Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1974 (Anul 30, nr. 1-26)

1974-04-17 / nr. 16

★ ! 1* I 8 ft 1 O T ft C A I CENTRAUX IINTVENÜTAMA i M­EMWESOI* IAȘI ! PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA! anui m IMPERATIVUL PERFECȚIONĂRII STILULUI ȘI METODELOR­­ DE MUNCĂ Săptămîna trecută viața politică și socială a țării a fost marcată de Consfătuirea activului de partid și de stat din ministere și instituții centrale în cadrul că­reia secretarul general al partidului, președintele Re­publicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a rostit o cuvîntare ce constituie, prin înălțimea ținu­tei teoretice, prin pertinența și realismul analizei, prin ansamblul de direcții de acțiune și modalități preconi­zate, un document programatic al perfecționării muncii aparatului central de stat. Acest document, înscriindu-se în statornica preocupare a conducătorului partidului și statului nostru pentru întărirea necontenită a bazelor științifice ale organizării și conducerii noii noastre so­cietăți, reprezintă o strălucită contribuție la amplifi­carea gîndirii și practicii social-politice consacrată rea­lizării operei de edificare a socialismului multilateral dezvoltat, la afirmarea tot­ mai puternică a rolului con­ducător al partidului în toate sectoarele activității so­ciale, la creșterea rolului statului în organizarea vieții economice și sociale. Consacrîndu-se cu fermitate, devotament patriotic, cu însuflețire, laolaltă cu oamenii muncii, programului și politicii partidului, neprecupețindu-și energiile pen­tru a da viață cerințelor puse în fața sa de comandan­tul suprem, armata României socialiste, parte inte­grantă a statului nostru socialist, desprinde din ideile și indicațiile cuprinse în cuvîntarea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu obiective majore și sarcini priori­tare, găsește jaloane sigure pe drumul neîntreruptei sale perfecționări în vederea îndeplinirii ireproșabile a mi­siunilor ce i se încredințează, creșterii necontenite a ca­pacității sale de luptă. Iată de ce studierea cuvîntării trebuie sa aibă un caracter angajant, să prilej­uiască in fapt o analiză critică și autocritică a muncii în or­ganele centrale, în comandamentele de la toate verigile, să se soldeze cu precizarea concretă a sarcinilor ce se desprind pentru a imprima la toate aceste eșaloane un stil de muncă viu, dinamic, pătruns de spirit partinic. Rezultatele bune obținute nu trebuie să fie un mo­tiv de a nu ne confrunta propria activitate cu posibili­tățile existente, cu cerințele actuale pentru a ne în­treba în ce măsură carențele scoase la iveală de se­cretarul general își fac loc și în stilul nostru sau în al celor cu care lucrăm. Să ne referim bunăoară la ase­menea probleme-cheie ca realismul hotărîrilor și ordi­nelor, organizarea muncii pentru îndeplinirea lor, efi­ciența controlului, îndrumarea operativă și eficientă a unităților și subunităților etc. In ce măsură am reușit și reușim să limităm munca cu hîrtiile, să eliminăm formularistica de prisos, perfecționând sistemul infor­mațional ? în ce măsură volumul materialelor care se prezintă în cadrul diferitelor organe și la diferite eșa­loane se justifică prin densitatea de idei, de concluzii, de măsuri ? Cît de dezvoltat este spiritul de răspunde­re încorporat în părerile pe care le exprimăm, în ac­tele noastre ? Sînt necesare astfel de întrebări deoarece, râspunzînd, firește, sincer la ele, și orientîndu-ne ferm după indicațiile cuprinse în recenta Cuvîntare a secre­tarului general al partidului, vom găsi cauzele neajun­surilor, mijloacele de a le înlătura. Cuvîntarea conturează limpede un stil de muncă par­tinic, eficient, cu deplină valabilitate și pentru cadrele din armată, adecvat potențării eforturilor consacrate în­făptuirii programului făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate, program ce implică atotcuprinzător dezideratul perfecționării. „Avem o linie generală justă, clar precizată, pentru înfăptuirea acestor obiective — a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu. Hotăritoare sînt organizarea temei­nică a muncii, repartizarea judicioasă a forțelor în sec­toarele de bază ale înfăptuirii programului de dez­voltare socialistă a țării. Oricît de bune ar fi hotărîrile, oricît de clare ar fi obiectivele, înfăptuirea lor depinde, pînă la urmă de activitatea practică, de felul în­ care fiecare, în domeniul său de activitate asigură mărirea eforturilor tuturor oamenilor muncii“. Ca un fir roșu trece prin tot conținutul cuvîntării secretarului general al partidului necesitatea întăririi răspunderii în muncă a fiecărui comunist pentru apli­carea hotărîrilor partidului, pentru starea de lucruri din sectorul pe care-l conduce sau în care muncește. Este firesc ca în acest spirit și aprecierea activității ca­drelor care lucrează în comandamente și direcții cen­trale să aibă în mai mare măsură în vedere aportul efectiv pe care îl aduc la perfecționarea procesului pre­gătirii de luptă și politice, la întărirea ordinii și disci­plinei, la soluționarea practică a problemelor cu care se confruntă unitățile și marile unități. Sublinierile conducătorului partidului și statului pri­vind creșterea operativității și eficienței conducerii prin eliminarea formularisticii de prisos, raționalizarea evi­denței, întărirea responsabilității au o importanță „APĂRAREA PATRIEI7 (Continuare in pag. a III-a R­A4­ NA1 ",7«“1,74 iP^îwif“ “ Bffi BB H B IA Wi B fi B B APARI SAPTaminai EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU REZULTATE SUPERIOARE LA INSTRUCȚIE­ II —mii—■Iînriii­iihiiut­­iiiiiinirrnirw­iiii |­~~i " 1 " ■ [UNK]"'""■"f1 m­imBniinm»rii—■ [UNK]«■g Miiiiiiii.iawiimiiwwn IN RAPORT CU CERINȚELE LUPTEI MODERNE Capacitatea de luptă a trupelor de­pinde de un mare număr de factori. Unul dintre aceștia, a cărui importanță a sporit pe măsura creșterii puterii ar­melor de nimicire în masă, îl formea­ză posibilitatea tuturor eșaloanelor de a preveni atacurile adversarului cu mijloa­ce de asemenea natură, de a se sustrage la timp efectelor loviturilor și de a în­lătura repede urmările lor. Firește, nu este o sarcină din cate­goria celor ușoare. Dificultățile înde­plinirii ei apar în adevărata lor lumină dacă se ține seama că marea putere de nimicire a unora dintre aceste arme este amplificată de caracterul lor silențios, insesizabil cu mijloace obișnuite, de efectul insidios al unora dintre ele, de faptul că pot fi transportate la obiectiv, în orice punct al teatrului de acțiuni militare, în cel mai scurt timp. Adău­gind și considerentul­ că ele se utilizează în condițiile schimbărilor bruște și radi­cale ale situației tactice, că însăși folo­sirea lor accentuează și mai mult aceste schimbări, vom avea un tablou și mai complet al solicitărilor mari la care îi supune lupta pe toți combatanții. Este foarte important ca toate elementele dispozitivului de luptă să dispună de o mare capacitate de a acționa rapid, mer­­gînd pînă la fracțiuni de timp de ordi­nul secundelor. De asemenea, este esen­țial ca trupele de toate armele, luptătorii din gărzile patriotice și din alte forma­țiuni înarmate ale oamenilor muncii să știe să folosească cu pricepere și excep­țională promptitudi­ne mijloacele de pro­tecție individuală și colectivă, proprie­tățile de protecție oferite de teren, să poată efectua manevrele rapide impuse de situație în toate formele luptei. Chiar și fără a intra în detalii de or­din tehnic, rezultă limpede ce proble­me complexe se ridică în fața coman­danților, statelor majore, a organelor de partid, ce răspunderi incumbă tuturor celor obligați să acționeze pentru ridica­rea continuă a capacității trupelor de a-și îndeplini în orice condiții misiunile încredințate. Din evantaiul larg al aces­tor probleme mă voi referi doar la citeva. Una dintre ele constă în calita­tea pregătirii și desfășurării exercițiilor de protecție împotriva armelor de nimi­cire în masă și a substanțelor incen­diare, acum, în plină etapă a instrucției soldatului In aceeași măsură în care ostașul trebuie să fie disciplinat și ordo­nat, să știe să tragă și să arunce grena­dele de mînă și antitanc cu precizie, să-și amenajeze locașul de tragere etc. trebuie să stăpînească și tehnica folosirii mijloacelor individuale de protecție îm­potriva substanțelor chimice, radioactive, a mijloacelor bacteriene, precum și să lupte cu succes împotriva substanțelor incendiare. I se cer, de asemenea, și unele cunoștințe teoretice, accesibile și. (Continuare în pag. a II-a) General-maior MIHAI CHIȚAC Peste câteva secunde se va cunoaște dacă itinerarul poate fi străbătut de trupe fără a li se „periclita" capacitatea de luptă Foto. C. MIHAITA CU PATRIA ÎN INIMĂ, IU CUGET VREREA RODNICIEI ION CRINGULEANU Din toate părțile pămintului, se aude Cum vine primăvara, să ne fie Putere calmă, rodnică și vie Cu brațele înflorite între frunze crude Pâmîntul nostru, patrie de-a pururi. Din toate cele patru ramuri cardinale Adunâ-n florile Măriei sale — Cinstita primăvară plină de azururi. Sâmînța și ideea, harnice-mpreună Cu tot ce-i ardere adinca și unealtă S-au înfrățit curat și-s duse prin lumină un unic pas, cu țara laolaltă, Spre rodnicie amplă și putere plină Din tot ce înflorește, visează și se-nalță . . Ek wi­ Ek Waji F,-----! — Eu sînt un om în vîrstă, înclinat să cri­tic proiectele arhitecți­lor. De ce nu te adre­sezi unor arhitecți ti­neri, mai entuziaști ? Dincolo de aparentul scepticism al interlocu­torului meu, prof. arh. Gheorghe Pavlu, șeful catedrei de urbanism și prorector al Institutu­lui de Arhitectură „Ion Mincu" din Bucu­rești, simt că se ascun­de o anume exigență față de autenticitatea cuvîntului rostit sau scris, față de acoperi­rea lui în fapte și con­vingeri reale. Insist : — Dumneavoastră ați trăit în fața planșetei renașterea și înflorirea orașelor în epoca socia­lismului, cunoașteți lo­calitățile urbane ale țării pe viu, dintr-o în­delungată practică pro­fesională. — Ei bine, dacă aii neapărat să afli ce cred eu... Uite, cred că e într-adevăr extraordi­nar ceea ce s-a făcut în mai puțin de trei decenii : s-au recons­truit, s-au ridicat din temelii cartiere, orașe întregi și asta cu mij­loace tehnice și mate­riale modeste, dacă e să le raportăm la cele de care dispuneau a­­tunci alte țări — Care este, după opinia dv„ modificarea cea mai evidentă in structura orașelor Ro­m­aniei 9 — Una de ordin ma­terial, cantitativ și ca­litativ în primul rînd , s-a construit foarte mult, cu materiale noi, durabile, cu un confort urban superior- să în­treb dacă mai există vreun oraș care să n-aibă un ansamblu nou de locuințe sau un centru nou, modern, cu dotări complexe care să fi devenit zona cea mai frecventată de localnici, cea mai plă­cut? Iată, așadar, cum re­zultă chiar din spusele prof. arh. Gh. Pavlu, s-a schimbat aspectul calitativ al vieții urba­ne. De fapt, ce s-a schimbat în domeniul urbanizării ? Pentru formarea unei imagini ? COTELE PRESTIGIOASE ALE ROMÂNIEI SOCIALISTE de ansamblu, panora­ mice, datele statistice alăturate sînt, desigur, binevenite. Dar se cere spus mai mult. Lucrul cel mai pregnant este legat de coordonatele procesului de urbani­zare : în ultimii două­zeci de ani, de pildă, populația orașelor s-a dublat, iar numărul lo­calităților urbane a sporit cu 87. Care este forța uimitoare care a accelerat atât de verti­ginos înainte procesul de urbanizare a patriei noastre ? Evident, in­dustrializarea promovată ca socialistă consec­vență de Partidul Co­munist Român care a impulsionat decisiv viața unor regiuni odi­nioară rămase în urmă, a unor tîrguri patri­arhale în care „nu se intimpla nimic“. Multe localități din țară, cu o slabă dezvoltare econo­mică în trecut — Za­­lău, Balș, Tirgoviște, Vaslui, Buzău, Sf. Gheorghe, Slobozia — ca să dăm numai cite­ ORAȘELE PATRIEI­­ centre puternice ale civilizației socialiste Arhitect GHEORGHE SASARMAN ca exemple — au înre­gistrat, datorită indus­trializării, o dezvoltare impetuoasă. Acestea sunt doar ci­teva date, dar destul de elocvente, cred, pen­tru a sugera tabloul general al dezvoltării urbane în cele trei de­cenii de la istorica zi a eliberării patriei Le-am adus în atenția cititorului doar pentru a servi drept coordo­nate, spre o mai bună orientare în investiga­ția pe care o continui, bucurîndu-mă de ama­bilitatea prof. arh­ Ni­colae Bădescu Pe lingă vechiul contrast dintre centru și periferie, pe lingă aspectul mizer al ma­halalelor, războiul a a­­dus distrugeri grave, mai ales în orașe ca București, Galați, Plo­iești... Sînt imagini pe care nu le poți uita. Urmele de atunci erau sărace în lucrări edi­litare, locuințele în care își ducea viața imensa majoritate a oamenilor muncii orășeni erau prost construite, foarte multe din paiantă, in­salubre, fără instalații sanitare, canalizare. A­­nii revoluției socialiste au determinat profunde schimbări și de ordin urbanistic. Uriașa acti­vitate declanșată pe plan național pentru înflorirea orașelor țării este subordonată înfăp­tuirii țelului suprem al politicii Partidului Co­munist Român, creșterii bunăstării materiale și spirituale a tuturor oa­menilor muncii, creării unui înalt nivel de ci­vilizație pentru întregul popor. Am trăit toate aceste schimbări — întîi la planșete, în proiecte, pe machete, apoi pe șan­tier, realizate ca atare. Un exemplu categoric în acest sens îl oferă Vasluiul, care a cunos­cut una dintre cele mai îndrăznețe opera­țiuni de remodelare ur­bană. Ca să nu mai a­­mintesc orașele noi — Victoria, Gheorghiu- Dej, Motru — sau pe cele ca Hunedoara, unde peste un orășel s-a suprapus un mare și foarte însemnat cen­tru urban. — Se poate vorbi, cumva, de o concepție nouă în proiectarea a­­cestor realizări ? — Totul să servească omului, necesităților, aspirațiilor sale de trai (Continuare în pag. a VII-a) {“ “ti '»ft —rînd­ . «./ fg­ w'jr T&g BiPzp. . X ▼ #4 V #4 ▼ # a I­­ > • M &$«*!•/ mgsSîâr _ 0 ’ intui, umed și l­a rece, șuieră ca-n miezul iernii gata să smulgă cortu­­­­rile, prelatele de pe mașini, husele de pe rachetele ce se leagănă pe semiremorcile în drum spre rampele de lansare. Renun­­tind la șube și mantale pen­tru a se mișca în voie, sfi­­dînd frigul, rachetiștii își continuă febril, din zori pînă seara tîrziu, antrenamentele. Mult așteptata clipă a trage­rilor e foarte aproape. „Pentru a obține numai ca­lificative foarte bune — ne mărturisește comandantul unității, un bărbat scund, calm, sigur pe sine și pe ca­pacitatea subordonaților — ne-am propus și ne-am anga­jat în organizațiile de partid și în cele de tineret ca, în acest an al unor mari și în­­suflețitoare evenimente poli­tice, toți oamenii și întreaga tehnică să dea tot ce pot. Dorința, poinia și dăruirea noastră sînt unanime". „Foarte bine" cere, așadar, ca toți oamenii și, prin ei, toată tehnica să dea tot ce vor ! I-am mai asistat pe rache­tiștii antiaerieni la antrena­mente de zi și de noapte, vara și iarna, la lansări reale în poligon ; prin comparație, demnă de relevat se vădește in aceste zile organizarea su­perioară, științifică, a proce­sului instructiv-educativ. Programul de lucru pentru fiecare compartiment în par­te, inclusiv cu variante de cooperare și de acțiune în cazul „pierderilor“ survenite in timpul luptei, este minu­țios stabilit și cunoscut pînă la ultimul soldat. Atribuțiile funcționale, implicînd și pe cele suplimentare în cazul „scoaterii din luptă“ a unor oameni, sînt repartizate, știu­te de fiecare luptător și pot fi exercitate integral în func­ție de desfășurarea acțiunilor. In funcție de experiența anterioară, proprie și a al­tora, de complexitatea sub­stanțial sporită de la o zi la alta a misiunilor, comandan­ții stabilesc variante tactice de acțiune, specifice condu­cerii centralizate a focului, prin care să se evite surprin­derea și să se poată combate toate țintele aeriene imitate de moderna instalație specia­lă din inzestrare, ca și pe cele real marcate represen­te, un adversar superior nu­mericește, dispunînd de mij­loace cu și fără echipaje la bord. Concomitent, în cabinele de indicare-dirijare, echipele de luptă ale subunităților își varientează și ele, la specifi­cul conducerii descentralizate, atit modalitățile de acțiune tactică cît și pe cele de na­tură tehnică vizînd lucrul cu antenele în așa fel ca toate țintele adverse să poată fi oportun descoperite și com­bătute fără demascarea pozi­țiilor proprii. Intîlnim ,aici lucrînd efectiv comandanți, ofițeri cu dirija­rea și operatori ai subunități­lor ce vor veni în tabără în următoarea serie. Pentru ei este un antrenament folosi­tor, un veritabil schimb de experiență. Față de exercițiile anteri­oare se remarcă efectele vizi­bile ale efortului de perfec­ționare și în alte domenii. Prin reducerea unui număr Colonel C. ION (Continuare în cae a II-al RACHETIȘTII AU TRAS EXCELENT A In acest nu­mar Metodologia instruirii și educării, sub incidența perfecționării Muncind ca ieri, nu poți obține rezultate bune azi (pag. a II-a) Perfecționarea sistemului informațional militar (pag. a VT-al

Next