ex­periența pe care o îl depășește pe altul posedă. Unul intr-un sens, celălalt îi poate fi superior aces­tuia în alt sens. Cineva poate avea un șir de calități de cea mai mare valoare, dar îi lipsește una sau chiar mai multe din cele indispensabile unui comandant militar. El poate deveni un bun cadru didactic, un excelent spe­cialist, inclusiv în tehnica mi­litară, sau un valoros cerce­tător în științele sociale, dar nu va putea fi niciodată un bun comandant. Altul este un apreciat executant, îndeplinește scrupulos sarcinile ce i se în­­ ­ Continuare în pag. a ll-aJ PROBLEME ALE CONDUCERII ȘTIINȚIFICE STEAUA A CUCERIT A lI-A OARĂ CUPA ROMÂNIEI LA FOTBAL (Cititi comentariul nostru in pag. a VII-a )

Next