Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 27-52)

1971-10-27 / nr. 43

Fa9 2 ____________________ După dezbaterea programului de educare comunistă ESENȚIALUL -TRANSPUNEREA ÎN VIAȚĂ A MĂSURILOR ADOPTATE Planurile de măsuri adoptate de către adunările generale, șe­dințele și plenarele comitetelor de partid și ale consiliilor politice care au dezbătut sarcinile Cb le revin în lu­mina program­­ulu­i de educație cOihunistă a întregului popor adoptat de partidului jalonează conducerea sarcinile imediate și de perspectivă, ac­țiunile pe care organele și or­ganizațiile de partid își propun să le întreprindă penuu­m tradu­cerea lui in viață. Firește, pla­nurile, oricît de bogate ar fi ele, nu rezolvă de la sine Sar­cinile. Așa cum subliniază se­cretarul general al partidului, trebuie să înțelegem că acum sunt necesare măsuri concrete, acțiuni practice pentru a tra­duce în viață programele elabo­rate. Cu alte cuvinte, interesul cu care au fost primite docu­mentele amintite trebuie trans­pus pe planul acțiunilor de lu­cru, al faptelor. Spiritul comba­tiv, revoluționar, care a caracte­rizat dezbaterile trebuie menți­nut la aceleași cote inalte ale exigenței comuniste. O recentă documentare, in mai multe organizații de bază din unități și subunități, ne-a oferit exemple notabile privind răspunderea cu care s-a trecut la îndeplinirea sarcinilor din planurile de măsuri, la soluțio­narea propunerilor. Am intilnit însă și aspecte pe care, chiar și cu indulgență, nu le-am putea înscrie la capitolul... responsa­bilitate comunistă. Aceste con­statări fac obiectul rîndurilor ce urmează. Acțiuni­­ și sarcini concrete Un scurt popas la organizația de bază de partid de la serviciul teh­nic de reparații și lucrări dintr-o unitate de aviație. Secretarul de partid, maiorul Ioan Mara, ne re­latează fapte ce evidențiază un re­viriment în viața organizației, în stilul de muncă al biroului după dezbaterea programului de educare comunistă . Fără o bună organizare a muncii nu se pot obține acea schimbare, acel plus de dinamism, atei spirit militant pe care ni le-au cerut recentele documente de partid — ne spune secretarul. Uita­­ți-vă la însuși planul de măsuri. De la rubrica „modul de rezolva­re"“ au dispărut formulele „Se va avea în vedere“, „Luat în eviden­ță“, „Se va studia“. în locul aces­tora au apărut, vedeți, sarcini și oameni, colective și termene de rezolvare. Ceea ce este înscris aici este comunicat, repartizat celor de răspund. Sugestiile comuniștilor au con­stituit obiectul unei analize în ca­drul biroului. Examinarea în co­lectiv a propunerilor și criticilor formulate în adunarea generală a prilejuit momente de reflecție, ne-a ajutat să vedem mai bine caren­țele propriului nostru stil de lucru. De pildă, gîndindu-ne la propu­nerea făcută de maistrul militar Ierontim Cîndea, ca sarcinile indi­viduale să fie trasate cu mai mult discernămînt — ne-am dat seama că uneori, la alegerea și încredin­țarea de sarcini comuniștilor, nu am avut în vedere capacitatea și aptitudinile celui în cauză, ci mai mult spontaneitatea cu care se răspunde chemării biroului. Se a­­junsese ca, în timp ce unii nu pri­meau cu lunile nici o sarcină, alții erau foarte aglomerați. Analiza propunerilor ne-a dat posibilitatea să găsim numeroase probleme ce se cer soluționate cu ajutorul ne­mijlocit al comuniștilor din orga­nizație. Astăzi putem spune că toți au sarcini­ de partid, în același timp, văzînd că părerile lor sînt luate în seamă, că observațiile lor critice au contribuit la înlăturarea unor neajunsuri, membrii de partid își spun în mod deschis și cu­ curaj punctul de vedere, au devenit mai exigenți față de ei înșiși, față de cei din jur. De scurtă seamă că nu­ toate luă­rile de cuvînt din adunare s-au referit la lucruri concrete, au in­dicat și căile­ de soluționare a unor probleme stringente. Cîțiva din vorbitori, de exemplu, au cerut biroului „să militeze pentru îmbu­nătățirea muncii politico-ideologice în rîndul militarilor în termen“. O asemenea propunere n-a fost respinsă, pe motiv că nu-i formu­lată concret. Dimpotrivă, biroul a studiat modalitățile adecvate pen­tru ca esența propunerii să se ma­terializeze în fapte. Un membru al biroului, maiorul Cornel Cernea, a organizat o activitate metodică cu propagandiștii de grupe de lec­ții politice avî­nd ca temă expli­carea conținutului documentelor de partid. S-au găsit și Soluții pentru a se asigura prezența de sută la sută a militarilor la secțiile poli­t.IPP î­ar dincolo de aceste măseuri se simte pregnant un mai mare in­teres pentru munca ideologică, pen­tru informarea operativă a milita­rilor asupra evenimentelor politice — interne și internaționale, o mai atentă apropiere de oameni, efor­turi mai stăruitoare pentru edu­cația lor. Toate acestea se răsfrîng pozitiv asupra creșterii răspunde­rii personalului față de atribuțiile ce-i revin. Dovadă și următorul fapt. Nici un avion la care s-au efectuat, în perioada de după adu­nare, lucrări regulamentare reparații, n-a fost intors de sau la zbor. Cu participarea comuniștilor Aceleași preocupări stăruitoare pentru înfăptuirea sarrcinilor și o­­rientărilor date de programul de educație comunistă adoptat de Con­ducerea partidului am­intim­it și în organizații de partid subordonate comitetului de partid al cărei se­cretar este locotenent-colonelul Fi­­liert Zărnescu. îmbucurător este faptul căt la eforturile generale de materializare a propunerilor și su­gestiilor făcute de comuniști par­ticipă deopotrivă atît organul și organizațiile de partid, cit și ofițerii care lucrează pe linie de comandă. Din discuțiile purtate cu comu­niștii din organizația de partid al cărei secretar este căpitanul Vasile Bădilă, ne-am convins că au fost înlăturate unele defecțiuni în mo­dul de desfășurare a lecțiilor poli­tice cu militarii. Tematica activi­tăților culturale a fost corelată cu cea a lecțiilor în așa fel nicit să contribuie la însușirea lor mai te­meinică. S-au intensificat preocu­pările în vederea ridicării nivelu­lui politico-ideologic al membrilor de partid. Au fost puse în dezba­terea comuniștilor probleme poli­tice de mare actualitate cum sînt : „Făurirea societății socialiste mul­­tilàlerat dezvoltate", „Comunistul — om înaintat al societății socia­liste” , „Creșterea rolului conducă­tor al partidului în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“. Se resimte și o învio­rare a muncii politice de masă. în preajma aniversării Zilei Forțelor Armate, căpitanul de rangul 1 (rez.1 V. Marinescu a vorbit militarilor despre luptele duse de armata ro­mână și formațiunile de luptă pa­triotice pentru alungarea trupelor fascistă din orașele Giurgiu și Ol­tenița , căpitanul Marin Chiriș, par­ticipant la luptele duse de armata română împotriva Germaniei fas­ciste, a evocat zilele fierbinți ale războiului, activitatea desfășurată de P.C.R. în rîndul militarilor care luptau pe front etc. De altfel, bi­roul a conceput această activitate intr-o mai largă perspectivă, pie­rind de la cerințele permanenței tradițiilor în munca de educare pa­triotică. Preocupări sporite pentru mun­ca politico-ideologică am­intim­it și la biroul organizației de bază de partid al cărui secretar este loco­tenentul Marin Gheorghe. Ele vi­zează creșterea eficacității învață­­mîntului politic, întărirea disciplinei și a vigilenței în serviciul de pază al frontierei de stat, dezvoltarea grijii față de bunurile obștești și avutul militar etc. Despre acest lu­cru vorbește, credem, de la site faptul că, în prezent, din efectivul subunității, 70 la sută sînt militari de frunte, 10 au fost distinși cu in­signa „Pentru merite grănicerești“. O precizare. Toți membrii de partid și uteciștii ce fac parte din biroul organizației U.T.C. sînt militari de frunte. Desigur, organizația are încă multe probleme de rezolvat. Este nevoie să influențeze mai mult a­­supra îmbunătățirii stilului de mun­că al unor comandanți de pichete, să fie înlăturate definitiv o serie de neajunsuri în desfășurarea lec­țiilor politice și activităților politi­co-culturale și sportive de masă, să se întărească munca de educație în rîndul gradaților pentru a-i de­termina să privească cu răspun­dere pregătirea militară și de spe­cialitate. Multitudinea și complexitatea problemelor ce stau în fața unității noastre, în etapa actuală, ne relată locotenent-colonelul F. Zăinescu, cer un efort stăruitor din partea comitetului de partid, a birourilor organizațiilor de bază, a tuturor cadrelor, a fiecărui comunist în parte pentru a acționa cu mai mul­tă consecvență și fermitate în spi­­ritul documentelor pe care le-am dezbătut recent, în așa fel Incit în­treaga activitate desfășurată sa se înscrie pe coordonate superioare. Acum si cer fapte In adunarea în care a fost dez­bătut programul educației comu­niste adoptat de conducerea partidului s-a cerut biroului orga­nizației de bază al cărui secretar este căpitanul Gheorghe Mih­eu să acorde mai multă atenție pre­gătirii adunărilor consacrate dez­baterilor ideologice. — Știrii că între timp ați ftvut o fiouistre cu o asemenea tematică. Cum ați pregătit-o ? — Adunarea, care fi avut loc recent, a fost anunțată din timp. Bibliografia a fost afișată.... — ne explică Secretarul organizației de bază. Deci s-a procedat la fel ca îna­inte. Nici de data aceasta biroul vău S-a interesat cum studiază co­muniștii bibliografia indicată, au a dus discuții individuale pentru a-i orienta asupra temei, asupra pro­blematicii ce se impunea a fi tra­tată in dezbateri, avînd în vedere situația concretă existentă în orga­nizația de bază­­ de reținut tema — „Calitatea și trăsăturile membrului de partid“ — n.n.). La adunarea respectivă au luat cuvîntul doar 3 comuniști, care n-au putut, desigur, îmbrățișa nici cele mai esențiale și nici cele mai nevralgice elemen­te ale muncii și comportării mem­brilor de partid. Din cauza forma­lismului, adunarea a trecut ștearsă, anostă, lipsită de acel spirit revo­luționar, combativ, propriu vieții partidului nostru, nu a lăsat Urshe adinei în conștiința, in atitudinea membrilor organizației. — Am stabilit in cadrul biroului ca fiecare membru să se ocupe de pregătirea a doi-trei comuniști, însă nu toți și-au făcut datoria. S-a stabilit dar... nu s-a contro­lat. Secretarul s-a mulțum­it să constate, iar la adunare să-l criti­ce. Ca și în alte rînduri. Cazul nu este singular. Cam la fel s-au petrecut lucrurile și în ceea ce privește măsurile referitoa­re la cercul de studiere a statutu­lui partidului și la îndrumarea și pregătirea agitatorilor. Membrilor cercului li s-a indicat ce să citeas­că și cu asta gata. Munca de în­drumare a agitatorilor s-a rezumat în a „avea cu ei o discuție“ asu­pra sarcinilor ce le revin. Așa se explică că prezența unora dintre ei se face foarte p­uțin simțită în mij­locul militarilor. Potrivit celor spuse de secretarul comitetului de partid, locotenent­­colonelul Dionisie Maroși, aseme­nea stări de fapt există și în alte organizații de bază din unitate. „De existența acestor neajunsuri ne facem­i vinovați și noi, membrii comitetului, eu personal. N-am ur­mărit cu insistență ca măsurile a­­doptate, propunerile comuniștilor să fie rezolvate așa cum trebuie“. O „autocritică“ frumos formula­tă. La care ne simțim datori să a­­dăugăm că acum, după dezbaterea unior documente de o asemenea va­loare teoretică și practică, nu este de admis ca lucrurile să meargă ca și mai înainte, ca stilul de mun­că să nu cunoască un real reviri­ment, începind chiar cu comitetul de partid. Pondere mai mare muncii directe cu omul în organizația de bază al cărei secretar este maiorul Gheorghe Frâncu ne-am interesat mai îndea­proape de modul cum acționează acei comuniști cărora li s-au adus observații critice pentru faptul că au tratat cu ușurință pregătirea politico-ideologică a militarilor. Că nu și-au adus în suficientă măsură contribuția la educarea comunistă a oamenilor din subordine. „Ana­­lizîndu-mi propria activitate — ne spune locotenent-colonelul Mi­hai Alexe — prin prisma exigențelor formulate în recentele documente de partid, mi-am dat seama că in ceea ce privește munca educativă în rîndul oamenilor aveam destule lipsuri. In mod îndreptățit am fost criticat pentru că m-am mulțumit deseori să asist la cîteva discuții ce au avut loc la lecțiile politice, fără să mă interesez permanent, așa cum am atribuția regulamen­tară, de nivelul la care se desfășoa­șe­ră, să folosesc experiența ce o am în îndrumarea muncii de educație politică a subordonaților. Prin criticile aduse, comuniștii m-au ajutat să înțeleg că trebuie să a­­cord aceeași atenție problemelor de educație ca și celor de specialitate, că sînt nu numai specialist, ci în primul rînd activist politic“. Comunistul Alexe acționează în spiritul hottărîrii adunării genera­le, își respectă angajamentul asu­mat. In calitatea ce o are îm­ Uni­tate se ocupă mai atent de asigu­rarea prezenței militarilor la lec­țiile politice ; personal se intere­sează de felul cum studiază docu­mentele de partid cei cu care lu­crează , explică acestora probleme­le ce le sînt mai puțin clare, îi a­­jută să desprindă sarcini pentru propria activitate, și-i mobilizează să le aplice în practică. O cotitură s-a produs, sub acest raport, și în activitatea altui comunist criticat la adunarea generală și la ședința comitetului de partid, locotenent­­colonelul Nicolae Breazu. A început să fie mai apropiat de oameni, își găsește timp pentru a sta de vorbă cu ei, pentru a se cunoaște frămîn­­tările. Este aceasta și consecința firească a faptului că organul con­ducător acționează cu mai multă perseverență pentru ca cei criticați să-și lichideze lipsurile, ca ceea ce s-a discutat în adunare să nu ră­­mînă numai în procesul verbal, ci să se transforme în fapte. Cu toate acestea, se simte nevoia unei intervenții mai hotărîte pen­tru ca obligația comuniștilor de a fi propagandiști neobosiți ai politi­­­cii partidului să fie înțeleasă în mod just și larg, în accepția pro­gramului de educație comunistă Fiindcă în organizație am intilnit și tovarăși tributari mentalității, combătute nu o dată, potrivit că­reia e suficient să expui o lecție politică saU să participi la o adu­nare a comuniștilor din sectorul de care răspunzi nemijlocit pentru a te consideră achitat de această obligație, ...Pași hotărîți înainte. Așa cum e firesc- Dar și tărăgănări, grele renunțări la practici învechite, la metode ineficiente. Concluziile se desprind, credem, din înseși exem­plele relatate, înfăptuirea măsuri­lor de îmbunătățire a activității educative, de ridicare a spiritului combativ, revoluționar al organi­zațiilor de partid nu este posibilă decît cu participarea largă, con­știentă a tuturor comuniștilor. Or, tocmai în acest sens sînt chemate să militeze acum mai viguros con­siliile politice, comitetele de partid, toate organele conducătoare. Căpitan de rangul 1 M. CRISTIAN Locotenent-colonel GR SUHARU Locotenent-colonel P. GAVRILESCU APĂRAREA PATRIEI ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ (Urmare din pag. I) asemenea, el a reliefat că poporul nostru își îndreaptă gândurile cu recunoștință spre os­tașii vitezei armate sovietice căzuți în lupta pentru eliberarea României și înfrîngerea hitlerismului, cinstește memoria tuturor lup­tătorilor din armatele celorlalte țări ale coa­liției antihitleriste, a milioanelor de eroi din mișcarea de rezistență din țările cotropite, care prin jertfele lor au contribuit la marea victorie împotriva fascismului. Continuatoare a glorioaselor tradiții fău­rite de contingentele înaintașe, armata noas­tră populară, creată și educată de Partidul Comunist Român în anii luminoși ai socia­lismului, se prezintă astăzi ca o armată pu­ternică, bine înzestrată, temeinic instruită, în stare să-și îndeplinească nobila misiune încredințată. Pentru continua îmbogățire și modernizare a bazei tehnico-materiale a armatei, o deose­bită importanță prezintă măsurile adoptate de conducerea partidului și statului nostru în scopul dezvoltării producției proprii de armament, tehnică de luptă și aparatură ne­cesare perfecționării procesului instructiv­­educativ. Corpul de cadre al armatei se distinge prin solide cunoștințe politice, militare și de spe­cialitate, prin competență și pasiune în înde­plinirea sarcinilor, printr-o bogată experiență în organizarea și conducerea procesului pre­gătirii de luptă a trupelor. Tinerii chemați să-și satisfacă stagiul militar învață cu sîr­­guință să mînuiască armamentul și tehnica de luptă, să acționeze în orice împrejurare cu hotărîre, pricepere, curaj și inițiativă. Imbinind armonios pregătirea de lupta și politică cu munca pe șantiere de construcții industriale, irigații, căi ferate, șosele și alte obiective economice răspîndite pe întreg te­ritoriul țării, militarii contribuie nemijlocit la construirea socialismului, ceea ce conso­lidează legătura armatei cu poporul, întărirea continuă a capacității combative a armatei noastre, îndeplinirea la un nivel tot mai ridicat a sarcinilor complexe care-i stau în față sînt strîns legate de creșterea rolului organelor și organizațiilor de partid, în toate domeniile vieții ostășești Organiza­țiile de partid, comuniștii din rîndurile ar­matei aduc o Contribuție hotărîtoare la dez­voltarea conștiinței socialiste a militarilor, a trăsăturilor etice comuniste, la întărirea ordinii și disciplinei militare fertile, la îmbu­nătățirea întregului proces de instruire și educare a efectivelor Militarilor le sînt cul­tivate și dezvoltate sentimentele nobile ale patriotismului socialist, m­îndria pentru glo­rioasele tradiții ale luptei revoluționare ale poporului, ale clasei muncitoare,­ ale partidu­lui comunist, pentru marile înfăptuiri socia­liste și pentru luminoasele perspective des­chise națiunii noastre. Totodată, organele și organizațiile de par­tid și cele ale U.T.C. educă pe militari în spiritul internaționalismului și solidarității frățești cu popoarele și armatele țărilor so­cialiste, cu toate popoarele care luptă împo­triva imperialismului, pentru eliberarea so­cială și independență națională, în spiritul stimei și respectului față de oamenii muncii de pretutindeni. în acest an, a arătat vorbitorul, sărbători­rea Zilei Forțelor Armate are loc în condi­țiile puternicului avînt cu care poporul nostru muncește pentru îndeplinirea obiec­tivelor trasate de Congresul al X-lea al Par­tidului Comunist Român privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în România, în atmosfera efervescenței crea­toare generată de vastul program de îm­bunătățire a activității­ politico-ideo­logice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, elaborat din inițiativa secretarului general al partidului nostru, to­varășul Nicolae Ceaușescu. Adînc pătrunși de însemnătatea acestui amplu program de educație comunistă, militarii de toate, gra­dele își exprimă hotărârea de a-și consacra întreaga energie și pricepere înfăptuirii pre­vederilor lui, pentru ca armata noastră să-și îndeplinească cu rezultate și mai bune me­nirea ei de școală a poporului, toate sarci­nile ce îi sînt și îi vor fi încredințate. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate — a arătat în încheiere vorbitorul — militarii își reafirmă hotărîrea nestrămutată de a în­deplini fără șovăire toate ordinele patriei, misiunile încredințate de partid și Consiliul de Stat, de comandantul suprem al armatei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a străjui cu demnitate cuceririle revoluționare ale po­porului, independența și suveranitatea sa na­țională și, împreună cu militarii armatelor țărilor participante la Tratatul de la Varșo­via,­ ale armatelor tuturor țărilor socialiste, cauza socialismului și păcii în lume. La adunarea festivă au rostit de aseme­nea cuvîntări de salut Cozma Sebastian, se­cretar al comitetului de partid al întreprin­derii „Industria optică română“, comandant al gărzii patriotice din această întreprindere, Teodorescu Constantin, muncitor la uzinele „Autobuzul“, mem­bru­ al comitetului U.T.C. pe întreprindere și reprezentant al grupei de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei, general-maior în rezervă Miclescu An­drei, veteran din războiul antifascist. Vorbi­torii au evocat tradițiile glorioase ale arma­tei române, au subliniat dragostea, stima și prețuirea pe care oamenii muncii le poartă armatei noastre Socialiste și au urat tuturor militarilor țării noi succese în activitatea ce o desfășoară la școala vieții ostășești. Un moment emoționant l-a constituit apa­riția în aulă a unui grup de pionieri care au oferit flori tovarășilor din conducerea partidului și statului, prezenți la festivitate, și au adresat un salut fierbinte ostașilor ar­matei populare, din partea tinerelor vlăs­tare ale țării. In încheierea adunării festive s-a prezentat o gală de filme, realizate de studioul cine­matografic al Ministerului Forțelor Armate. CU PRILEJUL ZILEI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Ministrul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, general de armată Ion Ioniță, a oferit luni seara un cod­eil cu pri­lejul celei de-a 27-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, in sala de marmură a Casei Cen­trale a Armatei ——­Au luat parte Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității Statului, Cornel Ones­­cu, ministrul afacerilor interne, reprezen­tanți ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali și ofițeri activi și în rezer­vă, foști comandanți de mari unități pe frontul antifascist, oameni­­ de știință, cul­tură și artă, ziariști. Au participat atașați militari ai unor mi­siuni diplomatice acreditați la București. Cocteilul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Cu prilejul celei de-a 27-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socia­liste România, la Monumentul eroilor pa­triei și la cimitirul militar­ Ghencea au fost depuse luni dimineața coroane de flori din partea Ministerului Forțelor Armate, Minis­terului Afacerilor Interne, Consiliului Secu­rității Statului și din partea Comitetului organizatoric al veteranilor din războiul antifascist. Pionieri au depus jerbe de flori. La solemnități au participat general-colo­nel Mihai Burcă și general-colonel Vasile Ionel, adjuncți ai ministrului forțelor arma­te, general-locotenent Alexandru Dănescu, adjunct al ministrului afacerilor interne, ge­neral-locotenent Nicolae Doica­ru, vicepreșe­dinte al Consiliului Securității Statului, ge­nerali activi și în rezervă, ofițeri superiori. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. După depunerea coroanelor, participanții la solemnități au primit defilarea companii­lor de onoare. Cu același prilej, la Monumentul Eroilor Sovietici din Capitală a fost depusă o co­roană de flori din partea Ministerului For­țelor Armate și Comitetului organizatoric al veteranilor din războiul antifascist. La solemnitate au participat general-colo­­nel Mihai Burcă și general-colonel Ionel Vasile, adjuncți ai ministrului forțelor ar­mate, generali activi și în rezervă, ofițeri superiori. Au fost prezenți V. S. Tikunov, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. Au fost intonate imnurile de stat ale Uniunii Sovietice și Republicii Socialiste România. După depunerea coroanei, participanții la solemnitate au primit defilarea companiilor de onoare In cursul aceleiași zile, la cimitirele și monumentele eroilor români și sovietici din țară au fost depuse coroane de flori din partea comitetelor de partid și consiliilor populare locale, a organizațiilor de masă și obștești, a unităților militare, precum și din partea unor întreprinderi și Instituții. LEGA MIL­IT SUPREM (Urmare din pag. T reactive sunt aliniate parcă pen­tru onor. Sînt de față reprezen­tanți ai organelor locale de par­tid și de stat, comandantul avia­ției noastre militare, un nume­ros grup de ofițeri aviatori in re­zervă participanți la războiul antihitlerist. „Jur !“... Rostesc cu glas hotărt, în fața tricolorului cu falduri­­ strălucinde-n soare, elevii Nicolae Radu, Dumitru Șelariu, loan Bolboacă, Angelică Iova, Octavian Croitoru­... Au plecat, hotărîți să îmbrățișeze cariera armelor , primul din mij­locul petroliștilor rafinăriei Te­­leajen, al doilea — dintre coo­peratorii din Cutina bănățeană al treilea — dintre muncito­rii unei întreprinderi cluje­ne, ultimii doi — din liceele noastre militare. „Tatăl meu — ne spune elevul Croitoru — a fost ofițer ponto­­nier ; a luptat pe frontul hitlerist, de unde s-a intors anti­ră­nit. Fratele meu, Nicolae, va deveni în curînd ofițer de in­fanterie. Eu continui tradiția fa­miliei". Trăiesc la ei toți aceleași se­n­­­timente ce caracterizează între­gul nostru popor. Mîndria pen­­­tru ceea ce au moștenit de la ge­nerațiile înaintașe, bucuria pen­tru prezentul luminos al patriei, încrederea in viitorul ei înalt. RĂSPUNDEREA COMANDANTULUI (Urmare din pag. 1) cative. Subsumăm în mod firesc acestei răspunderi, grija pentru perfecționarea cunoștințelor și stilului de muncă al cadrelor ca și îndeplinirea cu calificative superioare a întregului plan de pregătire de luptă și politică, întărirea ordinii și disciplinei ca și com­baterea conservatorismului, a metodelor depășite în desfășurarea tuturor categoriilor de instrucție, asimi­larea noilor cuceriri ale științei conducerii ca și im­primarea unei atitudini pline de răspundere față de ar­mament și tehnică, față de toate bunurile armatei. In această muncă, comandantul este dator să an­treneze, fără excepție, toate cadrele din subordine, deoarece fiecare­ din ele, prin atribuțiunile regula­mentare, este atît instructor, cit și educator. Prin funcția încredințată, prin răspunderea ce li s-a acor­dat, prin calitatea lor de cadre ale armatei noastre populare, lor le revine datoria principală de a-și a­­duce aportul la înfăptuirea politicii Partidului Comu­nist Român. Firește, nucleul dinamizator al tuturor forțelor din unități și Comandamente,­ chemat să potențeze ener­giile întregului personal, să le sudeze și să le mobi­lizeze cu perseverență în direcția realizării obiective­lor stabilite îl constituie organizațiile de partid. Prin îmbunătățirea substanțială a vieții interne, prin în­tărirea combativității în întreaga lor activitate, ele sînt chemate să imprime­­ un spirit pregnant militant în activitatea membrilor lor și, prin ei, în munca în­tregului personal.­­ Este în­ afara oricărei îndoieli că prin activitatea plină de răspundere a comandanților de pe toate trep­­­tele ierarh­ice, a tuturor organelor și organizațiilor de partid, prin eforturile întregului personal, însufleți­­torul program de educare partinică a tuturor oame­nilor muncii va fi îndeplinit întocmai și în armată, așa cum el va deveni o realitate vie în întreaga noas­tră țară. - Nr. 43 (6089) (Urmare din pag. 1 ) Ce înseamnă de fapt „organizația U.T.C. . in­tervine” ? Multe, o atitudine, o faptă, o inițiativă... De pildă, gestul unui tinăr comunist — locotenen­tul M. Eftimie, ce și-a asumat obligația de a fi mereu în preajma colegului său locotenen­tul I. Dumitru, care tre­ce printr-o perioadă di­ficilă datorită unor greutăți familiale, sau al maistrului militar cla­sa a IV-a A. Pătrânescu pe care l-am găsit, în orele sale libere, ală­turi de un soldat de ciclul întîi — îî ajuta să înțeleagă sensurile unei scheme complicate , ori preocuparea birou­lui organizației de a atrage ca participanți la „Olimpiada specia­­liștilor" pe toți tinerii militari din subunitate, de a organiza cu regu­laritate concursuri pen­tru dezvoltarea atenției și perspicacității , sau poziția hotărîtă ce s-a luat la ultima adunare împotriva tendinței unor uteciști de a se sustrage de la eforturi fizice — toate acestea, fapte și întîmplări cotidiene, nic. (Și nu e ușor să faci așa ceva cînd ai cîțiva kilometri pînă la prima stație de cale ferată !). Unii mai vechi ca l­o­­cotenentul-major A. Cris­­tescu sau locotenentul Ștefan Racz au prins rădăcini adînci aici, s-au deprins cu viața austeră, cu vînturile și arșița, cu alarmele și cu poezia bărbătească a a­­cestei profesii. Și-au gă­sit și preocupări care să le umple orele de seară. Racz, de pil­dă, cînd nu învață pentru facultate, ci­tește, așa pentru el, cărți de cibernetică... Toți comandă grupe sau echipaje de frunte. De altfel întreaga subunita­te poartă cu mîndrie acest titlu. Alții, mai li­nea, ca locotenentul M. Badea, deși s-au înca­drat în efortul general, au momente de șovăia­lă, le place munca ce o fac, dar ar dori-o mai variată : „De ce oare nu sîntem spriji­niți să facem un cerc științific, să construim ceva ? Multe îmbunătă­țiri s-ar putea aduce procesului de instruire și chiar tehnicii pe care o mînuim". — Intr-adevăr, de ce ? m omis cu SPAȚIUL II cu ei Înșiși sînt, în fond, ceea ce interlocutorul nostru de­numea lapidar „inter­venția organizației" ! Majoritatea celor care lucrează aici sînt tineri. Pe toți îi animă deo­potrivă același senti­ment, sentimentul dato­riei, năzuința de a trăi și munci în chip comu­nist. Argumentele nu sînt vorbe, promisiuni, ci fapte . ...Odată, la un zbor de noapte, un superso­nic se abătuse de la traiectul stabilit, i se de­fectase ceva la apara­tura de bord. Pilotul n-a sesizat imediat de­vierea, noaptea în „me­teo grele" chiar și un „as" se poate înșela... Primul și-a dat seama de primejdie locotenen­tul Gh. Tăplig — omul ce urmărea încordat „zborul punctului lumi­nos pe ecranul radio­locatorului. O comuni­care și punctul de co­mandă a intrat în aler­tă. A început lupta cu neprevăzutul, o luptă rece, lucidă, a atenției și reflexelor, a măies­triei și curajului cu în­ălțimile și distanțele, cu secundele și cu avionul scăpat temporar de sub control... Oamenii erau de încordare și­la fel ca și antenele, ca și planurile avionului... Datele transmise de ra­­diolocaturist l-au ajutat pe pilot să „vadă", să-și găsească „locul în spațiu" și să aterizeze cu bine. Pericolul a trecut, n-a durat mult, minute, se­cunde... cine a stat să le numere ? Tăplig nu va uita însă niciodată noaptea aceea, a fost ca un fel de „botez al focului", era începător pe atunci... Acum e alt­ceva, a trecut vremea, s-a maturizat, a deve­nit specialist clasa în­tîi Am stat de vorbă cu mai mulți locotenenți. Ne-a impresionat plăcut setea lor de a cunoaș­te, de a învăța, aspira­ția lor spre perfecțio­nare. Mai m­u­lt de ju­mătate dintre ei ur­mează cursurile unor facultăți cu profil teh.Cel mai tînăr ofițer din subunitate — loco­tenentul I. Roșu — nu are nici două luni de cînd a venit aici. Am auzit cuvinte frumoase despre comportarea lui, despre felul cum mun­cește ; totuși, discutînd cu el, ni s-a părut cam dezamăgit . — Confruntarea cu realitatea e mai aspră decît ni se prezenta nouă în școală. Eu de pildă sînt bucureștean, acum locuiesc aici, în mijlocul cîm­piei, nu e prea ușor... E un fel de examen pe care-l sus­țin, în pu­mmul rînd față de mine înrzumi... Desi­gur, datoria mi-o cu­nosc, mi-o voi face pînă la capăt, dar aici, în afară de lectură, nu prea am cu ce să-mi petrec timpul liber. Aș dori măcar ca la casa armatei din apropiere să găsesc mai mult de­cît un film (și acela vechi) sau o masă de biliard Fără îndoială, cariera militară cere adesea re­nunțări, sacrificii și sîn­­terii bucuroși să spunem că tinerele cadre din a­­ceastă mică garnizoană înțeleg pe deplin acest lucru, își onorează așa cum se cuvine jurăm­în­­tul dat poporului partidului dar, în ace­­l­­ași timp, credem că e posibil ca dorințele lor justificate să găsească un­ mai mare ecou la cei care organizează aici activitatea cultural­­artistică. Să li se ofere tinerilor mai mult, dar mai ales să fie îndru­mați și ajutați să și îm­bogățească viața spiri­tuală prin efort propriu, prin investiție de pasiu­ne, inteligență și fan­tezie întinderile șefului s-au înroșit în bătaia soare­lui care asfințește. An­tenele se rotesc mono­ton, în interiorul unei stații soldații Bucioacă și Frangache au cuplat înalta tensiune. „Ochiul stației" sticlește verzui, Nevăzute, undele „piap­tănă eterul"... La punc­tul de comandă sosesc vești despre evoluția țintelor aeriene. „Tura" lucrează. Un ultim control tehnic

Next