Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 1-26)

1973-03-21 / nr. 12

☆Apărarea patriei Nr. 12 (6162) d­ecembrie ’72. Lucrările activului U.T.C. ce ar­mată. Reținîndu­-se ob­servația unui locote­nent aflat la tribună, la un moment dat Îi-a fost adresată celor din sală întrebarea : Cîți dintre dv., secre­tarii comitetelor U.T.C., participau­ cu regularitate la ședințele de lu­cru ale comandantului cu ajutoa­rele sale ? Multe mîini se ridică, altele întîrzie... In consecință, s-a ajuns la concluzia, că este bine ca la toate ședințele în care se dez­bat și se hotărăsc probleme de muncă și de viață ale unității să fie prezent și secretarul comitetului K­­T . Am reprodus acest moment, după patru luni, fiindcă de aici pornește ancheta noastră. Cum se traduce în viață această concluzie și, pe un plan mai larg, în ce măsură secre­tarului comitetului U.T.C. i se cre­ează condițiile de a se edifica asu­pra activităților principale ale unită­ții . — La noi, secretarul comitetului U.T.C., locotenentul-major Nicolae Andreescu, participă cu regularita­te la ședințele săptămânale de lu­cru — ne spunea comandantul unei unități de nave. Nu ca invitat, ci ca factor de răspundere — pre­cizează: El, secretarul, își aduce contribuția la ceea ce numim gin­­direa colectivă pe care se sprijină comandantul, vine cu propuneri pri­vind inițierea de către organizațiile U.T.C. a unor acțiuni proprii, în sprijinul pregătirii de luptă și po­litice. — Spuneți-ne, cu ce probleme a venit, în ultimul timp, la aceste ședințe secretarul comitetului TI­T­C " — Sînt multe. La un moment dat m-a informat că organele de con­ducere U.T.C. întîmpină anumite greutăți în pregătirea unor acti­vități politico-culturale inițiate in sprijinul pregătirii de luptă. Cau­za ? O insuficientă participare a specialiștilor unității la pregătirea și desfășurarea acestor activități. Problema ridicată de el a fost dez­bătută cu factorii corespunzători, luîndu-se măsurile cuvenite. Altă dată ne-a spus că în adunările or­ganizațiilor de tineret s-au ridicat două probleme deosebite. Prima , în unele subunități, cadrele, substi­­tuindu-se gradaților, rezolvă pro­blemele direct cu soldații ; în al­tele, unii­­ gradați recurg la prac­tici neregulamentare în raporturi­ CU CE VINE ȘI CU CE PLEACĂ SECRETARUL U T.C. de la ședințele de lucru ale comandantului? Convingerile unui comandant. Cine deschide primul așa? Viziune, dar mai ales acțiune. Răspunderea secretarului. le cu soldații. Situația ridicată de secretarul comitetului U.T.C. a con­stituit obiectul unei analize atît cu cadrele cit și cu gradații. — Dar dv. ce probleme puneți în fața secretarului comitetului U.T.C. ? — Am analizat la un moment dat o seamă de aspecte ale între­ținerii și perfecționării bazei ma­teriale a instrucției și unele sar­cini ce ne revin pe linia gospodă­riei ajutătoare. Era firesc să ape­lez și la contribuția uteciștilor. Or­ganizațiile U.T.C. au răspuns prompt, prețuind îngrijirea anumi­tor sectoare, antrenînd pe tinerii ostași la realizarea unor lucrări pentru un poligon redus de in­strucția focului, a unei săli de pre­gătire marinărească și a unor ame­najări gospodărești. Altă dată, i-am spus secretarului comitetului U.T.C. că la una dintre nave am con­statat o serie de nereguli la re­vista de bord, ceea ce înseamnă o notă proastă pentru tot efectivul, deci și pentru uteciști. S-a dus aco­lo și în organizația U.T.C. au fost criticați fără menajamente cei gă­siți în defect, întreaga organizație s-a mobilizat ca ordinea să fie în­totdeauna ireproșabilă, în general, nu facem multă teorie, acționăm concret, e mai bine așa. Locotenentul Ovidiu Țincu este tînăr în munca de secretar al co­mitetului U.T.C. pe unitate. Prea multă experiență n-are. E însă plin de voință, vrea să muncească bine. —• Nu mi s-a întîmplat să nu mă primească comandantul — ne spu­ne t­înărul secretar. Mă întreabă ce discutăm în ședințele de comitet, îmi dă îndrumări... Dar, vedeți, cu patru luni în urmă eram coman­dant de pluton, m-am deprins cu o anumită ierarhie și..­Deci, secretarul se sfiește să deschidă ușa,­ să... deranjeze. Dar se pare că nici din inițiativa ce­leilalte părți ușa nu se deschide pentru el prea des. ” Locotenentul Țincu e băiat bun, dar încă se simte comandant de pluton, ba aș spune că nici hai­na de elev de școală militară încă n-a dezbrăcat-o — ne spunea co­mandantul. Desigur, nu ne propunem să-l contrazicem. Dar în ce măsură este totuși ajutat acest tînăr ofițer să îndeplinească noile sarcini mari și importante pe care le are ? Numai cu deprinderile și experiența co­mandantului de pluton nu va pu­tea. Ca secretar al comitetului U.T.C. i se cere mult mai mult. Participarea la ședințele de lucru ale comandantului îmi asi­gură să cunosc mai bine sarcinile unității — ne spune locotenentul Petru Fuior. — Așa e, dar dincolo de aceasta se cere și acțiune. Despre acest lu­cru am dori să ne vorbiți. — Da. La ședința de lucru, co­mandantul a concluzionat că o sea­mă de militari fac față cu greu eforturilor fizice. Observația era o critică indirectă și a modului în care ne ocupasem de activitatea sportivă. Am discutat această pro­blemă în comitet. Am alcătuit un program de acțiune : ce facem noi, comitetul, ce fac organizațiile U.T.C. din subunități. Pe această bază am inițiat o seamă de între­ceri­ sportive, mai ales concursuri de atletism. Am căutat să contri­buim și pe această cale la călirea fizică a tuturor militarilor, în încheierea anchetei noastre, am solicitat și părerea locotenen­­tului-major Ioan Rus, secretar ad­junct al consiliului politic și șef al secției U.T.C. la un comandament de armată. — Alături de îndrumările primite din partea comitetului de partid, participarea secretarului comi­tetului U.T.C. In toate împrejurările în care se analizează și se discută problemele principale, sarcinile stringente ce stau în fața unității își dovedește eficiența în orientarea comitetului, în angajarea lui acti­vă alături de ceilalți factori în în­făptuirea unor obiective comune. Prezența lui însă nu trebuie să fie pasivă, onorifică, ci­­ activă, ducînd acolo punctul de vedere al comi­tetului U.T.C. cu care s-a consul­tat anterior, ridicînd probleme care depășind posibilitățile organi­zațiilor U.T.C. ar putea fi rezol­vate cu sprijinul factorilor de răs­pundere din unitate. Unii secretari încearcă senzația că propunerile lor nu sînt privite cu toată aten­ția. De cele mai multe­ ori însă, în asemenea cazuri ei se duc cu pro­bleme mărunte, care sînt tratate ca atare. Mai sînt și alte aspecte. Se­cretarul comitetului U.T.C. face propuneri, comandantul le însușeș­te și dă o seamă de dispoziții pen­tru înfăptuirea lor. Ar fi nejust, după părerea mea, ca secretarul să considere că misiunea lui, a comi­tetului s-a terminat. Ei trebuie să fie primii care să treacă la acțiu­ne, să sprijine realizarea lor. Bine­înțeles că nu va ieși nimic dacă va încerca să rezolve singur totul Pentru că se mai întîmplă și așa. Secretarul este prezent peste tot, reține o mulțime de sarcini, dar în rezolvarea lor nu apelează la cei foarte mulți tineri ofițeri, maiștri militari, subofițeri, militari în ter­men care fac parte din comitet, din organele de conducere ale or­ganizațiilor U.T.C. din subunități. Secretarul se lamentează că nu-și vede capul de treabă, dar din cau­za stilului său defectuos de mun­că organizațiile U.T.C. nu partici­pă pe măsura posibilităților la re­zolvarea sarcinilor unității. Deose­bit de important mi se pare faptul ca însuși comitetul U.T.C. să vină cu inițiative, clar formulate, care o dată aprobate să devină acțiuni proprii care să se conjuge, să se alăture celorlalte desfășurate în unitate pentru îndeplinirea cu re­zultate superioare a planului pre­­gătirii de luptă și politice. Aș vrea să mai spun că în a­­ceastă privință foarte multe depind de spiritul întreprinzător și activ­al secretarului U.T.C. Autoritatea se întărește, iar personalitatea se afir­mă prin muncă. l­ocotenent-colonel GH­IUHA9U Locotenent-colonel E. VLADIMIR DE BUN AUGUR Militarii din unitatea noastră de transmisiuni obțin frumoase suc­cese în îndeplinirea sarcinilor în toate domeniile activității și vieții ostășești. Recent, participînd la două aplicații tactice desfășurate consecutiv, în condiții grele de te­ren și stare a vremii, ei au fost apreciați cu calificativul foarte bine. Cu același calificativ subuni­tatea comandată de căpitanul P Ciocârlan a executat ședința de tragere pe timp de noapte. Numai după patru luni de instrucție, 58 la sută dintre militarii din ciclul întîi au devenit specialiști de clasă. Rezultatele superioare încununea­ză munca plină de responsabilitate și hărnicia militarilor noștri mobili­zați de organizația de partid și organizațiile U.T.C. Totodată ele reflectă realizările cadrelor în or­ganizarea științifică a activității, în perfecționarea bazei materiale și a metodelor de instruire. Rele­văm cesul că au fost introduse în pro­de pregătire a militarilor două noi dispozitive de învățare a specialității, au fost cuplate sălile de radio pentru sporirea eficacită­ții lucrului la distanțe reduse, iar în prezent se lucrează la un simu­lator de rețea telefonică pentru formarea centraliștilor fără a mai fi nevoie de militari care să mar­cheze abonații. La faza pe unitate a concursului de transmisiuni organizat în preaj­ma centenarului armei noastre au ieșit, printre alți cîștigători, căpi­tanul Ionel Perde și plutonierii Al. Laxnbu și T. Crăciun, specialiști cla­sa 1, sergentul D. Vameșu și sol­datul Gh. Vioreanu, care vor re­prezenta unitatea la faza pe marea unitate, Maior C. ANDREIANA fi îi închipui că ți-ai propus să te călăuzești de O­a exemplul unor modele, să zicem personaje istorice­­ sau eroi literari, sau oameni din preajma dumitale m — Vreau să fiu eu însumi. Să nu semăn cu nimeni, cu cit mai mulți. Ca să nu semeni cu nimeni, trebuie să semen. Sună destul de paradoxal. Și, în orice caz, complicat. — Dar e simplu. Cu cît întruchipezi mai multe din datele oame­nilor sau din ceea ce aspiră ei să devină, cu atât ai un relief, ca să spun așa, mai pronunțat. Așadar, nu ți-ai propus să urmezi anume modele. Nu. Se întîmplă însă altceva. Funcție de.. mă exprim ca lec­torul meu de tactică... deci funcție de biografia sau portretul care mă impresionează la un moment dat, simt chemarea spre o atitudine sau alta, spre un act sau altul.. Și deși nu mai sînt de mult adoles­cent, mă visez în împrejurări în care mă dovedesc ceea ce aș vrea să fiu în momentul acela... — O să visezi citeodată și atunci cind o să spui , deși nu mai sunt de mult tînăr.. Mai greu e cînd nu mai visezi... — O dată sînt strateg, altă dată descopăr lumi în eprubetă, sau Ii discensionez Everesturi, sau scriu un roman al secolului, sau sunt un inginer care înalț o hidrocentrală gigantică și-mi ia televiziunea un interviu, sau sunt un Eftimie Croitoru pe podul de pontoane de la Tiszalök și spre noi vine mina plutitoare.„ Fantastic de multe episoade trăiesc în visurile mele. — Dintre toți oamenii care-ți înaripează imaginația, care iți este cel mai aproape ? — Cel care, la un moment dat, îmi transmite un mesaj. Mesajul curajului, sau al inteligenței, sau al fermității, sau al datoriei. Sau, de ce nu, al geniului. Dar dumneavoastră ? — Și pe mine mă răscolesc oamenii care spun ceva, care lasă ceva în urma lor, care săvîrșesc fapte uimitoare. Și în ciuda firelor de păr alb, simt îndemnul de a fi ca ei. Cel mai aproape însă de sufletul meu, e omul de omenie. Lingă un astfel de om, sînt și eu orb­. Dar om de omenie poate fi oricine. — Tocmai de aceea. Ca să fii om de omenie, nu trebuie să se ivească niște condiții anumite, să survină niște evenimente în vii­toarea cărora să te manifești ca atare. In cea mai anonimă existență omenia aduce o lumină plină de frumusețe. — Chiar dacă n-are strălucirea fulgerelor ? încearcă să-ți imaginezi viața fără această lumină. Nu vreau să mi-o imaginez. Colonel GH. BEJANCU IN^TM^nE^DAC^IE^INSTRUCȚIE­ EDUCAȚIEI||0 Pentru însușirea confinutului documentelor recentei plenare a partidului Consiliul politic în care lucrează colonelul D. Furtună a luat măsuri operative pentru studierea și însușirea de către întregul per­sonal din Comandamentul serviciilor, uni­tățile și formațiunile subordonate a docu­mentelor recentei plenare a C.C. al P.C.R. O atenție deosebită s-a acordat pregătirii aparatului consiliului politic, secretarilor co­mitetelor de­­ partid și birourilor organizații­lor de bază subordonate nemijlocit, propa­gandiștilor de la grupele de pregătire poli­­tico-ideologică și șefilor de compartimente pentru a fi în măsură nu numai să explice, ci să -și desprindă concluzii și sarcini pentru specificul de muncă al­ fiecărui sector de ac­tivitate. In organizațiile de bază și în cadrul gru­pelor de pregătire politico-ideologică s-a asigurat studierea Cuvîntârii tovarășului Nicolae Ceaușescu la plenară, a Hotarîrii adoptate cu acest prilej, precum și a noilor proiecte de legi supuse dezbaterii publice, s-au făcut expuneri, s-au dat răspunsuri la întrebări. Activitățile în cadrul învățămîntului politic organizate cu salariații civili cu studii medi și cu militarii în termen consacrate însușirii documentelor plenarei au îmbrăcat îndeoseb aspectul convorbirilor, al dialogului și expu­nerilor. S-au luat măsuri ca, prin intermediul infor­mațiilor politice, al­­ activității agitatorilor, stafiilor de radioamplificare și a muncii in­dividuale de la om la om, să se asigure ex­plicarea principalelor cerințe rezultate din documentele plenarei. La un centru militar întrucît avem contact zilnic cu tineri sau vîrstnici, iar noi trebuie să le dăm relații, să le explicăm prevederile Legii organizării apărării naționale în chestiunile care-i intere­sează, biroul organizației de bază de partid s-a preocupat ca fiecare cadru al centrului nostru militar sa cunoască profund nu nu­mai litera ei, ci și spiritul acestei legi. în acest scop, am revăzut planul tematic la pregătirea politico-ideologică și am inclus su­biecte ce reflectă mai bine cerințele legii. Pe lîngă faptul că personalului i s-au creat con­diții de studiu, am organizat expuneri, răs­punsuri la întrebări, dezbateri pe marginea fiecărui capitol, la care au fost angrenate cadre cu munci de răspundere din comanda­ment. In desfășurarea acestor activități, de un real folos ne-au fost materialele apărute în presă, inclusiv cele din „Apărarea pa-Tot în sprijinul însușirii conținutului legii punctul de informare și documentare a fost completat cu noile documente și materiale apărute. De asemenea, centrul nostru mili­tar județean a realizat mai multe planșe cu extrase referitoare la obligațiile și dreptu­rile recruților, militarilor și rezerviștilor, care au fost afișate la consiliile populare, în în­treprinderi și instituții. (Locotenent-colonel I. Lucat In atenț­ie — pregătirea viitoarelor cadre în urma consfătuirii cadrelor didactice din sistemul militar de învățamînt, la Coman­damentul apărării antiaeriene a teritoriului s-au întreprins măsuri specifice. Privitor la activitatea de stat major în școlile mili­tare subordonate, au fost elaborate și su­puse spre aprobare eșaloanelor în drept so­luțiile de redistribuire, organizare și desfă­șurare mai eficientă a muncii cadrelor aces­tui compartiment. Continuîndu-se acțiunea de îmbunătățire a programelor școlare, de redimensionare a raportului între teorie și practică, a fost sporită simțitor ponderea orelor de specia­litate afectate viitorilor ofițeri și a orelor de lucru în atelier și a duratei practicii în unități necesare viitorilor maiștri militari, în scopul creșterii calității pregătirii prelimi­nare și în zbor a viitorilor piloți au fost reașezate atribuțiile subunităților cu dife­rite profiluri și adoptate modalități de orga­nizare superioară și desfășurare în deplină securitate a zborului pe unul sau mai multe aerodromuri simultan. (I. C.) MUNCA POLITICĂ DE MASĂ ÎN PUNCTELE DE LUCRU Emisiunile locale iși justifică denumirea dacă reflectă viața și preocupările militarilor. O inițiativă generalizată. Cronici vii ale activității de pe șantier. Conlucrare fructuoasă. In ultimul timp, în dome­niul muncii politice de masă desfășurată de organele, or­ganizațiile de partid și ale U. T. C. subordonate consi­liului politic al Comanda­mentului trupelor de geniu s-au­ conturat cîteva inițiati­ve menite să ducă la apro­pierea mai accentuată a edu­catorilor de preocupările co­tidiene ale militarilor. Cine nu știe, de pildă, ce influență au în rîndurile os­tașilor emisiunile locale ale stațiilor de radioamplificare, ce contribuție pot aduce ele la: educarea militarilor în spi­ritul ordinii și disciplinei, al îndeplinirii responsabile a în­datoririlor, fie că ei se găsesc în cazarmă sau pe șantier. Am încercat să demonstrăm practic că emisiunile locale se justifică numai dacă reflectă viața și preocupările militari­lor, numai dacă prin mesa­jul educativ, prin experiența pe care o generalizează, prin modul ingenios în care sînt realizate trezesc interesul osta­șilor, îi stimulează și îi mobi­lizează în activitatea de zi cu zi. Merită, din acest punct de vedere, să fie cunoscută inițiativa comitetului de partid, al cărui secre­tar este locotenent-colone­­lul Petre Blaga privind rea­lizarea de emisiuni locale , la punctele de lucru îndepărtate (acolo unde nu există stații de radioamplificare) prin uti­lizarea aparaturii de pe au­­tocaravana cinematografică : amplificator, magnetofon, pi­­cup, aparat de radio. Cum procedează ? în ziua în care autocaravana se află la un anumit punct de lucru, pînă la ora proiectării filmului (de regulă seara), un activist al comitetului de partid, însoțit de comandantul subunității respective, merge pe șantier, discută cu ostașii, cu membrii organelor de conducere U.T.C., se documentează, culege date și fapte petrecute în răstimpul de la ultima proiecție cine­matografică a autocaravanei. Apoi redactează textele res­pective, le imprimă pe ban­dă, intercalînd între acestea muzică dedicată fruntașilor în muncă, celor cu compor­tarea cea mai bună. Astfel alcătuită, emisiunea este di­fuzată după întoarcerea mili­tarilor din șantier. Plecînd de la rolul emi­siunilor locale, experiența a­­cumulată am generalizat-o la o convocare de pregătire a propagandiștilor de pe stat unde am­ discutat cu ei mai un obiect despre conținutul, varietatea genurilor și ritmi­­citatea emisiunilor locale. Cu același prilej, după ce am audiat în colectiv cîteva emi­siuni (înregistrate pe bandă de magnetofon) a avut loc un schimb de opinii. Inițiativa, originalitatea se manifestă în activitatea u­­nor comandanți, organizații de partid și în domeniul muncii de presă, al agitației vi­zuale. La detașamentele de construcții și irigații apar foi volante, care — pe măsură ce organele de partid, coman­danții cîștigă în experiență — tind să devină tot mai mult adevărate tribune de educație ostășească, cronică vie și constantă a muncii, adesea eroice, a militarilor noștri. De altfel, cu sprijinul orga­nelor locale de partid și de sindicat, multe din foile vo­lante se tipăresc. Ele publică articole scrise de activiști ai organelor locale de partid și de sindicat, portrete, fotogra­fii despre militarii fruntași în producție, catrene, epigra­me, scrisori deschise etc. A­­colo unde nu există posibi­litatea tipăririi, foile volante se afișează în sectoarele sub­unităților. In detașamentele în care sînt mulți șoferi din rânduri­le ostașilor se redactează, de mai mult timp, gazete de pe­rete dedicate lor. De dimen­siuni ceva mai mari decît cele obișnuite, gazetele șoferilor exercită o acțiune preventivă împotriva accidentelor și a abaterilor de la regulile de circulație. Ele publică foto­grafii procurate de la miliție, reprezentînd accidente de cir­culație și cauzele lor, artico­le ilustrînd fapte și compor­tări pozitive și negative, fo­tografii ale celor mai con­știincioși șoferi, catrene, epi­grame, caricaturi prin care sînt satirizate abaterile de la regulile de circulație sau de la prevederile ordinelor și instrucțiunilor în vigoare. Tot în domeniul agitației scrise se remarcă adaptarea aces­teia la specificul unităților (detașamente de construcții și irigații, unități de instrucție, formațiuni). Astfel, în unita­tea unde secretar al comite­tului de partid este locotenent­­colonelul Ion Badea, în afa­ră de gazetele satirice de la subunități, s-a realizat și o gazetă satirică centrală, sub forma mai multor ecrane de televiziune în mărime „natu­rală“, a căror „imagine“ per­­manentă o constituie carica­turile. Zilnic în fața „Teleur­­zicuței“ pot fi văzuți zeci de militari care comentează în fel și chip aspectele surprinse Un aport însemnat în des­fășurarea muncii politice pee masă, la formarea opiniei co­lective, în combaterea indis­ciplinei și a delăsării în mun­că și-l aduc agitatorii. Cu con­diția ca ei să fie bine pre­gătiți, înarmați cu modalități concrete de desfășurare muncii în rîndul ostașilor. In a acest scop, în mai multe uni­tăți a luat extindere metoda dezbaterii cu agitatorii a unor fapte concrete din subunități. Noua metodă, „Radiografia u­­nor cazuri“ — cum am de­numit-o noi — își propune să intre în profunzimea unor fenomene de indisciplină, să scoată la iveală cauzele care­le generează și favorizează, să arate ce puteau face și ce n-au făcut agitatorii, cum să muncească pentru a preveni diferite abateri. Asemenea forme ale mun­cii politice de masă folosite în punctele de lucru, la care am mai adăuga programele prezentate de brigăzile artisti­ce și­­ grupele satirice, mani­festările educative pe bază datelor și faptelor conținute de „Albumul ștafetă“ reali­zat de consiliul nostru poli­tic, galele de filme pe teme de educație osășească își a­­duc o contribuție meritorie la dezvoltarea conștiinței mi­litarilor, la formarea lor ca buni apărători și construc­tori ai patriei noastre socia­liste. Colonel ION COMAROSCHI Locolenent-colone' IONEL DALBAN Una din preocupările constante ale secretarului biroului organizației de bază de partid — maiorul I. Argetoianu : orientarea biroului organizației U.T.C. asupra principalelor sarcini ale divizionului. Foto: ST. IONESCU

Next